171 matches
-
conturează imaginea unui Mitică arhicunoscut, caragialesc. Spre deosebire de acesta însă Mitică Popescu "place[...] E ca nuca, ... are coajă, dar are și miez...Ei, coaja o lapezi fără pagubă"50, după cum se exprimă un personaj al piesei. Comportamentul miticist și pișicher, de farsor simpatic, ascunde un suflet sensibil, pentru că Mitică e "băiat bun". Profunzimea sentimentelor, spiritul de sacrificiu, natura duală a caracterului, noblețea sufletească etc. sunt calități ascunse sub paravanul miticist al neseriozitații și al superficialității, aparențe impuse de un for interior, ca
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
căpitanul Naicu pe seama soției sale spiritiste, o va face să treacă prin stările resimțite de Stavrache la vederea fratelui crezut mort. Gluma căpitanului are însă are un efect tragicomic neprevăzut, în măsură să pună în lumină lașitatea și lăudăroșenia celebrului farsor. Pentru că într-o telegramă Naicu pune să i se vestească soției moartea sa pe front, aceasta se refugiază de frică în brațele ordonanței, exact în momentul în care, întors acasă cu gândul de a-i juca un renghi macabru, "păcăliciul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rafinată imagine parodică a lumii fenomenale, așa cum ironicul Caragiale lasă să se întrevadă în condescendenta precizare digresivă din Poetul Vlahuță: "acea umbră nu este o fantasmă, ci o persoană reală, este însuși poetul Vlahuță (adică nu poetul Vlahuță adevărat, ci farsorul, care se dă drept Vlahuță, și nici o persoană reală în sensul propriu, ci numai în sensul figurat, adică închipuit real)"37. În ciuda caricaturizării excesive, perechile Ismail și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Algazy și Grummer, din bizarele "fiziologii" urmuziene, angajează un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altfel spus câinism sau câinie, tocmai el, animalul ipocrit prin excelență. Limba l-a făcut ipocrit. Drept care ipocrizia ar trebui să se numească antropism de vreme ce insolența se numește cinism. Și a vrut să ne facă ipocriți, cu alte cuvinte comedianți, farsori, pe noi, câinii. Tocmai pe noi, câinii, care n-am fost supuși și domesticiți de către om, ca taurul sau calul, cu forța, ci ne-am alăturat lui de bunăvoie, printr-un pact sinalagmatic, în scopul de a exploata vânătoarea. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
voi pierde voința și memoria, ei, fiii și fiicele mele, tații și mamele mele, nu vor accepta ca alții să-mi aducă nici cel mai mărunt omagiu, necum să mă ierte vindicatv, nu vor accepta să-mi facă elogiul acel farsor tragic, acel monstru de frivolitate care a scris cândva că mă vrea lipsit de pasiune - adică mai rău decât mort. Și dacă asta e comedie, atunci e, ca și cea a lui Dante, divină comedie. [Recitind acestea, când mă reapuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
peste pupăză, Sangiácomo a descoperit Înșelătoria abia după moartea celor doi hoțomani. Știi doar ce răzbunători și chiar ranchiunoși sunt calabrezii. Ce-au avut și ce-au pierdut! Comandorul, pentru că nu se mai putea răzbuna nici pe femeie, nici pe farsorul consular, s-a răfuit cu fiul lor, Ricardo. Când să se răzbune, o persoană oarecare, tu, de pildă, l-ar fi putut lua ceva mai tare pe putativ, și gata. Dar pe bătrânul Sangiácomo ura l-a făcut și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu mai e înseamnă că eu nu mai sunt. Sinuciderea dovedește acum că imposibilitatea declarată de a nu putea concepe viața în absența celuilalt nu este o simplă ipocrizie și că în spațiul adevăratei iubiri eul nostru încetează să fie farsor, fiind incapabil să supraviețuiască „problemelor“ sale. Cel care se sinucide lângă cadavrul (încă fictiv) al iubitei atestă faptul că moartea ei, socotită reală, transformă într-o ficțiune viața lui și că în fond, la rândul lui, el a murit. Sinuciderea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sunt cele cu monarhie ereditară". Așa au apărut antitezele eșuate între domni și boieri, "Vodă, da, și Hâncu, ba!" (p. 146). De aici s-a născut moftul ca stare națională. "Simetria de contrast a moftului regal" e prezentă în Mare farsor, mari gogomani ("Ca rol fu mare mititelul!"). Autorul eseului ne avertizează că nici Eminescu, nici Caragiale nu au fost republicani, dar degradarea instituției monarhice era supărătoare într-un sistem "curat constituțional", artificializarea vieții politice fiind evidentă și inevitabilă. Se vorbește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rămîne om să-l numească, Mircești-Scenografie decît oglinzi în oglinzi întoarce planeta, de parcă n-am fi noi ele! platforme electrice umblete în plan, Romanul depășit în spuza luminilor, cotirile Alecsandri poză de reflexii în apa Moldovei, pantalonii mei noi! face farsor Hitler după atentat, de fapt, pentru cele cîteva luni, a rămas surd de o ureche, instituția financiară, cel puțin, nu stă deoparte de efectul ei, idolatria omul cu intermediar, viteza nonfigurativ, chinuitor de abstract, inexistența expresiei vizuale din statica permanentei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au transmis printr-o colegă că pot lua trenul înapoi spre casă, că nu am intrat la facultate. Vă dați seama că a picat cerul pe mine. Am luat tramvaiul, am coborât până la Universitate și m-am dus la liste. Farsorii stăteau pe niște bare metalice, în parcul de lângă Universitate și se desfătau privindu-mă. Am intrat și am ieșit aiurit din Universitate, iar ei m-au preluat rapid. Țin minte că prima instituție în care am intrat după ce am devenit
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de ploaie. Mă apropii de Sfinția Sa și-l întreb, ca „simplu pelerin”, de ce nu sunt prezenți preoți și călugări în rând, spre îmbărbătarea pelerinilor. La început, pare total surprins de îndrăzneala mea. Nu știe dacă sunt un pelerin oarecare, un farsor provocator sau doar un sărman cu duhul, așa cum se întâlnesc cu zecile în perimetru în acele momente - pelerinajul atrage de altfel ca un magnet o mulțime de marginali, cerșetori și excluși. Își revine însă rapid. Privindu-mă direct în ochi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
călugării legionari. Ne-a spus că a fost un individ îmbrăcat în sutana călugărească care invoca protecție și ajutor, zicând că e persecutat și urmărit de organele de stat, pentru credința lui legionară, dar a băgat de seamă că e farsor și l-a alungat. Ne-a spus că puțin timp după aceea a venit și Valeriu Gafencu cu alți doi prieteni, care l-au prevenit în privința lui Tarnovschi. Așa am aflat că Valeriu fusese înaintea noastră la Râmeț. Ne-am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
probleme litigioase precum războiul din Vietnam, cultura drogurilor sau valorile clasei mijlocii. Spre exemplu, Capote și-a început atacul asupra percepției visului american în lucrarea Cu sânge rece. Wolfe a făcut portretul lui Ken Kesey și al prietenilor lui, porecliți farsorii veseli, ce călătoreau prin țară în timp ce erau sub efectul drogurilor. Printre alți autori din acea perioadă ce au inițiat provocări asemănătoare la adresa paradigmelor critice și culturale se numără Gay Talese, care a scris despre personalități și despre New York înainte să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
electric Kool-Aid Acid) este un roman din categoria jurnalismului literar scris de Tom Wolfe la începutul carierei sale, în 1968. Utilizând tehnici ale realismului isteric și ale noului jurnalism, el relatează povestea lui Ken Kesey și ale bandei lui de Farsori Veseli, care călătoresc în toată țara cu un autobuz școlar vopsit în culori fluorescente poreclit Furthur, ajungând la revelații personale și colective prin folosirea LSD-ului și a altor droguri halucinogene. Cartea relatează despre călătoria lor prin țară, despre petrecerile
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
despre călătoria lor prin țară, despre petrecerile în care se consuma LSD, despre primele spectacole susținute de Morții Recunoscători și despre exilul lui Kesey în Mexic. Wolfe nu se axează asupra narațiunii propriu-zise, ci asupra revelațiilor intelectuale și cvasi-religioase ale Farsorilor. 9 Weber, Ronald, "The Literature of Fact: Literary Nonfiction" în American Writing, Athens, Ohio: Ohio U. Press, 1980. 10 Biblioteca Congresului este de facto librăria națională a Statelor Unite și laboratorul de cercetare al Congresului american. Situat în Washington D.C., este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care dezavuau religiile cărții iudaismul, creștinismul, islamul nici nu le cunoșteau. Nu citiseră, unii dintre ei, niciun psalm, nicio pagină din Pateric sau din Coran. S-au lăsat fascinați de o mulțime de maeștri orientali (guru), unii autentici (puțini), alții farsori (cei mai mulți). Totuși, această experiență spirituală indiferent de calitatea ei le-a fost utilă. În ce sens? Au ajuns să cunoască subtilitățile propriei lor religii pe calea ocolită a spiritualității străine. Mai mult: mișcarea hippy, așa cum scrie Mircea Eliade, a redescoperit
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
-mă de-aici. Totul e o escrocherie, am citit un articol în "Le Monde", ziarul cel mai de încredere!" "Liniștește-te, mamă, ești într-un loc bun..." Ah, ce grozăvie! Până și fiul ei se lasă îmbrobodit de mincinoșii, potlogarii, farsorii ăștia, acești... acești... Furia o sufocă. Fiul ei i se adresează tânărului bărbat care vrea să treacă drept medic: Ce i-ați pus în perfuzie?" "Apă, pur și simplu apă", răspunde el cu seninătate. Ea îl trage pe Georges de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și seriozitate. Atât de repede a fost discreditat ordinul, încât într-o zi, pe când Calea Victoriei erea plină de-lume, un câine străbate strada în fugă, având la coadă atârnată „Steaua României“. S-a râs mult de acestă glumă a unui farsor, dar gluma avea înțelesul ei serios. Un incident supărător se produce: un domn Bibănescu, magistrat, fiind destituit de către ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu, pândește pe consilierul Tronului și-l lovește. Faptul produce, firește, mare senzație. Presa conservatoare de opoziție jubilează; iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
conduși la Văcărești. Eram înăuntru cinci: Costică Rădulescu, Ion Iancovescu, Vasile Cârlova, Gogu Florian și cu mine. În jurul dubei galopau jandarmii călări. De teama manifestațiilor stu dențești am fost conduși pe cheiurile Dâmboviței. Costică Rădulescu, care era o natură de farsor, s a văicărit în tot timpul parcursului stând cu gura la crăpătura dubei și strigând: — Săriți, fraților, că ne omoară! Săriți de ne scăpați!... Suntem studenți români!... etc. În sfârșit, ajungem la Văcărești. Duba e descuiată, suntem scoborâți. Unul câte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lovituri amarnice de ciomag, am fost pus să alerg în pielea goală în jurul camerei, prin fața celorlalți chinuiți și să strig în gura mare: Prăvălia mea a fost biserica, oficină de comerț, înșelam oamenii și credincioșii. Eram un mincinos și un farsor... N-a fost suficient atîta. Țurcanu a selecționat vreo 20-30 de oameni dintre cei torturați ca să-și facă nevoile în 15 gamele alăturate, înșirate în mijlocul camerei. Striga Țurcanu la cei striviți: Bandiților, pregătiți-vă să vă căcați! Sub emoții și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
le Pr. de B.; 2. Attaché au cabinet secret de S.A.R. le Pr. etc. Ferdinand nu numai se coboară, dar purcede de la Louis XIV. E un amestec de gomos, de cabotin și [este] de o onctuozitate catolică. În fond, un farsor foarte ambițios. Te omoară cu complimentele (după câteva îi cere portretul).“ Ionel adaugă: „Prea a forțat nota, cu atât mai mult că nu pleacă câtuși de puțin mulțumit. Regele, în discursul său, a pomenit de Battenberg, de luptele noastre în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cristea crede că ambiguitatea, caracterul indefinit ale personajului își au modelul în Gogol. Artistul nu se poate smulge procesului creator care presupune dramă neputinței de a cunoaște, acceptarea misterului indescifrabil. Antipa se creează și pe sine însuși, împlinind rolul unui farsor. Destinul e generat de propria imaginație:,, (...) avea cinismul să încerce până unde poate împinge glumă, cât de mare este puterea farsei? Sau totul este doar întâmplare, coincidență, destinul nostru nefiind decât închipuirea noastră?” Simte dispreț față de ideea scrisă ( deși cameră
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Va trebui ca în pauza următoare să fiu foarte abil. Vlad e pe cale să mi se destăinuie. Nu trebuie să ratez ocazia. Ceva m-a neliniștit mereu cînd m-am gîndit la Chirilă. Știam că nu-i decît un mare farsor (lucru pe care-l știau și alții), dar nu putea fi dovedit; era ca o sferă: nu aveai de unde să-l apuci... Ascultă, Mihai, îmi spune Vlad fără să mă privească, am tot sperat că într-o zi vei încerca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
esență securistă până în mormânt sau, prin extindere și foarte curând, orice persoană care a fost membră de partid poartă cu sine o gândire comunistă până ce răposează. Cu alte cuvinte, convertirea nu este posibilă, apostolul Pavel, persecutorul creștinilor, a fost un farsor ordinar când și-a întors fața către mesajul lui Iisus, iar Biserica - o instituție care a camuflat un fel de „securiști” pe veci. Analog (cu scuzele de rigoare pentru analogie), ofițerul de securitate Silvian Ionescu, convertit de unul singur pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
duc mai bine. Statul rămâne în continuare în stare de capturare, iar ctitorul acestei stări este prim-ministru. Traian Băsescu știe foarte bine că, dacă mai girează această formulă de guvernare riscă să rămână în istorie drept unul dintre mulții farsori care ne-au păcălit de-a lungul timpului. Dacă interesul lui Tăriceanu și al conducerii PNL este să-și păstreze posturile și să împartă ce a mai rămas propriilor clienți, cât se poate de mult timp (chiar și o lună
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]