169 matches
-
harță. Mă deranjează. A urmat o pauză pe parcursul căreia Helen s-a luptat cu curiozitatea care-o măcina. După care a întrebat: —De ce? Îți explic mai târziu, a spus Adam cu o privire blândă. Helen a rămas lângă ușă. Pe fețișoara ei superbă se citeau suspiciunea și gelozia. — Cinci minute, a zis ea aruncându-mi o privire otrăvită, după care a ieșit din cameră. —Of, Doamne, am exclamat eu. Ar fi mai bine să pleci. Nu, mi-a spus Adam. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe bancă. LÎngă ea veni o fată cu un bebeluș, oftînd, bucuroasă că ajunge să se odihnească. Avea un batic din timpul războiului, imprimat cu tancuri spălăcite și aruncătoare de grenade. Copilul dormea, dar probabil că visa, pentru că-și mișca fețișoara - cînd Încruntîndu-se, cînd uimit, de parcă proba toate expresiile de care o să aibă nevoie cînd o să fie mare, se gîndi Viv. În cele din urmă, coborî la metrou, În stația Lancaster Gate; avea de mers numai cinci stații, apoi cobora la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
poți să i-o spui lui Rod Task, exact cu cuvintele astea. O, Dumnezeule, ce s-a Întâmplat? În raza de lumină pe care o aruncă ușa deschisă În stradă, văd brusc că Momo e plânsă. Mă șochează să văd fețișoara aceea perfectă umflată de plâns. — Îmi pare rău, spune ea și-atât, căci faptul că a vorbit a declanșat o nouă repriză de plâns. O bag Înăuntru și o duc În bucătărie până-l duc pe Ben sus, În pătuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vremii și atingeri de mâini descoperite, cu mișcări având imediat conotații extrem de senzuale. Ciocni, mulțumind cu un surâs și, deplasându-și capul pe spate, aruncă pe gâtlej jumătate din conținutul paharului. Nu-și drese vocea, cum fac băutorii versați, și fețișoara nu i se crispă câtuși de puțin de agresiunea alcoolului. Îndată, oferind foarte natural o pildă de artă a comunicării, Melanie recompuse, ca într-un clip publicitar, perioada proiectării și zidirii hotelului. Binevoi să spună că soțul ei, om de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
trebui să faci și tu cum face Casey. Spune-ți că nu mai o nimic în căpșor. Bătu ușor fruntea copilei care-i întoarse un zâmbet. ― Vrei să spui: să-mi golesc mintea? ― Da. Ca și Casey, aprobă Ripley mângâind fețișoara și dând în lături o meșă de păr căzută pe frunte. Dacă m-asculți, eu sunt sigură că n-o să mai visezi urât. Închise pleoapele păpușii și o înapoie proprietarei: Newt o luă, ridică ochii la cer, ca pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se întoarse apoi către Gosseyn și spuse pe un ton aproape de scuză. - N-o să ne faci nici un fel de probleme, nu-i- așa, domnule Gosseyn? Gosseyn dădu din cap zâmbind. - Sunt prietenul tău și partenerul tău de joacă de-acum înainte. Fețișoara lui se lumină. - Grozav! O să ne distram de minune. Se-ntoarse fericit către femeie și spuse: - Să te porți bine cu el, mamă. Femeia dădu din cap. - O să mă port exact ca și cu tatăl tău. - O, doamne! Băiatul tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
am ajuns la bordul navei și alta aici pe planetă, unde se află guvernul: le-am spus ce-am vorbit cu tine. - ...Dacă sunt probleme, un comitet le va analiza pe toate... despre asta le-ai spus? întrebă Gosseyn. - Mda. Fețișoara caraghioasă se strâmbă. - Nu, să nu hotărăsc numai eu, cum făcea tata, și să ard pe toată lumea căruia nu-i plăcea. Dacă" gândi Gosseyn, când auzi acele cuvinte rostite de băiat, care moștenise cel mai mare imperiu care existase vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
copilul era supus unui efort încă și mai mare acolo, spre Glodul Alb, locul blestemat, vamă a morții ce își lua un enorm tribut constînd în moartea multor drumeți, care scăpau din hățuri vehicule primitive, scăpate în înspăimîntătoarea vale. Cu fețișoara marcată de suferință, copilul încearcă o soluție care îl uluiește pe tatăl său: Să cerem ceva de la un om... Marcat de jalnica perspectivă, tatăl, cu ochii în lacrimi, întreabă pustietatea aceea inertă, mută: Să cerșim? Copilul, Mihăiță, cum îl strigau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și neuronii săi se agitau într-un proces alert de profundă analiză. Copilul devenise un bătrîn. Poate că atunci a înțeles definitiv diferența dintre om și om, dintre sublim și banal, dintre ceresc și infern. Două lacrimi căutau drum pe fețișoara unui copil și întîrziau să cadă în inexistență. Gheorghe privea uimit copilul și, încet, încet, își dă seama că a ucis un suflet de copil. Plîngi, dragul tatii? Mihăiță își ferește ochii și scrutează orizontul cu un interes nejustificat. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
plîngea. Părea resemnată că viața înseamnă doar suferință și cîte o rară, o foarte rară bucurie, constituită dintr-o bombonică oferită de oameni miloși, sau chiar cîte un cubuleț de zahăr. Cînd oameni mai cu suflet îi ofereau acele bucurii, fețișoara ei se lumina un pic și afișa un zîmbet care te ducea cu gîndul spre o iconiță cu un îngeraș. Fetița nu era frumoasă fizic, dar emana o frumusețe interioară ce-ți amintea invariabil de îngerașii Domnului și care frumusețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
istorisesc epopeea inserției în lumea nouă. Amară experiență! C artea de față era să piară înainte de a se naște: mi s-a virusat computerul. L-am tăbârcit în brațe, așa cum am dus pisica la veterinar. Specialistul (voce gravă la telefon, fețișoară de puști de zici că nu-i vorba de una și aceeași persoană) îmi face loc, printre fire și șuruburi, pe un scaun din atelierul ca să nu zic laboratorul plin de monitoare pâlpâitoare, calculatoare autopsiate, prize, surse, căști, șurubelnițe, piese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Acești copii umblau să caute prin lăzi de gunoi. Vă pot descrie. Cred că ați văzut În filme, de multe ori arată cum erau copiii, și la Auschwitz, cu niște piciorușe ca niște bețișoare, cu niște burți enorme, cu o fețișoară mică, trasă - erau un fel de mumii umblătoare acești copii. Dezbrăcați și goi, destul de dezbrăcați și-n toiul iernii și cu mânuțele lor dezgropau coji de cartofi și ce mai găseau În aceste lăzi de gunoaie, În timp ce veneau, totuși, subvenții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ia tălpile de pe brațele arătărilor care rămân goale și pustii. Plantele, iarba și florile cu miresme dulci își apleacă capetele spre pământul zbârcit. Sunt obosite și mare e dorul ce-l simt pentru doritul soare. Vara, el le mângâie ușor fețișoarele vesele. Acum totul e un vis trecător, spulberat de vânt. Soarele se ascunde pe undeva, căci stăpâna Toamnă îl amenință cu vânturi grele care să șteargă parcă razele lui calde și blânde. Gâzulițe și țânțari vezi mai rar, căci afară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pictură, muzică, se cânta mult; într-un cuvânt, înălțător. Domnișoara doctor Clara Lerner și-a făcut și ea stagiul la Frasin, după care a devenit un chirurg bun la spitalul din Suceava. Era o tânără evreică frumoasă, mignonă, cu o fețișoară rotundă și cu păr negru, creț. Pe lângă aspectul fizic plăcut avea și un suflet pe măsură, la fel ca toți cei care au trecut ori s au stabilit la Frasin. Doamna Stigleț, doamna Maricica Țugui, doamna Anișoara Ciofu, surori medicale
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
curtea împărătească, le ieși împăratul înainte, și rămase înmărmurit când văzu în loc de zâna frumusețelor, cu fața ca soarele și cu părul de aur, pe o arapină neagră ca fundul căldărei. Și măcar că fiul său îl încredința că soarele îi arsese fețișoara și vântul îi bătuse perișorul, împăratului tot nu-i venea să crează." (Petre Ispirescu, Cele trei rodii) (c) "Așa sunt feciorii de împărat! Oricât de în drag și-ar păzi nevestele și oricât de-a dor ar aștepta să-și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
norocul să te fericească, Cinste și credință, cuget românesc, Multă sănătate, tihnă sufletească, Mișule bădie, asta îți doresc! LA ANIVERSARE Ioan Mercheș Într-o zi cu har Prinsă-n calendar, Și-ntr-un colț de rai, S-a născut ... Mihai Fețișoara lui, Spicul grâului. Ochișorii lui, Mura câmpului ... ... Vremea a trecut, Mișu a crescut, A ajuns student, Apoi asistent, Distins profesor Și cercetător, Ba din an în an, Iată-l și decan. Ar fi cu păcat Și nemeritat, Să spui ceva
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Alexandru al Serbiei. La Atena, o găsește pe Principesa Elisabeta bolnavă de febră tifoidă. Dar Sitta și Mihai erau sănătoși: „Mihai al nostru este o frumusețe, un dolofan rozaliu și alb, o comoară zâmbitoare, cu incredibile gropițe în obraji. Toată fețișoara lui este numai gropițe. St. John este extrem de mândru de el”. Duminica, 9 aprilie. „Familia s-a dus la biserică, dar eu (Regina Maria era de religie anglicană - n.n.) mi-am petrecut o oră bună cu Mihai. Copilul este adorabil
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
palid și mai slab decât atunci când l-am văzut ultima dată, dar este atât de drăgălaș și a fost extrem de dulce cu mine <...>. El are nevoie de aer și soare și să fie hrănit. Căpșorul îi este plin de bucle, fețișoara cam solemnă, și ocazional, surâde, ceea ce face să îi apară gropițe în obraji. Are totuși ceva patetic în el, ceea ce desigur n-ar trebui să aibă. St. John pare să se bucure foarte mult să fie din nou într-o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la malul apei. Adăpostit sub una din grinzi și Înțepenit Între pietre, văzu un coșuleț cu capac din care răzbăteau plânsete răgușite. Omul se aplecă asupra coșulețului. Dintre faldurile unei Învelitori groase, din blană de lup, răsărea căpșorul rotund cu fețișoara Înghețată și ochii roșii ai unui sugar. „Dumnezeule mare, ce mână criminală l-a lăsat aici? Nu mai are mult și Îngheață!“ Își spuse Urs, Îngrozit. Erau primele cuvinte cu rost pe care le spunea de la moartea soției sale. Fără
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o dau mai târziu. Poate că am să aflu odată ce Înseamnă toată Întâmplarea asta“, Își spuse. Urs luă Încetișor copilul din coșuleț, Își muie degetul În laptele cald și-l trecu peste buzele Încă Învinețite ale pruncului. Ca prin farmec, fețișoara Încrețită se destinse și o limbă mică și trandafirie supse cu lăcomie picăturile alburii. Urs simți dintr-odată cum o căldură binefăcătoare Îi copleșește inima. Mila pe care o simțise pentru biată făptură nevinovată Începea să se prefacă Într-un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a trecut Nu l-ai cunoscut Pe Din Constandin? Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut. Și l-am aruncat La un mal surpat Era nalt bărbat Nalt și sprâncenat... Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Fețișoara lui Spuma laptelui, Ochișorii lui Două mure negre 'ntinse pe pământ Ne-atinse de vânt... Perișorul lui Pana corbului. Murgulețul lui Vânăt porumbac Cu stea albă-n cap. Frâul calului Țeasta smeului Doi șerpi încordați De gură-ncleștați. Așa l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui/ Fulger pe pământ./ Pușculița lui/ Para focului” (Hângulești - Vrancea). În Cudalbi, Galați, colinda cântată femeilor bătrâne dezvoltă descrierea fiului absent: „Fețișoara lui/ Spuma laptelui./ Ochișorii lui/ Două muri de câmp/ Coapte la pământ,/ Ne-ajunse de vânt,/ Coapte la răcoare,/ Ne-ajunse de soare./ Sprâncenele lui/ Pana corbului,/ Mustăcioara lui/ Spicul grâului./ Călușelul lui/ Puiul zmeului./ Seușoara lui/ Două fălci de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și cea pozitivă (estetică, eroică), la care naratorul popular aderă. Sufixele augmentative definesc planul sacrului stâng: leoi, săncoi, strânsoi, fricoi, spăimoi, jidăvoaică, în timp ce sufixele diminutivale arată o implicare afectivă față de lumea familiară (sătișoare), erou fiușori, voinicel) și toate caracteristicile lui (fețișoară, mustăcioară), calul acestuia și harnașamentul (călușel, frâușor), ajutoarele năzdrăvane (vulturii au gușicioară, unghișoară), animalul sacrificat (bourel) ori ipostaza arborelui lumii (merișor). Dacă sufixele augmentative au și rolul de a supradimensiona puterile și apariția malefică, în plus față de a ilustra relația
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]