8,029 matches
-
îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Cum ajunge să-L cunoască Sfanțul Ioan Botezătorul pe Hristos? Potrivit Sfintei Scripturi, Ioan Botezătorul a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta se întâlnește cu Fecioara Maria atunci când aceasta Îl purta în pântece pe Domnul. Deși a săltat în pântece, Ioan afirmă că „nu-L știa pe Domnul” (Ioan 1, 31). Această mărturisire a lui Ioan este adevărată, căci el nu putea cunoaște din proprie experiență
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
acea rusoaică cu două zile înainte ce se va întâmpla?!... În zilele următoare am scris „Rugăciunea” care a devenit, până la urmă, „Ruga” următoare... RUGĂ Eminescu, tatăl nostru Pe Tine, nouă redă-ni-te! Sfințit este numele tău De plânsul atâtor fecioare... Facă-se voia ta Cât speranța în tine nu moare... Vie împărăția ta De la Tisa până la soare răsare Pâinea cea întru ființă Dospită de-atâtea lacrimi amare Dă-ne-o nouă astăzi Când plouă cu soare. Și iartă greșelile noastre
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
în care omul bolnav își încredințează cu pioșenie, cu recunoștință, speranță și mai ales dragoste, viața. Se remarcă aici jocul pe care Theodor Damian îl practică pe parcursul întregului volum cu numele Maria: schwester Maria, sora medicală, sau sora noastră, Sfânta Fecioară Maria, Adormirea Maicii Domnului sau Ridicarea / Înălțarea la Ceruri / Mariahimmelfahrt (zi simbolică în care boala, operația riscantă, spitalul cu bune și rele, Isarul, Europa și toate sunt lăsate în urmă, acolo jos pe pământ). Sfânta Fecioară Maria s-a înălțat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
sau sora noastră, Sfânta Fecioară Maria, Adormirea Maicii Domnului sau Ridicarea / Înălțarea la Ceruri / Mariahimmelfahrt (zi simbolică în care boala, operația riscantă, spitalul cu bune și rele, Isarul, Europa și toate sunt lăsate în urmă, acolo jos pe pământ). Sfânta Fecioară Maria s-a înălțat la Ceruri, iar omul bolnav care i s-a închinat din tot sufletul ,,...zburam prin înalt /eram crucișător de ocean /...” (62). Înseamnă Marienplaz care este ,,...plină de lume /e ca izvorul tămăduirii /oamenii curg ca izvorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
sufletul ,,...zburam prin înalt /eram crucișător de ocean /...” (62). Înseamnă Marienplaz care este ,,...plină de lume /e ca izvorul tămăduirii /oamenii curg ca izvorul /te uiți la ei și nu te mai doare /nimic /normal /că doar e piața Sf. Fecioare /nu acesta-i locul /în care se moare” (72). Din punctul de vedere al traducătorului, aceste jocuri de cuvinte legate de numele Sfintei Fecioare Maria pun serioase probleme în ceea ce privește fidelitatea față de textul original, a ideii în sine, care să fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
te uiți la ei și nu te mai doare /nimic /normal /că doar e piața Sf. Fecioare /nu acesta-i locul /în care se moare” (72). Din punctul de vedere al traducătorului, aceste jocuri de cuvinte legate de numele Sfintei Fecioare Maria pun serioase probleme în ceea ce privește fidelitatea față de textul original, a ideii în sine, care să fie, în egală măsură și pe înțelesul cititorului de limbă engleză. Ca în cazul oricărui pacient, spitalul crează nevoia stării de retragere, de izolare, acea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
lui Dumnezeu spre slavă Neamului Dacoromân, din sânul poporului spre sufletul său, din conștiința Națiunii spre rațiunea să, din credință Străbunilor spre nădejdea să, din jertfă Strămoșilor spre dragostea să, din înțelepciunea Logosului divin spre darul sau creator, din Milosârdia Fecioarei spre frumusețea Patriei dragi, din Răscumpărarea Mântuitorului Hristos spre învierea vieții în cadrul Cetei Alese: „Viața noastră nu a fost făcută ca să ne plângem și ca să ne gândim, precum cei ce aduc prigoana, râul și destrămarea, la toate cele trecătoare, ea
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
cler, naționalitate, decât Blajul, de n-au făcut mai puțin, de n-au făcut nimica". Un episod erotic care implică înalte fețe bisericești și duce cu gândul la cunoscutul fragment din }iganiada cu intrarea diavolului în mănăstire în chip de fecioară, portretul canonicului Vasile Rațiu, veritabil personaj de roman, inspirând groaza epistolierului prin dimensiunile pantagruelice ale poftei sale de viață și prin sfidarea conveniențelor etice, sunt alte două coordonate ale acestui "roman" existent in nuce în epistolarul lui Cipariu, cu veritabile
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
dimineața, stea a iertării din care păcătoșii la braț cobor. Fruntea mi-o deschid și trag oblonul peste cărțile de care-s sastisit, smulg din tîmpla stîngă telefonul și pe buze scapăr ultimul chibrit. Mă înfrupt apoi, tiptil, la hanul fecioarei ca un tînăr pașă - nu dau socoteală, bună dimineața spun orașului care-i prins de-o trecătoare sfială. în sicriul vertical din sticlă mată ceaiul mă spală și-mi alungă greața, va veni o dată ca niciodată cînd voi spune doar
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
cu sînge uns, ca să îl putem vedea pe Cine nu se cade a-L vedea oricum, scrijelind cu pașii sfinți pe drum păsări fără gheare și jivine adormite-n sînul lui Avram, păcătoși nerăbdători să piară, ucigași cu chipuri de Fecioară și creștini angelici puși la ham. E tîrziu, dar încă prea devreme, n-avem dinți ca să mușcăm din noapte n-avem buze îndestul de coapte care să rodească sub blesteme. Fruntea cu solzi albaștri Poeții vor muri în zori unii
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
luat la trânte, Duh Sfânt gata să cuvânte... Porumbei în Piața San Marco. Porumb iei, li-l dai, și vorbești cu ei. SCUOLA SAN ROCCO Anunțarea și Fuga în Egipt. Închinarea Regilor Magi. Și Masacrarea inocenților și Maria Egipeanca. Înălțarea Fecioarei. Pot urca la etaj, la Adam și Eva. Moise făcând să țâșnească apa din stâncă, ploaie lacteie. Și Ploaia de mană. Și Sacrificiul lui Isac , adâncind Tăria. Obosești să te uiți la cer. Dar sunt oglinzile, de privit cu fața
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
de aceea chiar reușeau așa de bine și decurgeau așa de agreabil, în casa Halippa". în locuința Drăgăneștilor de pe bulevardul Catargi se află un salon special amenajat pentru muzică și echipat chiar cu o orgă. Aflăm încă din romanul precedent, Fecioarele despletite, că vila Drăgăneștilor e predestinată a găzdui muzica sacră. Vizitată de prietenele familiei, Mini și Nory, ea le face impresia unei impunătoare catedrale: "o cameră imensă, luminată searbăd prin ferestrele foarte înguste și înalte și cu mobilierul de culoare
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
americani:// Până la urmă,/ la malul mării/ ești creasta înspumată/ a unui val/ pe care/ nu alunecă nimeni." (Surfing). Ioan Radu Văcărescu, Gnoze, poeme, Botoșani, Ed. Axa, 2004. 84 pag. Poeme discursive și, uneori, discursuri propriu-zise, poetizate convențional: "Femeie: mamă, amantă, fecioară,/ cu trup de cucuteni și de vioară" (Plângere). Se remarcă elogierea iscusită a iubitei, într-un fel de toasturi lirico-eseistice pe care ni le închipuim rostite cu paharul de șampanie în mână: "Ești icoană a feminității din alt veac:/ Cu
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
un tutun; e semn! La cuibul dumitale vin în genunchi să mă depun! înălțare Orașul privit prin plasma sangvină pare coborât dintr-un suflet slav, Toți împachetează și pleacă hei, nici urmă de lâncezeală lirică; prin biserici varul crăpat desparte fecioara de prunc. Convorbiri telefonice între pârâtorii orașului; parcă trezit din anestezie pe un pat de spital începe purificarea prin vomă, curând ne vor ține de urât mucenicii. Va să zică posteritatea ți-a rezemat bicicleta de gard, va să zică viermii-s mai grași
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
dau de aceste rînduri sinistre: "Un pumn de stele s-au desprins/ Și cad în noaptea zmălțuită" !!!!! Dar în rest, ce desfrîu, ce orgie: "Să dăm de-o parte roze buci / De mici maimuțe africane"; "Buldogi cu bot împărătesc / Adulmecau fecioare grase" (îmi vine și mie să mă pun în patru labe și să adulmec fundul rotund și regal al tuturor fecioarelor); "Băteau în poartă cavalerii / Să taie țîțe somnoroase" (ce sadism, ce deliciu!); și altele, multe, n-are rost să
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
desfrîu, ce orgie: "Să dăm de-o parte roze buci / De mici maimuțe africane"; "Buldogi cu bot împărătesc / Adulmecau fecioare grase" (îmi vine și mie să mă pun în patru labe și să adulmec fundul rotund și regal al tuturor fecioarelor); "Băteau în poartă cavalerii / Să taie țîțe somnoroase" (ce sadism, ce deliciu!); și altele, multe, n-are rost să-ți rescriu poemul. Dar cine e acel pui care te-a încălecat?? Mistrețul și pacea eternă - o sărbătoare pentru papilele mele
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
geometria ghimpată, din lagărul lui verde, de concentrare. E-un bot fragil și catifelat, de aspru arici vegetal. Ca un profesor pare, ce-n mijlocul Marii Prelegeri și-ar arunca, surâzând complice, cravata pedagogică. Așa va fi fost, gândesc, neprihănita Fecioară trezită din somn de vocea Arhanghelului. O rană e, deschisă foarte încet, pe dinăuntru. Un trudnic gând odihnindu-se, în sfârșit, o clipă în oboseala lui luminoasă. Un Drept, ajungând târziu să vadă fața lui Dumnezeu și pedepsit de îndată
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
două picturi abstracte (Galaxie și Mișcare ondulatorie) și o natură statică (Bizantină) erau așezate astfel încât să intre în rezonanță, să se compare, să se înfrunte și să rămână într-un dialog etern cu tablourile fiului, George Țipoia, tablouri reprezentate prin Fecioara cu pruncul, patru Prezențe, cinci Stele, trei Crucificări, două Sarcofage, Clepsidră, Somnul, Fisură, Aripi, Săgeată și un panou cu Nouă simboluri. Ceea ce m-a impresionat, de la prima privire, a fost tristețea de pe chipul bunicii, surprinsă de Alexandru Țipoia - o istovire
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
dâră subțire de sânge traversează în diagonală o cruce neagră. Pe fondul întunecat al unui potir se deschide ca o fereastră o cruce de lumină. Clepsidra devine sarcofag, din cruce se desface steaua, din lemnul răstignirii se ridică aripi. Chipul Fecioarei e și el o fereastră, paleta pictorului, care la Alexandru Țipoia devine instrumentul visării și al libertății, la George Țipoia ajunge imagine a sarcofagului, a somnului și a fisurii. Cum anume? Poate că paleta e locul de unde pleacă și unde
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
de el și de toate pațachinele lui. Chiar de-ar fi luat-o de nevastă pe Lady Di, că era încă tânără și proaspătă. Ca și asta, cum zicea c-o cheamă?, Angelina, că și asta avea o voce de fecioară neprihănită... Auzi! Porcul naibii! Să moară "ca un înger"! Tocmai el! Bărbații cinstiți mor ca vai de capul lor, cu cancer la prostată ori la plămâni, cu ciroze ori paralizii, pe un pat mizerabil, cu încă patru-cinci amărâți în salon
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
poetic specific, al interiorului somptuos, ce favorizează visarea leneșă, reveria contemplativă: "în edificii vechi de cărămidă/ Pe canapele moi, ca pe ciuperci/ De aur matlasat, mă lăfăi dulce./ Oh, pe plafoane sunt serafi cu vergi// Ce bat la tălpi bezmetice fecioare/ Și uneori la sâni. Căci au greșit/ Cu ei, dezvirginându-i, iar pe urmă,/ Duioși, le umplu rănile cu chit// Și-nlăcrimați le iau din nou la pieptul/ Lor plin de pene și-n aripi le strâng./ în timp ce ele cu delicatețe
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
O poezie a roadelor, a obiectelor și licorilor domestice se conjugă cu o lirică a erosului rafinat și delicat în același timp ("Când o să vin prin înserarea clară/ Voi flutura în vânt ștergarul pur/ Cu patru crini purtați de o fecioară/ în mână peste-o pajiște de-azur.// Scoate-mi atunci, iubito, din cămară/ Vechi vișinate, brave saramure/ Ce cerul gurii dulce-mi alintară/ Departe de cetățile sperjure.// Pune pe flăcări plitele de aur/ Și-n străchini opărește cimbrișor,/ Și-mpurpurată ceartă
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
sutiene funebre luminează visează ziduri lungi lungi lungi acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis ci trezire învăluind lucid ochii mei sutiene funebre verzi verzi de primăvară ce sâni de fecioară stâncoși noaptea preaplini degetelor morții grei de febră se lasă sfâșiați sfărâmați surâși în spume (1972, Cluj, pe zidul ce desparte Calea Turzii de Cimitirul Házsongárd) căderea în film la prima vedere pare o nimica toată la a doua parcă
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
Domnului. În cele aproape 350 de pagini ale cărții, în fapt un amplu corpus de texte, sunt adunate nu numai legende propriu-zise, ci și datine, credințe, colinde, cântece de stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare, al născătoarei de Dumnezeu, al apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină, de respect religios, expresii ale cultului Maicii Domnului. Legenda Căutarea Domnului nostru Iisus Hristos, care își are izvorul în Viețile
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
și durerile oamenilor.” Să menționăm, nu din dorința de a polemiza cu N. Iorga, că Marian n-a intenționat să dea o antologie, deci n-a avut în vedere criteriul estetic, ci a voit să publice toate legendele hagiografice despre Fecioara Maria cunoscute de el până atunci, că a voit să reprezinte mai toate zonele țării, că ecourile trezite de viața și faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele tipărite de Marian nu sunt lipsite de
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]