234 matches
-
fost diferite în funcție de contextul particular al realizării lor: într-un caz s-au organizat competiții sportive, iar în altul "competiții agricole", în cadrul muncilor agricole "voluntare". în cazul competițiilor sportive, situația s-a dovedit asemănătoare cu cea descrisă în experimentul originar: favoritism in-grup, ostilitate față de out-grup, depășită prin propunerea unui scop supraordonat. în cazul "competițiilor agricole", situația se arata a fi însă cu totul alta: nu a apărut favoritismul in-grup sau ostilitatea față de out grup, ci un fel de amorțeală a angajării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
competițiilor sportive, situația s-a dovedit asemănătoare cu cea descrisă în experimentul originar: favoritism in-grup, ostilitate față de out-grup, depășită prin propunerea unui scop supraordonat. în cazul "competițiilor agricole", situația se arata a fi însă cu totul alta: nu a apărut favoritismul in-grup sau ostilitatea față de out grup, ci un fel de amorțeală a angajării, fenomen ce poate fi numit "silă socială", din cauza interiorizării unui tip de raportare nemotivant la sarcini impuse ideologic. D. Scheepers și colaboratorii săi (2003) am observat că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nepotul) să intervină pe lângă „văru-său, bărbatul cel sus-pus”: feciorul ei, cu diplomă de doctor În drept, are nevoie de o slujbă. Altfel spus, naratorul e antrenat În delicata relație de rubedenie dintre văduvă și vărul ei. Practicarea cu artă a favoritismului nu e neobișnuit În lumea lui Caragiale; neobișnuit e În proza sa scurtă interesul pentru portretul moral-psihologic al personajului feminin, realizat pe baza opoziției moral - intelectual polemizând cu tradiția epicii romantice și romanțioase: „Ceea ce e ciudat e că femeia asta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Ei înclinau să justifice cuceririle din trecut sau pe cele viitoare. Aceste justificări morale și intelectuale erau adesea ambiții mascate. Oamenii de stat încurajau acest sprijin. Cum rămîne atunci cu obiectivitatea istorică? Tacitus voia să scrie istoria "fără teamă sau favoritism". Ranke a mers pe urmele lui scriind istoria wie es gewesen ist (așa cum a fost). Cu totul altfel se prezintă situația în Europa central-răsăriteană și în România. Aflată la răscruce de drumuri față de monarhiile militare germane, austriece și rusești, acest
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
literatura și cultura română, cosmopolitismul și cultura pseudofranceză. Avea multe de spus despre starea coruptă a vieții intelectuale românești și despre dominarea acesteia de către regimul politic liberal. Mai mult, deplîngea calitatea cursurilor predate la universitate, slaba pregătire a facultăților, extinderea favoritismului și alte lacune din învățămînt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizată din cadrul facultăților). Iorga lansase multe dintre aceste acuzații într-un articol din 1890 intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme, pentru că "ipocrizia
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale și care sunt concesionate, potrivit legii; a.2. utilizarea temporară a locurilor publice să aibă la baza reguli și proceduri clare, care să nu permită nici un arbitrariu ce ar putea da naștere la favoritisme sau discriminări în raporturile cu contribuabilii, adecvate specificului pentru care se datoreaza taxa, si anume: a.2.1. pentru parcarea ocazionala a vehiculelor, taxa se stabilește în lei/oră/vehicul, astfel încât nivelul acesteia înmulțit cu 24 să se încadreze între
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
satisfacție a mea a fost să-i spun cuiva că problema lui este rezolvată favorabil, dar n-am fost de acord să rezolv cereri care să depășească cadrul legal. Desigur că asta creează uneori nemulțumiri individuale, însă acestea, legea și favoritismul nu trebuie confundate. Detest falsitatea, lenea și urăsc vicleșugul unora de a se sustrage într-un fel sau altul de la muncă și îndatoriri. Iert la jumătate sau total greșeala imediat recunoscută și o amplific pe măsură ce timpul se scurge de la comitere
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
mai mare decât o justifică distribuția gaussiană a performanțelor profesionale. Această eroare se întâlnește la evaluatorii lipsiți de personalitate, prea slabi pentru a "înfrunta" o posibilă reacție din partea subiecților evaluați "slab" sau din partea managerilor care i-ar putea acuza de favoritism și indulgență. Alte greșeli care pot apărea în procesul de evaluare: * Dependența excesivă de teste și neglijarea metodelor de evaluare informală; * Accent prea mare pe aprecierea realizărilor obiective și accent prea slab pe aprecierea intereselor, aptitudinilor, valorilor profesionale etc.; * Utilizarea
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
liderii promovează anumite politici. Urmărind cele trei stagii de formare a identității, analiștii caută categoriile pe care grupurile le folosesc pentru autoapreciere și comparației, incluzând stereotipuri, și apoi urmărirea modului în care acestea se translatează în status și ierarhizare, prin favoritisme și alte asemenea practici. Spre exemplu, în timpul Războiului Rece, elitele americane și sovietice s-au comparat în multiple dimensiuni. S-au axat pe comparațiile privind disparitățile în putere militară, productivitate economică, inovație tehnologică și drepturile omului cu scopul de a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de concretizare a acestei aptitudini native. În al doilea rând,un cadru didactic trebuie să fie practic ,să știe să aplice concret orice demers educativ. El trebuie să fie obiectiv, acționând mereu din punct de vedere valoric și nu afectiv; favoritismul nu are ce căuta în demersul didactic deoarece pedagogul trebuie să dispună de competența obligatorie de a evalua corect capacitatea unui obiect, fără a ține cont de afinitățile personale. Profesorul va analiza cu luciditate și profesionalism orice situație educațională, orice
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
a naturii a crescut de la 2% (înainte de 1989) la 14% (acum). În doze suspect de mici sunt cuantificate alte forme stimulative ale fricii sociale la români. Mă gândesc la frica de incompetența profesională (apare doar la 1% dintre intervievați); de favoritisme și nepotisme la locul de muncă (un uluitor 1%); de falimentul instituției (doar 3%). Din punctul meu de vedere există ceva patologic în predominanța acestor frici sociale la români. Este vorba de absența fricii spirituale și a celei religioase. Frica
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pentru ei. Scoaterea la concurs a tuturor posturilor de funcționari publici din angrenajul penitenciar va spori transparența instituțională și îi va înlătura pe acei indivizi care au jucat un rol important în menținerea sistemului în aria de influență sovietică. Eliminarea favoritismelor unor categorii sociale (magistrații) și a interdicțiilor de participare la concurs a alor categorii (militarii), precum și sporirea cerințelor profesionale vor avea consecințe pozitive asupra climatului psiho-social din pușcării și asupra perceperii de către societatea liberă a unor angajați pînă acum total
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
1998, p. 53), care și-au bazat cercetările pe modelul de funcționare a administrației franceze (prefectura), susțin că flexibilitatea rezultă tocmai din contactele pe care indivizii le stabilesc cu exteriorul. Acestea favorizează negocierea, aranjamentele, deschiderea către nevoile celorlalți, dar și favoritismul și inechitatea. Am putea considera că acest tip de flexibilitate denotă un climat organizațional direct dependent mai mult de numărul și reușita contactelor cu mediul extern, decât de calitatea comunicării sau a relațiilor stabilite între membrii organizației respective. Teoriile postmoderne
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
1066-1884: From Medieval Absolutism to the Birth of Freedom under Constitutional Monarchy, Limited Suffrage, and the Rule of Law, Springer, New York și Dordrecht, 2014, pp. 43-44. 11 Mai întâi, parlamentul nu era dispus să accepte comportamentul risipitor al regelui și favoritismul acestuia, în special față de nobilii scoțieni. Apoi, regele dorea ca banii pentru realizarea Marelui Contract să provină din activitatea funciară, pe când parlamentul dorea ca sursa să fie mai degrabă impozitele pe comerț, care erau la discreția regelui. Scopul parlamentului era
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dăm un singur exemplu, va fi exclus prin definiție. Criteriile dominante sunt subiective și arbitrare, personalizate și abuzive. Cei ce nu sunt simpatici, pe linie etc., sunt blocați, sabotați, respinși sub o formă sau alta. Lucrează, în sens invers, și favoritismul, cointeresarea la mica înțelegere, amabilitatea serviciilor reciproce, tu ești mare, eu sunt mare etc. Fără îndoială că orice sistem de relații presupune și o anume suplețe și chiar diplomație. Viața literară, în definitiv, nu poate fi transformată de nimeni într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trecut, nu cred că se pot pune în practică asemenea idei cu privire la organizarea administrativ-teritorială. În primul rând, acest sistem poltico-administrativ mamut nu va permite niciodată schimbări radicale în ceea ce privește funcțiile clientelei politice și reducerea acestora ar fi practic imposibilă. Odată, datorită favoritismelor, clientelismului și nepotismului prezent în mai toate instituțiile statului și, în al doilea rând, datorită/din cauza lipsei de legitimitate apărute odată cu impunerea unor noi consilii (sau ce alte denumiri ar putea primi) regionale și eliminarea celor deja prezente (consiliile judetene
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
org/sites/default/files/WJP Index Report 2012.pdf (accesat în 15 februarie 2013). 7 Fapt ce confirmă și analize mai vechi, precum cel din "Global Competitiveness Index" (http://www3.weforum.org/ docs/WEF GlobalCompetitivenessReport 2010-11.pdf, accesat în 20 februarie 2013), unde, la capitolul "Favoritism in decisions of government officials", România ocupă locul 123 în lume, iar la capitolul "Transparency of government policymaking", România este plasată pe poziția 137 din 139 de țări analizate. 8 Guvernul Tăriceanu a creat, în 2008, un model al alegerilor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cu ocazia imigrării. Au venit din Europa numai acei oameni cu sete de muncă, oameni persecutați În luptele politice sau religioase. Ajunși aici, procesul selecției a fost adâncit. În Europa, spiritul Îngust de breaslă, de caste de tot felul, nepotismul, favoritismul, diferențele sociale, au stânjenit acest proces de selecție. Să ne gândim la liceul englez, sau la cel german, care recruta elevi numai din anumite cercuri. Școlile elementare germane, cu ciclu Închis, din care nu se putea intra În liceu constituie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
astea cinci țări în care am studiat, niște țări foarte sărace : România, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru și Serbia. Deci ce povestesc eu a reieșit din sondaje și combinate cu diverse analize pe care le-am făcut. Mi-am dat seama că favoritismul e problema numărul unu și că degeaba cauți mita sau construiești o legislație bazată pe mită, că, în fond, e vorba de favoritism. Partide care ajung la guvernare și, pe urmă, împart bani numai la ai lor. Ăla cu mită
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
din sondaje și combinate cu diverse analize pe care le-am făcut. Mi-am dat seama că favoritismul e problema numărul unu și că degeaba cauți mita sau construiești o legislație bazată pe mită, că, în fond, e vorba de favoritism. Partide care ajung la guvernare și, pe urmă, împart bani numai la ai lor. Ăla cu mită, uneori, era cel care voia să capete acces pe piață, că altfel nu intra. M-am distrat la un moment dat la un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
e că Ăia căutau un privilegiu. Dar era un privilegiu pe care îl aveau deja 50 de șmecheri. Ei încercau să intre într-o zonă închisă, care nu era o piață. Sau era o piață privilegiată. Asta e relația dintre favoritism și mită la noi. Și, bineînțeles, ei au ajuns în închisoare, fiindcă nu făceau parte din cerc. Cu mare scandal. Nu știu cum s-a terminat procesul. Ăsta este riscul dacă vii într-o țară ca a noastră. Pe de altă parte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii Dan de la Craiova, Maican și Sică Alexandrescu de la București, iar Bucevschi al nostru nu are ce lucra”... Din cele de mai sus rezultă că Const.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care-i rostul Asociației corpului didactic: „să ne întărim organizația noastră în toate direcțiile posibile - profesională, culturală, economică etc. și să ne creăm în asociații un mijloc pentru apărarea și susținerea intereselor noastre, un scut de apărare contra arbitrariului și favoritismului și un ajutor material pentru noi și familiile noastre în caz de boală, infirmitate sau deces.” Au apărut multe articole în acest sens în Școala: „Discuții în jurul reformei învățământului” de Ap. D. Culea; „Proiect pentru înființarea unei societăți culturale”, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colegului Tomaide, fiul generalului sibian sau a colegului Corfariu, fiul directorului Spitalului de Stat local și a altora ca ei. Posibilitățile noastre materiale și implicit cele intelectuale erau foarte diferite. La unele ore, profesorii mai schițau câte o notă de favoritism, urmarea strângerii de mână din ajun; trestia de bambus care ne brăzda pălmuțele la cea mai mică greșeală era parcă mai reținută asupra acestor colegi. Nu le păstrez gânduri urâte, căci alegând calea didactică am fost obligat adesea să fac
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În articolul Votul universal, dr. I. Munteanu considera că este nedrept ca un partid aflat la putere să numească în fiecare județ câte un lider cu puteri discreționare, împărțind slujbe în dreapta și în stânga. „De aici - scrie medicul hușean - decurgea nepotismul, favoritismul, gheșeftul, zdrobirea carierelor, blazarea celor merituoși, stricarea caracterilor etc”. La Huși, erau aleși deputați persoane care nu-i cunoșteau nici pe alegători, nici interesele județului, „dar nici chiar situațiunea geografică, dacă este la nord, la sud, dincolo sau dincoace de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]