1,210 matches
-
femural, incongruența cap-cotil produsă prin deformarea cavității acetabulare. Aceasta din urmă complicație are ca urmare instalarea unei forme grave de artroză la vârsta adultă, cu incongruență articulară. 11.2. ASPECTE PRIVIND MEDICAȚIA SISTEMULUI MUSCULO SCHELETIC 11.2.1. ELEMENTE PRIVIND FARMACOLOGIA SISTEMULUI MUSCULO-SCHELETIC Medicația antireumatismală. Antireumatismalele modificatoare ale bolii sunt reprezentate de antimalarice (Clorochina, Hidroxiclorochina), compuși organici cu aur (Aurotiomalat de sodiu, Aurothioglucoză, Auranofin), D Penicilamină și Sulfasalazină și sunt indicate pentru tratamentul de fond al reumatismului cronic, al poliartritei reumatoide
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și Sindronat® ameliorează simptomele afecțiunilor tumorale ce cuprin țesutul osos, Skelid® fiind utilizat pentru tratamentul bolii Paget la adulți, iar Sindronat® pentru terapia metastazelor osoase osteolitice. Ambele sunt contraindicate în caz de sarcină sau alăptare. 11.2.2. ELEMENTE PRIVIND FARMACOLOGIA SISTEMULUI NEUROMUSCULAR Miorelaxantele sunt agenți ce produc relaxarea musculaturii striate spastice, fapt pentru care sunt cunoscute și sub denumirea de spasmolitice. Se clasifică în miorelaxante cu acțiune directă pe fibra musculară striată (Dantrolen, discutat la influențarea farmacologică a tulburărilor de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
prea des aceste simptome devin de nesuportat și pacienții sunt fizic incapabili să mai primească chimioterapie sau sunt atât de stresați psihologic încât ei sau rudele lor refuză tratamentele ulterioare (Laszlo, 1983Ă. În ultima decadă progresele în înțelegerea fiziologiei și farmacologiei grețurilor și vomei au dus la o mai bună capacitate de controlare a acestor simptome, împreună cu reducerea stresului și anxietății ca și o consecință a acestei înțelegeri. O serie de studii controlate au evaluat eficacitatea hipnoterapiei în ameliorarea grețurilor și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la putere a mașinilor. Dar va trebui pînă atunci să facem tot posibilul pentru ca omul să învețe să se servească de un organ pe care n-a știut pînă acum să-l folosească decît la minimum: propriul creier. Poate că farmacologia îl va ajuta în acest sens. Dar, chiar și în acest caz, pro-gresul pare dificil dacă nu asanăm mlaștina în care ne-am împotmolit: cea a judecăților de valoare." Pasionat de biologie și interesîndu-se mai ales de creier, Henri Laborit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
denumit „euforia alergătorului” (“runner”s high”), dorind să determine rolul endocanabionidelor induse pe baza efortului fizic și de ce practicanții de jogging au senzații de plăcere, după efectuarea unei alergări de 30-40 minute, un grup de cercetători din domeniul biochimiei și farmacologiei au inițiat un experiment, pe oameni, mamifere „cursoriale” (mamifer cu aptitudini pentru alergare câini) și non cursoriale (dihori). Astfel, observând reacțiile oamenilor, a unor câini și a unor dihori în urma unor eforturi de alergare în condiții de laborator, cercetătorii au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
didactic al multor facultăți de medicină americane continuă să nu fie la fel de dedicat din punct de vedere filozofic întregului domeniu al medicinei preventive cum sunt față de diagnosticare și tratament”. Esența medicinei preventive constă în regim și terapie nutrițională, nu în farmacologie și chirurgie, iar abordarea preventivă a sănătății necesită ca pacientul, și nu medicul să joace rolul principal. Nu e de mirare că sistemul medical american rezistă cu atâta încăpățânare în fața acestei amenințări la adresa industriei sale care are ca profit multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
acelea care sunt mai mult vorbe decât fapte. Unele dintre metode pot fi aplicate de către cel neantrenat sau de către atlet însuși, în timp ce altele solicită un individ priceput în folosirea lor, chiar cineva care posedă un grad avansat în psihologia sau farmacologia clinică. Eficiența oricărei dintre aceste metode depinde de deprinderea și de autocunoașterea individului pentru aplicarea lor, legate de situație și de atlet. Unii atleți solicită mai mult decât o încercare, în timp ce alții au nevoie de un singur “remediu”. Tehnicile care
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sec. II d.Chr.) care pune accent pe fantezie, ca și înaintașul său grec Alexandru din Cnidos (sec. I d.Chr.). În acest prim secol al erei noastre se observă o înclinație spre sinteze, științelor naturii autorii integrându-le și medicina, farmacologia, filosofia, istoria ș.a. Pedanius Dioscorides se remarcă prin scrierile Despre materia medicală și Despre medicamente simple. în prima tratează despre produse minerale, vegetale, animale utilizate în terapeutică, prepararea și administrarea lor. Prescripțiile sale vor fi copiate, adaptate și difuzate mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
utilizate în terapeutică, prepararea și administrarea lor. Prescripțiile sale vor fi copiate, adaptate și difuzate mai mult de 1500 de ani. Pedanius Dioscorides (sec. I d.Chr.) s-a impus ca practician de talent și distins farmacolog. Cele cinci cărți ale farmacologiei sale au influențat farmacopeea romană, bizantină, arabă și occidentală. Călătoriile sale l-au ajutat. A fost medic militar cu discernământ și spirit științific. Tratatul său de medicină universală a fost, timp de secole, consultat și tradus. Dioscorides și-a asimilat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicală, se inspiră creator din anatomiștii și fiziologii alexandrini. El este și un anatomist până la detaliu. Fiind interesat de etiologia bolilor ca și de deontologia medicului, de psihologia bolnavului. Surâsul medicului, în relație cu pacientul, este curativ după părerea sa. Farmacologia sa e complexă: medicamente, diete, condiții exterioare, mișcare, igienă, viață interioară senină etc., etc. Metodologia sa se caracterizează prin completitudine, sistematizare și detalii. Mare este numărul medicilor romani și romanizați, dar dintre toți, personalitatea cea mai proeminentă este Galen. El
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anonimat, etruscii au lăsat în istoria comparată a popoarelor europene, urme și semne de întrebare între care unele se înscriu istoriei medicinei. Grija lor pentru sănătate nu era elitistă, privilegiată ci, avea caracter de masă și preventiv: hrană, mișcare, curățenie. Farmacologia etruscă și dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în Elegii, la pasiunea lor pentru medicina practică și farmacologia naturistă. Istoricii medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
hrană, mișcare, curățenie. Farmacologia etruscă și dragostea lor pentru medicină, respectiv pentru omul sănătos, a reținut atenția vecinilor mai apropiați și mai îndepărtați. Theophraste, în Istoria plantelor relevă referirile lui Eschil, în Elegii, la pasiunea lor pentru medicina practică și farmacologia naturistă. Istoricii medicinei remarcă și înclinațiile etruscilor pentru terapeutica mitologică, a invocării în sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența, sunt piese care atestă influența medicinei elene, printre altele, ca și preocuparea lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența, sunt piese care atestă influența medicinei elene, printre altele, ca și preocuparea lor pentru chirurgie, stomatologie, terapia leziunilor oculare, hepatice, a articulațiilor, osoase, etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole, pavaje, construcții pentru habitat și instituții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a dat și probe durabile de cercetare. La declinul ei însă au contribuit și decăderea politică, corupția, intrigile, anarhia, care au pregătit de fapt, calea victoriei turcești din 1453. Umană și obiectivă, dinamică și eficientă, excelentă în terapeutică, chirurgie și farmacologie, pragmatică prin spiritul ei caritabil și enciclopedică în orizontul ideatic, medicina bizantină a influențat toate medicinele contemporane și ulterioare ei, unora punându-le bazele. Ea a lucrat prin elite și s-a adresat mulțimilor, militând pentru un umanism autentic și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în haine orientale intrând în Persia și Mesopotamia prin Nestorieni, dar și cu ajutorul altor grupuri etnice, evrei și copții helenizați, care au contribuit astfel la difuzarea gândirii grecești. Aceste școli au strălucit în boli interne, chirurgie, ortopedie, oftalmologie, boli infecțioase, farmacologie, precum și prin organizare de biblioteci, pavilioane pentru boli contagioase și boli psihice. În biblioteci călugării plecați din Bizanț au tradus textele din greacă, latină, ebraică în arabă. Aici s-au achiziționat manuscrise, s-au realizat compendii, făcând posibil dezvoltarea unui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o carte de anatomie-chirurgie, după Paul din Egina, unde descrie tabloul exact al acestei specialități, așa cum era practicat în epoca sa, lucrare ilustrată cu reproduceri ale instrumentarului chirurgiei arabe, a 300 de piese pentru amputări, trepanații, hernie etc. În domeniul farmacologiei arabii fac progrese introducând în terapie noi plante medicinale. Ibn El Baïtar (1197-1284) descrie în „Corpul simplelor“ 1400 de plante, între care 300 sunt menționate pentru prima dată. Tot în secolul lui El Baïtar, medicul arab Ibn Al-Nafis (n. la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în prepararea parfumurilor și substanțelor colorante. La arabi s-a dezvoltat chimia, pentru că ei căutau „elixirul vieții“ care să dea tinerețe veșnică și să vindece toate bolile. în afara acestor cercetări utopice arabii au obținut succese remarcabile în domeniul practic al farmacologiei: prepararea siropurilor, extraselor de fructe, întrebuințarea narcoticelor. Geber în sec. VII a preparat clorura de mercur. Pentru Istoria Medicinii este demn de semnalat In Abu Oseivia (1203-1267) din Damasc care a scris biografia a 400 de medici arabi și Abul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a făcut cunoscută opera lui Assaph Iudeul în lumea musulmană din Cairo și din Kairuan (sec. X). Un altul, Sabataï ben Abraham Donnolo din Otrant Salerno (sec. X) a studiat medicina 40 de ani a scris Cartea drogurilor și o farmacologie antidotică, botanică. Ghidul său va fi tradus în Padova — Italia în 1487. Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
variată și plină de secrete, mistere, medicina străvechii Asii În decursul timpului, atunci când evenimentele istorice le-au oferit ocazia, asiaticii s-au remarcat prin curiozitate, interes, capacitate de muncă preluînd selectiv idei și practici medicale europene, experiență și produse din farmacologia altor popoare. Cu toate că medicina lor este izolată la începuturile ei, popoarele asiatice, discrete prin definiție, n-au ezitat să ofere întregii lumi date valoroase din zestrea lor medicală, ignorând contrastele de mentalitate. MEDICINA MEDIEVALĂ OCCIDENTALĂ (SPRE RENAȘTERE) ȘOLILE DIN SALERNO
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au mărit prestigiul medicilor. Dorinței oamenilor de a fi sănătoși, de a trăi mai mult, medicina i-a răspuns cu eforturile și sacrificiile sale, dar în condiții deatâtea ori nesatisfăcătoare și cu mijloace rudimentare. Medicina a fost ajutată de dezvoltarea farmacologiei, de apariția microscopului, de cunoașterea organismului uman prin disecție ca și de tiparul cu litere mobile, realizat de olandezul Coster (1423) și de Johan Gutenberg (1445). Această din urmă invenție a deschis noi perspective învățământului prin dezvoltarea bibliotecilor, emanciparea spiritului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pledoarie pentru medicamentele universale, Joseph Pitton de Tournefort (1656 - 1708) îl va continua pe Lèmery cu Traité de la Matière Médicale (apărut postum). Relația dintre leac și compoziția chimică nu mai poate fi pusă la îndoială. Dar acesta este abia începutul farmacologiei moderne, care va triumfa, începând cu secolul XIX — întru împlinirea profeției lui Paracelsus. Nicolas Lèmery dedică în secolul său, o lucrare, special antimoniului și derivatelor acestui metal, cu rezultate în maladiile parazitare. Prin analizele chimice, terapia vegetală își dezvăluie secretele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
000 de plante. Sfârșitul secolului se umple de speranțe prin descoperirea metodei vaccinării antivariolice de către medicul de țară englez Edward Jenner care va deschide o nouă eră a medicinei, cum vom vedea. Rolul medicilor chimiști, al chimiștilor, botaniștilor în dezvoltarea farmacologiei, a tratamentelor medicale crește și mai mult. Numeroși medici luminiști onorează și aceste discipline într-un sens complementar medicinei. în Paris ia ființă Collège de pharmacie (1777) și la Société libre des pharmaciens (1796). Numărul farmaciilor crește vertiginos, se înmulțesc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ajuns în toată Europa, viitori fondatori de școli medicale. Între discipolii săi Gerard van Swieten, este medicul chemat de Maria Thereza, în 1745, să organizeze învățământul medical universitar la Viena. Swieten descrie afazia (1753) și scrie mai multe cărți de farmacologie. în adevăr, medicina din Viena va ajunge foarte cunoscută prin personalitățile sale medicale atrase, dar și formate local, concurându-se cu cele mai mari centre medicale din Europa. Aici se remarcă între alții și Leopold Auenbrügger (1792 - 1809), elev al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
școli de obstetrică; medicina de familie se conturează și în legătură cu creșterea rolului igienei și al medicinei preventive; dermatologia abandonează empirismul; stomatologia, mai ales prin Pierre Fauchard, ajunge la noi tehnici, mijloace, în stomatologie folosind materiale ca platina ș.a. Pentru progresul farmacologiei reținem și Formulaire pour la préparation et l’emploi des plusieurs nouveaux médicaments al lui Purkyné, care deși apare în 1821, experimentările sunt făcute în acest secol; endocrinologia își încheie și ea perioada morfologică (începută în sec. XVI) prin studiile
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Magendie suspectează de incompletitudine medicina anatomo-clinică. Face experimente pe animale, respinge utilitatea microscopului și neagă globulele roșii. Scrie despre acțiunea stricninei, extrasă din plante exotice de Pelletier și Caventou (1818) ca și asupra emetinei, extrasă din planta ipeca. Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]