212 matches
-
persan cu desen de păunite. Priveliștea îi făcuse rău și plăcere Ceciliei, care simțise atunci, prima oară, spasmul dorinței de bărbat în scoica ei sigilată. Acum era-mbrăcată în dessous-uri de mătase, unsă pe față și pe sâni cu uleiuri mirositoare, fardată rafinat și înfășurată în cea mai splendidă rochie, cu focuri de lame, cu licăriri de piele de anacondă și cu ape de albastru electric, la care se asorta de minune turbanul de mătase cu model floral. Monsieur Monsu asistase, fără
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
teamă de el, deși, când am coborât în vizuina lui pentru prima ședință, mi-am dat seama că nu-mi era complet necunoscut. Îl întîlnisem de mai multe ori pe Ștefan cel Mare, plimbîndu-se la braț cu o femeie roșcată, fardată și rujată violent, înfășurată în blănuri de vulpe. Voinic din cale-afară, cu o față neobișnuit de largă, orbul înainta dislocând aerul din fața lui, cu acel mers caracteristic, de parcă ar opune rezistență cuiva care l-ar fi împins de la spate. În
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Circul de Stat avea una dintre cele mai renumite trupe peste hotare. Locotenentul Stănilă participa de la o vreme la ședințele lor de partid, foarte pitorești întrucît artiștii, presați de timp, luau loc la prezidiu așa cum veneau de la repetiții, îmbrăcați și fardați ca pentru spectacol, și infiltrase-ntre ei câțiva agenți care cu mare trudă învățaseră cîte-un număr: unul dresa maimuțe, altul plimba ursul pe monociclu... veneau toți la sediu zgâriați și amărâți ca vai de ei. Turnători, altfel, câți pofteai, căci
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu conjunctivită, indience elefantine umplând întreaga fereastră, togoleze cu inel de alamă în buza de jos), că-ți odihnești privirile pe panoul dreptunghiular și alb ce adăpostește hidrantul. Presărați printre sutele de femele vedeai - mai curând, descopereai - și cîte-un mascul, fardat și rujat, cu perucă luxuriantă, cu pieptul prins într-un mic și cochet sutien cu cupe false, inocent și discret ca un fluture ce imită viespea. Femei în lenjerie de dantelă roșie se agitau și pe stradă, în dreptul localurilor cu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Corpul, gesturile ei se revărsau ca un fluid care mă calma. De data aceasta avea o mină mai bună, se îngrășase și prinsese forțe noi. Purta o mantilă purpurie; avea sprâncenele epilate, o aluniță artificială pe obraz, ochii și fața fardate. Într-un cuvânt, intră în cameră trasă la patru ace. Se ghicea că era satisfăcută de genul de viață pe care o ducea. Automat, duse la gură degetul arătător de la mâna stângă. Se afla oare aici fetița grațioasă, vaporoasă, îmbrăcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
voal de pe ochi. Dar eu m-am gândit involuntar la oile atârnând în prăvălia măcelarului. Târfa îmi făcea impresia unei bucăți de carne dezosată. Toate farmecele ei dispăruseră. Nu mai era decât o femeie bine pusă la punct, grea și fardată, obsedată de viață, o femeie întreagă - soția mea! Observam cu spaimă că femeia devenise o persoană coaptă la minte, în plină posesiune a facultăților sale, în timp ce eu rămăsesem copil. Într-adevăr, fața și ochii ei mă făceau să mă rușinez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
demonstrat că se poate și mai rău, că monștrii cei mai mari ai comunismului nu erau cei pe care-i știam noi. Cel puțin ăia nu erau deghizați, zice Dendé, aici e o problemă cheie a istoriei, întotdeauna mascații ăștia, fardații, cosmetizații neamului ne-au dus la dezastru, ne-au împins în prăpăstiile cele mai negre în care o națiune europeană putea fi împinsă, asta e cea mai mare nenorocire, Curistule, că repetăm la nesfîrșit povestea fără să ne mai săturăm
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu un lung cordon franjurat, auriu, și purta niște papuci din marochin verde, cu tocuri Înalte. Părul ei blond era prins la ceafă Într-un nod Împletit, așa cum era la modă; numai că, spre deosebire de majoritatea femeilor germane, ea era și fardată și fuma o țigară. Aceste obiceiuri nu sunt privite cu ochi buni de BdM, Liga Femeilor, care le consideră nepotrivite cu idealul nazist de feminitate germană; totuși, eu sunt băiat de la oraș: poate că fețele simple, bine spălate și trandafirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Se așeză Într-un fotoliu, Încrucișându-și picioarele frumoase. Eu nu vedeam la ea nimic care să fie un eșec, cu excepția, poate, a cafenelelor pe care le frecventa. — S-a ajuns până acolo Încât o femeie nu mai poate ieși fardată În oraș, de teamă să nu fie numită târfă, adăugă. — Nu-mi păreți a fi genul de femeie care să-și facă prea multe griji despre cum o strigă lumea, i-am zis. Și se Întâmplă ca mie să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
tristețea acestor Întrebări nu și-a slăbit nici o clipă strânsoarea umilitoare. După nici un an de la pitoreasca Întâmplare, Nichita a dovedit că, Într-adevăr, nu mai rezista. „Să nu mori, să reziști”... repeta surdina barbară. Umflat și absent, pe catafalc, vinețiu, fardat, zeul frumos din urmă cu douăzeci de ani Încheia prin moartea sa o Întreagă epocă din care, marginal, la marginea mlaștinii, făcusem, totuși, și eu parte. Mi-l aminteam Îngenunchind În fața unui metru de lemn, de croitorie, În casa unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
dumneavoastră o cafea. MINISTRUL: E chiar mai bine. Că poate încurcai cafelele și atunci incidentul chiar că devenea întîmplare. JENI: Oricum, să nu beți din ceașca ei. Cine știe ce boli a avut. MINISTRUL: N-avea grijă. Fardeaz-o. Realitatea e crudă. Dar fardată, se coace. JENI: Ah! Ajutor! MINISTRUL: Ce-i dragă? JENI: A mișcat. MINISTRUL: Morții nu mișcă. Sînt calmi și riguroși. JENI: Dacă vă spun... MINISTRUL: Ia să văd... Nici pomeneală. Are un rigor țeapăn ca scîndura. JENI: Eu n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
unu trosc! doi pleosc! mah-jong! - rămâne un mister cum de-am reușit să răzbesc până la urmă în lumea fofoloancelor. Închid ochii și nu-i deloc, dar deloc greu - mă și imaginez împărțind o casă de pe Ocean Beach cu un tip fardat, pe nume Sheldon. — Of, futu-i, Shelly, sunt prietenii tăi, n-ai decât să facu tu lipia cu usturoi. Mamă, micuții tăi gentlemeni au crescut de-acum mari și stau întinși pe prosoape de plajă albăstrii, etalându-și narcisismul furios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lucrează Myron În timpul nopții, când se opresc, stă pe măsuța de cafea. Myron e un vânzător de piese de schimb ieșit la pensie, iar Sylvia a fost asistent social. Din profil, femeia seamănă cu un clovn drăgălaș, cu obrajii expresivi, fardați, și cu nasul sculptat pentru cine știe ce efect comic. Myron Își plimbă buzele În jurul trabucului, mânjindu-se de intimitatea propriilor lichide. În timp ce Myron conduce, Sylvia Îmi prezintă paturile, dușul, camera de zi. La ce școală sunt? Ce vreau să mă fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu mai sânt decât țigani. Viața lor are loc în aer liber. Toți sânt afară serile. Stau în fund pe treptele blocurilor și vorbesc la nesfârșit. La fiecare scară de bloc câte o țigancă vinde semințe. Fetele tinere, în papuci, fardate și cu părul 32 nespălat, stau și ele jos, pe borduri, și vorbesc la fel ca toți ceilalți: nu există frază fără erudite aluzii la opera lui Kraft-Ebbing. Când trec prin țigănie îmi arunc mereu privirea în casele lor, prin
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în sânul fetelor cu care dansa, un individ ras în cap, cu o figură de neonazist, iar ea - o țipă foarte înaltă, înțolită "trăznet", cu pulpele lungi în ciorapi vernil, translucizi. Părul negru-unsuros îl avea împletit cu mărgele, iar fața fardată puternic avea ceva din cruzimea cinică a reginei cu mantie neagră din filmele lui Disney. Fetele noastre erau niște novice într-ale vulgarității față de ea. Ii trata pe băieți ca pe niște puțoi care "nici nu știu cum arată obectu' ăla". Firește
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
labele pe lângă el, ghemuindu-se-n fundul cuibului. Spînzu-rată de un singur fir, păpușa-Lulu se rotea ușor în voia curenților de aer și așa avea să se rotească, uscată, multă vreme încă (șaptesprezece ani), cu coama sârmoasă peste vestigiile feței fardate, ale măștii de nenorocos carnaval... M-am detașat ușor de pânzele care deja prinseseră consistență pe hainele mele și, cu ochii în gol, cu părul zbârlit pe cap și pe brațe, am alunecat pe toboganul marelui 148 149 tunel până
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
apoi se trânti pe pat, luă o poziție rigidă și se privi din nou, ridicând capul. Nu prea mergea. Trebuia ceva mai dulce, mai senzual, dar inocent în același timp. Se ridică în capul oaselor și contemplă iar figura aceea fardată și buclată, de o frumusețe ambiguă. Zâmbind ciudat, își împinse ușor capul înainte, își aduse un umăr mai în față și, de ce oare, arătă cu degetul direct spre imaginea sa din oglindă. Rămase un timp așa, arătând direct spre pieptul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lăsat până la bărbie și clipește doar dintr-un singur ochi. Pe celălalt și-l închide cu degetul când vrea să doarmă. Din colțul lăsat al gurii i se prelinge continuu un fir de salivă, în rest, e o cochetă bătrână, fardată strident, care nu vorbește cu nimeni, stă mereu în capul oaselor, cu ochii într-o oglinjoară de buzunar, și zâmbește cu jumătate de gură. Părul violet i se răsfiră, ca un păienjeniș diafan, pe pernă. Mi-au trebuit câteva zile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sau îndărătul lor), trupul roșu-portocaliu al Esterei, obrajii ei plini, ultimul ei zâmbet care-i dădea expresia amară, exotică, a africanelor. Când mai aveam nu mai mult de douăzeci de pași până la poartă, a trecut pe lângă mine o femeie foarte fardată, mișcîndu-și șoldurile caraghios sub o fustă imposibilă. Avea brațele pline de lalele galbene. Oricât eram de nostalgică și de fericit-nefericită, i-am privit uimită șoldurile ca de iapă în timp ce, lăsând o umbră neagră CA de gândac, se îndepărta peste câmp
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aceeași importanță generală de culoare, mișcare și zgomot. Decât să aleg în parte, preferam jucăria întreagă.” Irina le domină pe celelalte două fete care sunt prea șterse, deși nici ea nu are parte de o analiză prea pozitivă. E violent fardată și seamănă cu un păianjen: „gătită într-o rochie scurtă, îi ieșeau picioarele subțiri, interminabile, pe care și le leagănă pe rând, fără sfială, ca o persoană care n-ar simți nici cea mai mică nedumerire printre streini, cu mâinile
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Promovează niște valori morale pe care știe bine să le mânuiască În peisajul vedetelor de showbiz din România, Mihaela Rădulescu este, după părerea mea, polul bunului-gust. E mereu îmbrăcată impecabil, cu accente nonconformiste care îi stau excelent, e întotdeauna bine fardată și bine coafată, fără stridențele caracteristice glamour-ului dâmbovițean. În consecință, cel mai bun text din carte, care ar trebui citit cu creionul în mână nu doar de către alte surate-vedete, ci și de intelectualele șleampete, este Colorata, mâine-i gata! Eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
privește de parcă se așteaptă să-i dau răspunsul. — Ăă... o piruetă ? mă aventurez și pornesc iute mai departe, aproape Împiedicîndu-mă de o fată care face sfoara. Apoi o zăresc pe Lissy așezată pe un taburet, Într-o cabină. E puternic fardată și are ochii uriași și strălucitori și, ca și tipul de mai devreme, pene albastre În păr. — O, Doamne, Lissy ! spun, oprindu-mă În ușă. Arăți incredibil ! Îmi place la nebunie cum... Nu pot să fac asta. — Ce anume ? — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Întrebări de genul: dar scamatoria cu porumbeii cum o faci? sau: dar cînd te tai și curge sînge? După aceea veni rîndul Întrebărilor despre viața lor despre viața lor de artiști, desigur și atunci partenera - ai văzut ce tare era fardată? - deveni sentimentală, pînă cînd s-a făcut timpul să plece acasă. Dar și În grădină se petreceau lucruri mari. Trioul Rafaelito-Pipo-Martin, Însoțit de cîțiva noi adepți ai mafiei, Își făcuse din nou apariția hotărît să se joace de-a „cîinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și să se împodobească pentru a se prezenta cum se cuvine în fața clienților - doi negustori, doi generali și Oedip, conduși de Spyros pe drumurile înguste și prăfuite din Delphi, oraș construit după planul labirintului, capcană pentru necunoscători (I, p. 19). Fardată strident și drogată, Pythia își face apariția pe scenă într-un joc de lumini în stare să asigure o atmosferă misterioasă și șocantă (I, p. 25), amplificată de efectele scenice suplimentare (I, p. 26). Ea dă răspunsuri emfatice și greu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
strâns mâinile, apoi destul de stânjenita m-am îndepărtat și m-am așezat pe scaun. - Aștept ceva de la tine, mi-a spus. - Ce anume? am intrebat eu mirata. - Poezie, proza, eseu, critică literară,orice...... - Așteptați, am zis, așteptați!.. Lăură era puternic fardata, dar își arată exact vârstă pritre fardurile îndrăznețe. Simțea că încearcă să-și ascundă un sentiment de frică. Nu era deloc sigură pe ea, se credea o intrusa în cercul marilor scriitori români în viață și era ușor stingherita chiar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]