2,284 matches
-
masaj, ceea ce o transforma într-o știință terapeutică cu drepturi depline. Acum aproximativ șapte secole, o altă specializare a fost introdusă, cea a masajului pediatric, mai adaptată decât acupunctura în tratarea copiilor. În zilele noastre, considerăm că masajul ocupă, alături de farmacopee, un loc preponderent în terapeutica pediatrică tradițională chineză. Contraindicații și precauții Ne vom referi la contraindicațiile pentru adult, la care vom adăuga un principiu de precauție ținând cont de: • fragilitatea și creșterea întârziată; • hiperreactivitatea anumitor copii. Foto 76. Tuina piciorului
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
informații: http://www.lecmo.org Specializările Colegiului de medicină orientală (Cursuri prezentate sub formă de seminarii de week-end) Medicină chineză: 1250 de ore Învățământ pe trei cicluri întinse pe parcursul a șase ani, plus specializările. Programul include marile axe terapeutice: acupunctură, farmacopee, terapie manuală, ajutor psihologic, igienă și dietetică. • Anul I: 152 de ore; teorie fundamentală 30 de ore, anatomie energetică 20 de ore, psihopatologie energetică 30 de ore, introducere în diagnostic 30 de ore, terapie manuală a țesuturilor moi 42 de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
30 de ore, medicină internă 60 de ore, tehnici de acupunctură și moxa 24 de ore, terapie manuală articulară și viscerală 25 de ore, clinică de acupunctură 35 de ore. • Anul IV: 234 de ore; materie medicală și formular de farmacopee 80 de ore, diagnostic 30 de ore, medicină internă și externă 80 de ore, clinică de acupunctură 20 de ore, terapie manuală generală aprofundată 24 de ore. • Anul V: 234 de ore; farmacopee (formular) 44 ore, diagnostic 30 de ore
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de ore; materie medicală și formular de farmacopee 80 de ore, diagnostic 30 de ore, medicină internă și externă 80 de ore, clinică de acupunctură 20 de ore, terapie manuală generală aprofundată 24 de ore. • Anul V: 234 de ore; farmacopee (formular) 44 ore, diagnostic 30 de ore, medicină internă și externă 80 de ore, pediatrie și ginecologie 80 de ore. • Anul VI: 234 de ore; medicină internă și externă 80 de ore, farmacopee (formular) 34 de ore, pediatrie și ginecologie
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
de ore. • Anul V: 234 de ore; farmacopee (formular) 44 ore, diagnostic 30 de ore, medicină internă și externă 80 de ore, pediatrie și ginecologie 80 de ore. • Anul VI: 234 de ore; medicină internă și externă 80 de ore, farmacopee (formular) 34 de ore, pediatrie și ginecologie 90 de ore, psihologie, igienă 30 de ore (dietetică, sexualitate, respirație...), aplicații clinice, sinteze și pregătirea lucrării de licență. Masaj tradițional chinez - terapie manuală: 420 de ore Specialitate intensivă de practician: 2 ani
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
secolele următoare adepții taoismului și pustnicii au cercetat munții și pădurile Chinei, culegând și făcând experimente cu diferite plante, animale și minerale, în dorința lor de a elabora un elixir al nemuririi. În timp ce făceau acest lucru, ei au compilat o farmacopee enormă, în care erau înregistrate detaliat proprietățile chimice și terapeutice ale tuturor acestor elemente. Este important să conștientizăm faptul că adepții taoismului erau, de fapt, oamenii de știință ai Chinei antice: aceștia își realizau experimentele în mod obiectiv și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
om din punctul de vedere al nutriției. Mai ales carnea de căprioară este bună, în primul rând deoarece căprioarele se hrănesc cu semințele unor plante sălbatice, cu frunze, fructe de pădure, coajă de copac și alte plante care apar în farmacopeea chineză ca remedii pentru oameni. Beneficiile regimului alimentar vegetal al căprioarei sunt transmise în mod natural în propriul dumneavoastră sistem atunci când mâncați carnea acesteia, la fel cum toate substanțele chimice injectate în animalele crescute de oameni în ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
China antică. Aceste texte separau realitățile de superstiții și codificau principiile medicale atât de bine, încât sunt folosite în continuare ca texte de referință de medicii chinezi de astăzi. Aceste lucrări sunt Tratatul clasic de medicină internă al Împăratului Galben, Farmacopeea lui Shen Nung și Discuție despre febră. Ultima dintre cele trei lucrări, scrisă în jurul anului 200 î.e.n. de Chang Chung-ching, clasifică bolile în șase categorii importante - trei categorii yin și trei yang - și enumeră 113 rețete medicale, folosind 100 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a lui Lee Shih-chen, Clasificarea plantelor medicinale, care conține informații detaliate despre natura, efectele și utilizările a aproape 2 000 de ingrediente vegetale, minerale și animale. Aceasta este, în continuare, biblia specialiștilor chinezi în plante medicinale. În momentul în care farmacopeea lui Lee era publicată la sfârșitul secolului al XVI-lea, medicina chineză intra deja în al patrulea mileniu ca știință sistematică de îngrijire a sănătății. Medicina occidentală, în schimb, abia începea să renunțe la umbrele superstițiilor și ale vrăjitoriei rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
regimul alimentar și nutriția, este cea mai veche și mai folosită metodă din sistemul chinez de îngrijire a sănătății. A evoluat încet, de-a lungul a mii de ani, prin observarea empirică răbdătoare a naturii și prin experimente practice și farmacopeea sa vastă oferă cele mai diverse și mai eficient arme botanice împotriva bolilor pe care le-a conceput omul vreodată. Toate plantele medicinale chineze sunt clasificate în funcție de natura lor biochimică de bază și de efectele terapeutice, care determină ceea ce fitologii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
chinezești mai mari din Occident. Un bun exemplu al acestor remedii patentate sunt „Pilulele Po-Chai”, celebrul remediu chinezesc pentru afecțiuni gastrointestinale, pentru mahmureală și alte boli cronice ale stomacului de care suferă marii gurmanzi. Dintre nenumăratele plante diferite folosite în farmacopeea chineză, nici una nu este mai cunoscută sau mai folosită decât ginseng-ul. „Rădăcina vieții”, numită astfel datorită asemănării izbitoare cu trupul uman, este folosită ca tonic preventiv în China împotriva afecțiunilor și bolilor degenerative de mai bine de 5 000
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sexual. Și totuși, în ziua de azi, oamenii înfulecă mai multe ciocolate pe zi, fără să știe măcar de ce. Usturoiul și piperul sunt ingrediente alimentare obișnuite în majoritatea bucătăriilor, în Orient și în Occident, dar și ele sunt incluse în farmacopeea chineză ca fiind afrodiziace puternice. Usturoiul conține aliină, care este un stimulent, iar piperul conține miristină, o substanță cu efecte și mai puternice de excitare. Dacă mâncați mult usturoi și piper în fiecare zi, încercați, pur și simplu, să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
la masculii cărora li se administrase aceste extract, aceasta fiind observabilă la nivelul frecvenței și al duratei de copulație. Licorile afrodiziace abundă în textele medicale și în literatura chineze. Cu siguranță unul dintre cele mai exotice afrodiziace masculine din întreaga farmacopee chineză - unul care este folosit în continuare de chinezii bogați și cu relații din Taiwan sau Hong Kong - implică Marea Libație a Vârfului Inferior, adică secrețiile vaginale ale tinerelor fete, de preferință virgine. Bărbatul alege cu atenție și cumpără câteva fructe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de formare), dar și stima de sine, încrederea în ceilalți etc. Determinanți ai recursului la îngrijirea sănătății Sociologia sănătății are de analizat modul în care este trăită, combătută sau/și prevenită boala în societăți diferite, așa cum are de analizat și farmacopeele indigene, cunoașterea "populară" a bolilor și remediilor, "medicina tradițională" etc. Astfel, interpretarea pe care persoanele o dau bolilor, motivele recursului la îngrijire dincolo de sistemul medical, le aflăm în reprezentări și sisteme diverse de gândire. În diferitele societăți, boala nu este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
papirusul Ebers sunt citați ca specialiști curatori medicul (surm), preotul (sahmet) și magicianul. școlile de medicină erau pe lângă temple. Triada teologie, magie, medicină a fost o realitate competițională între terapeuții hieratici și cei empirici, laici. O grijă aparte era acordată farmacopeei și instrumentarului medical. Se foloseau curent produse botanice: flori, fructe, frunze, rădăcini, esențe; produse animale: grăsimi, sânge, carne proaspătă, excremente, mierea de albine, veninul de șarpe; produși chimici, geologici ca săruri, sulfați, petrol, argilă etc. Paralel și după caz, se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și administrarea lor. Prescripțiile sale vor fi copiate, adaptate și difuzate mai mult de 1500 de ani. Pedanius Dioscorides (sec. I d.Chr.) s-a impus ca practician de talent și distins farmacolog. Cele cinci cărți ale farmacologiei sale au influențat farmacopeea romană, bizantină, arabă și occidentală. Călătoriile sale l-au ajutat. A fost medic militar cu discernământ și spirit științific. Tratatul său de medicină universală a fost, timp de secole, consultat și tradus. Dioscorides și-a asimilat creator înaintașii, maeștri de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
vindeca sau participa la vindecare. Dincolo de unele erori, Galen are meritul de a fi făcut o remarcabilă sinteză a doctrinelor filosofice legate de medicină, Influența sa a fost atât de importantă în terapie încât și azi se mai vorbește de farmacopeea galenică. în tratatul său „De simplicium medicamentorum“, Galen clasifică 473 de medicamente botanice. Unele din ele sunt recomandate în purificarea sângelui, în purgație, răceli, afecțiuni ale fiecărui organ. Un autoportret mai amplu, cu lumini și umbre, aflăm în cartea sa
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
exilat la Goți, revine rechemat cu onoruri și apoi întreprinde o enciclopedie medicală monumentală, rămasă în parte, și din care face un compendiu care ajunge curs în școlile superioare de medicină. Filosof și medic, se remarcă mai ales prin remedii, farmacopee și în confruntarea concepțiilor medicale. Este metodic și eclectic. În Sinagogele Medicale (enciclopedia sa medicală) din care a rămas a treia parte, prezintă prin texte pe Apolonios din Pergam, pe Rufus din Ephes, pe Arhigene ș.a. Compendiul (Synopsis) l-a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nici total, cum cred unii. Pe lângă continuitatea ei pragmatică au mai apărut în acest timp și opere demne de reținut. Așa de exemplu în Enciclopedia Myriabiblionul patriarhului Photius, textele medicale ocupă un loc de seamă. în secolul XIII apare și Farmacopeea lui Nicolae Apotecaru, de 256 de formule variate și sistematizate care, secole la rând a servit medicilor occidentali și universităților de medicină, apărute tot pe lângă mânăstiri. în aceleași vremuri tulburi, nesigure a apărut și Tratatul despre gută al lui Demetrios
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în Iranul sasanid, în India, Asia Centrală, China, peste tot fiind respectați pentru știința lor medicală și pentru fermitatea credinței lor în Christos. S-au făcut repede cunoscuți prin inițiativa de organizare a spitalelor, prin asistența medicală promptă și eficace, prin farmacopeea lor, încât curțile conducătoare i au încurajat, le-au urmat inițiativele, unii convertindu-se la creștinismul nestorian, precum cumnata și nora lui Genghis-Han. Călugării medici nestorieni, deși pretuntindeni converteau la creștinism, au fost protejați până în sec. al XIII-lea, numai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cam prin sec.I după Christos, inserează grupat date de medicină complexă; anatomie, fiziologie, patogenie embriologie, diagnostic, terapie etc. Medicina ayurvedică este creația preoților, înțelepților și vindecătorilor. O altă colecție, Sucrutasamitha cuprinde experiența chirurgicală și medicală de-a lungul timpului. Farmacopeea indiană este relatată în textul Bower (sec.IV î.Chr.), descoperit în Kashgar — Asia Centrală. Dacă medicina ayurvedică e mai medicală prin finalitatea sa, practicile yoga sunt mai unificatoare de trup și suflet, întro sinteză funcțională purificatoare global. Milenare prin trecutul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În sec. al XII-lea chimiștii și medicii arabi aprofundează procedurile practicate de Geber și Al Razi, realizează sarea de amoniac, alaunul, salpetru, acizii sulfuric, nitric, clorhidric, deci acizii minerali și unii acizi organici. Toate aceste produse au implicații în farmacopee, în prepararea sticlei, ceramicii, faianței, țesăturilor, coloranților, parfumurilor, dezinfectanților, îngrășămintelor agricole etc. Toate datele furnizate de alchimie, de fapt unesc cunoștințele diverse ca ceramica și faianța din artele decorative cu știința și de asemenea cu medicina. Paracelsus, vizionarul, a gândit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etc. Toate datele furnizate de alchimie, de fapt unesc cunoștințele diverse ca ceramica și faianța din artele decorative cu știința și de asemenea cu medicina. Paracelsus, vizionarul, a gândit și întrevăzut sănătatea lumii prin dezvoltarea laboratoarelor chimico-medicale, el însuși îmbogățind farmacopeea cu unele extracte, tincturi etc. Tot în sens medical corectiv și cu interpretare alchimică, au gândit și contemporanii Roger Bacon, Sf. Albertus cel Mare (Bollstaedt), toți ecleziastici, filosofi pasionați de știință; primul „doctor admirabil“, al doilea „doctor universal“, al treilea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Giovanni Mario Lancisi pentru endocardită; Raymond Vieussens pentru leziunile valvulare; Giovanni Luci, N. Grew pentru malarie; Willis pentru diabet; Perrault pentru Anatomia comparată (1671), Bonnet pentru Anatomia patologică (1679); Le Clerc pentru Istoria Medicinei (prima care apare, 1696). Lèmery pentru Farmacopeea Universală (1697) și Chimie. J. Scultet pentru instrumentarul medical și bandaje (Armentarium Chirurgicum); G. Bauhin, J. P. Tournefort, Batavia pentru noile plante medicinale; Charles Patin, fiul lui Guy Patin, pentru fiziologia sexuală, cercetările fiind finalizate în cartea de mare circulație
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Sylvius. Numele său e purtat și de apeductul pe care l-a descoperit = canalul Sylvius. Susținător al lui Harvey și de acord cu „gazul“ și „fermentația“, respectiv iatro-chimia lui Van Helmont, François De la Boë introduce în medicină, doctrina biochimică. În farmacopeea sa utilizează săruri volatile, antimoniu, tincturi, extracte, uleiuri vegetale. Ca și Jean Baptiste Van Helmont, De la Boë, explică alternanța între „fermentație“ și „efervescență“, face deosebirea între „aciditatea“ și „alcalinitatea“ umorilor. Tot între novatori se înscrie și englezul Francis Glisson (1597
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]