199 matches
-
în a considera B1 ca o acceptare a schimbului, dar propun următoarea descriere ierarhică a acestui text conversațional elementar: Această descriere, mai completă decât cele precedente, ne permite sublinierea mai multor fenomene deja menționate: * Se notează mai întâi absența schimburilor fatice ritualice de tipul "Bună ziua" (A0 și B0) și "La revedere" (A4 și B3). Dar această absență este înlocuită printr-o intervenție pe care o putem numi fatică, de intrare în contact [A1-a] care, sub forma unei scuze, încearcă foarte clar
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
permite sublinierea mai multor fenomene deja menționate: * Se notează mai întâi absența schimburilor fatice ritualice de tipul "Bună ziua" (A0 și B0) și "La revedere" (A4 și B3). Dar această absență este înlocuită printr-o intervenție pe care o putem numi fatică, de intrare în contact [A1-a] care, sub forma unei scuze, încearcă foarte clar să deschidă o interacțiune, atenuând efectul de invadare a lui A pe "teritoriul" lui B. Intervenția [B1] este, de altfel, o reacție violentă de netăgăduit care răspunde
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
răspunde violenței inevitabile a invaziei. Închiderea este de asemenea eliptică. Am fi putut foarte bine imagina că b vine să închidă la rîndul său schimbul, compensând reacția de enervare inițială printr-un "Nu aveți pentru ce". Această absență a închiderii fatice reciproce confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa că un defect de structură poate să pună în evidență un raport de forță: nu este totul atât de anarhic pe cât se afirmă în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre secvențele fatice și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
închiderii fatice reciproce confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa că un defect de structură poate să pună în evidență un raport de forță: nu este totul atât de anarhic pe cât se afirmă în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre secvențele fatice și secvențele tranzacționale sunt asigurate în mod inegal. Nu putem afirma cu adevărat că B1 este o clauză [a'].și [c] în același timp. În schimb, B2 constituie și răspunsul [R-b'] al secvenței tranzacționale inserante și serviciul oferit [d] care
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
timp ? Jurnalistul [J6]: [16] Să tot fie cincisprezece ani. [...] Tînăra [JF9]: [41] Vă mulțumesc foarte mult, [42] îi dau legătura lui Cognac-Jay. (lasă în jos privirea și începe din nou să tricoteze) C. Klotz-Reiner, Cosmos-Cross, ed. Christian Bourgois Absența secvențelor fatice ritualice de deschidere și de închidere se explică foarte bine aici prin genul de interviu televizat. Elipsei oricărei secvențe fatice de deschidere îi corespunde totuși o secvență de închidere ritualică (intervenția JF 9): mulțumiri și redarea legăturii în studioul de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lui Cognac-Jay. (lasă în jos privirea și începe din nou să tricoteze) C. Klotz-Reiner, Cosmos-Cross, ed. Christian Bourgois Absența secvențelor fatice ritualice de deschidere și de închidere se explică foarte bine aici prin genul de interviu televizat. Elipsei oricărei secvențe fatice de deschidere îi corespunde totuși o secvență de închidere ritualică (intervenția JF 9): mulțumiri și redarea legăturii în studioul de televiziune. Cu foarte mult umor, bineînțeles, are loc aici o răsturnare de roluri: persoana care ia interviul devine persoana intervievată
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ironie în măsura în care ceea ce "vrea să arate" fabula este atât de exagerat încât faptele nu ar putea fi interpretate întocmai cum ele apar relatate la prima vedere. Analiza dialogului arată o transgresare a modelului prototipic: nu există nicio secvență cu funcție fatică, de deschidere sau de închidere. Intrarea în dialog se face odată cu faza tranzacțională. Am putea veni, în acest caz, cu două explicații: o lege a economiei legată de genul narativ al fabulei însă, în aceeași măsură, am putea considera că
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
odată cu faza tranzacțională. Am putea veni, în acest caz, cu două explicații: o lege a economiei legată de genul narativ al fabulei însă, în aceeași măsură, am putea considera că natura violentă a interacțiunii ar putea face inutil orice demers fatic. Violența reprezintă negarea principiului de menajare și de consens specific ritualului de ordin fatic. Blocurile interacțiunii sunt destul de complexe. Lupul deschide și închide tranzacția (L1 și L2) ceea ce demonstrează caracterul său dominator, prin faptul că ține să aibă primul și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a economiei legată de genul narativ al fabulei însă, în aceeași măsură, am putea considera că natura violentă a interacțiunii ar putea face inutil orice demers fatic. Violența reprezintă negarea principiului de menajare și de consens specific ritualului de ordin fatic. Blocurile interacțiunii sunt destul de complexe. Lupul deschide și închide tranzacția (L1 și L2) ceea ce demonstrează caracterul său dominator, prin faptul că ține să aibă primul și ultimul cuvânt. Prima intervenție a Lupului (L1) va da tonul discuției: va adresa mai
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fire Ce zici tu, Narcis? Narcis: Ceruri! E oare de crezut 410 Că-atât de lungă vreme în umbră s-a ținut? Inserarea monologului narativ în dialog se realizează pe două niveluri: încadrarea povestirii, pe de o parte, și inserțiile fatice legate direct de interacțiunea în curs, pe de altă parte. Povestitorul (Nero) Auditorul (Narcis) (1) Anunțul faptului așa cum se arată (2) Întrebarea ce exprimă uimirea în Rezumat (382) loc de răspuns (383) (3) Rezumat (383-384) (4) O nouă întrebare ce
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrebări (409) Acest tip de încadrare elementară în care, așa cum se poate observa, Nero are inițiativa (el însuși relansează conversația printr-o întrebare în versul 409) se adaugă o povestire deschisă nu prin intervențiile lui Narcis, ci prin mărcile complicității fatice: "Ce vrei ?" (391), "Orice ar fi" (395) și "Iată cum" concluziv (405). În rest, structura narativă a acestei tirade este reprezentativă: Pn1: Primele zece versuri cuprind Orientarea, al doilea (386) fixează parametrii povestirii: "când ?" ("astă noapte"), "cine ?" ("eu"), ("ce ?") ("Pe
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în ansamblul său, este foarte bine organizată. Secvențele fatice și tranzacționale care construiesc textul dialogic nu sunt formate dintr-un număr restrâns de macro-propoziții. Fiecare secvență, fatică sau tranzacțională este compusă din schimburi al căror număr nu este întotdeauna previzibil. Fiecare schimb care corespunde nivelului macro-propozițional, în general, este
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în ansamblul său, este foarte bine organizată. Secvențele fatice și tranzacționale care construiesc textul dialogic nu sunt formate dintr-un număr restrâns de macro-propoziții. Fiecare secvență, fatică sau tranzacțională este compusă din schimburi al căror număr nu este întotdeauna previzibil. Fiecare schimb care corespunde nivelului macro-propozițional, în general, este compus dintr-un anumit număr de intervenții-clauze date (inițiative, reactive și facultativ-evaluative). Această structură ierarhică, în ciuda caracterului extrem de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Geurts, B., R. van der Sandt, 2004, "Interpreting focus", disponibil la adresa: www.ru.nl/ncs/bart/papers/focus.pdf Gheorghe, M., 2004, Propoziția relativă, Pitești, Paralelă 45. Gherghina, M., 2006, Semiadvebul − gramatică și utilizare pragmatică (mss.). Ghiga, G., 1999, Elemente fatice ale comunicării în limba vorbită, București, Alcris M94. Ghiorghiaș, I., 2002, "Structuri ale invectivei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 137−150. Godard, D., 1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
suma factorilor de conținut relevanți pentru exprimarea și înțelegerea relației interlocutive. 2.2. Unitatea de analiză lingvistică a alocutivității este indicele de alocutivitate (IA). Indicii de alocutivitate se definesc ca mărci lingvistice ale funcției conative (de apel) și ale funcției fatice (de menținere a contactului între interlocutori), reprezentând dovezi ale atenției pe care interlocutorii și-o acordă unul altuia pe durata interacțiunii. 2.2.1. Alcătuiesc clase de indici de alocutivitate: vocative nominale și pronominale, interjecții, imperative, formule de politețe, întrebări
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
vrea să te întreb ceva. B: Da sigur. (IVLRA: 221) − reacție: A: Ce faci? B: Uite, îmi cer ăștia de la doctorat dosar-plic, cu clape. Ce-nțelegi tu prin clape? (IVLRA: 33) ( poate marca menținerea legăturii între interlocutori, având funcție precumpănitor fatică: A: Ce să fac? Bine. Uite nu vii pe aici mîine? B: Mâine sînt mai prinsă cu meditațiile astea sâmbătă. (IVLRA 173) B. Funcționează ca prezentativ citațional: ( în introducerea argumentului de necesitate (în combinație cu un element relativ care, cine
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
alocutive, vezi, între altele, GALR II: 883−897, precum și (Manu) Magda (2004). 5 Pornind de la funcțiile pe care le îndeplinesc in comunicare, interjectiile au fost clasificate, în general, în următoarele categorii: − expresive: simptomatice pentru starea mentală a vorbitorului; − alocutive (conative/ fatice) direcționate către alocutor, utilizate pentru stabilirea și menținerea contactului comunicativ; cf. între altele, Thun (1989) și Wierjbicka (1992). 6 Cf. GALR I: 665. 7 S-a arătat că interjecția constituie un suport verbal în general preferat de româna vorbită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
salire îl numero di decessi fra i migranți e îl "tasso dell'immigrazione permanente rispetto a quella temporanea"8. I muri tendono oggi a ridare sostanza all'immagine degli Stati-nazione come recinti sacri, în una stagione nella quale essi fanno fatica a presentarsi come produttori o garanți di certezze condivise. È evidente che quel che avviene al di là della frontieră - dată la crescente interconnessione economică, tecnologica e anche culturale tra le nazioni - non è più realmente estraneo rispetto a ciò
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ție vorbi.PREZ.3PL nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
PREZ.3PL nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare vistiiariu sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare vistiiariu sufletesc (PO.1582
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților - Ariadna Ștefănescu (despre tipuri de amplificare a acordului), Marioara Ion (despre negocierea comercială), Ioana Cristina Pârvu (secvențele metacomunicative), Carmen Radu (tipurile de dezacord), Răzvan Săftoiu (conversația fatică), Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în discursul cooperativ) au demonstrat utilitatea demersului și coeziunea școlii bucureștene de pragmatică. Limite de spațiu și imposibilitatea practică de a fi urmărit toate lucrările prezentate pe secțiuni ne împiedică să descriem amănunțit contribuțiile altor
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
intertextualității, ironiei și parodiei (e semnalat, de pildă, antologicul pasaj al lui Groșan, din O sută de ani de zile la porțile Orientului", care începe cu exclamația "O, dulce plai al Moldovei!..."). Ar mai trebui pomenite comentariile despre marcarea funcției fatice în discurs, despre suprasemnificarea descrierii la Cărtărescu - și multe altele. E de presupus (și de sperat) că această carte inteligentă, elegantă și bogată în idei va stimula viitoare cercetări de stilistică în zona literară a actualității.
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
temă de reflecție se deschide romanul Anglia, Anglia al lui Julian Barnes. Britanicul "rezolvă" problema în doar 2-3 pagini cu multă ironie și trage mult folos epic din această dialectică: care e prima ta amintire? Cărtărescu face din această întrebare fatică un subiect al retorismelor pe mai bine de 10 de pagini. O lipsă de măsură care oricîte justificări literar-fundamentaliste și-ar găsi, nu va putea niciodată răspunde nedumeririi unui cititor care întreaba cinic "totuși, la ce bun?". Filonul autobiografic este
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
regulă aparentă de așezare în pagină sau de alternare, care par să mizeze doar pe întâmplătoarea captare a atenției prin detaliul anatomic și prin apelul direct. Textele s-au redus mult; cele care au mai rămas au un rol pur fatic, de apel insistent, subliniat rudimentar prin multiple semne de exclamație. Tonul este mai mult decât familiar: e o captare fidelă a interjecțiilor cu care s-ar îndemna reciproc cititorii revistei, într-o sporovăială la portiță sau la o bere. Pe
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]