3,966 matches
-
-n "josănari"sunt mai săraci. În "josănari"sunt mai săraci, da'-s mai frumoși la suflet! Și la chip sunt mai frumoși. Și-atunci când se întâmpla o căsătorie între un "susănar"și o "josănară", totdeauna se lăsa cu scandal. Părinții feciorului nu erau de acord să ieie o fată din "josănari", chiar dacă pica de frumoasă." Cam așa a fost și-n Irlanda. Pe măsură ce domnul Leșe împreună cu Peter Hurley, un prieten irlandez, se apropiau de țărmul dinspre Ocean, pământul era din ce în ce mai arid
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
regretatului Raoul Șorban, „VIDA” (Ed. Meridiane, București 1981): „Am mai avut șapte frați. Toți șapte au murit datorită condițiilor grele de viață. [...] Când m-am născut, frații mei nu mai trăiau. Și ca să rămân măcar eu în viață, al optulea fecior, după un obicei țărănesc din acele timpuri, s-a încercat o «solomonie»: s-a adunat tot neamul nostru și s-a hotărât să fiu «vândut» și «schimbat» în taină cu o păpușă, prin fereastră, ca să fie păcălită în acest chip
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
față de cel ce ne calcă fruntariile cotropind: Întâia mască: să nu se mai tragă în oameni nevinovați! A doua mască: să nu se mai prade grânele din hambare și fructele din pomi! A treia mască: să nu mai fie aruncați feciorii în războaie! A patra mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
băieții dansau în jurul focului, peste care arunca din când în când câte o mână de sare, să scoată cât mai multe scântei. Între copiii rudarilor și fetele Fanei se stabiliră cu aceasta ocazie, strânse legături de prietenie. Aveau rudarii un fecior, numit Cosmin, cu vreo doi ani mai mare decât brunețica și simpatica Ana, o copilă bondoacă, subțirică, cu ochii sai verzi și cositele negre ca pana corului. Copii îi spuneau de fapt “Bibicu' ” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
a retras pășind ușor, A pus mâna pe zăvor, Ușa a deschis-o larg, Tristă m-a privit din prag, Lacrimi ochii ei aveau, Copii nu mai mișcau, Parcă toți vina purtau - Măicuță, te venerau!... - Bun rămas, taică părinte!... Tu, fecior, să iei aminte: Când un gând nu-ți dă-mpăcare, Nu-l striga în gura mare; Mai păstrează-l pentru tine, Vino, -acasă, la mine; Eu ți-s mamă, am să-ți spun Ce rău și ce e bun. Ușa
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iv_celor_dragi_la_scoala_si_conf_marin_voican_ghioroiu_1334928524.html [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre - certe
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
de cel mai tulburător glas al muzicii tradiționale de la noi - Grigore Lese. Alături de el, o ceață de colindători va aduce colinde venite parcă de dincolo de timp și de lume, cu texte despre dulf, despre vidra, despre vânători rituale în care feciorul învinge leul, unele dintre ele necatalogate de culegerile de specialitate. Cu toate că, odată cu venirea creștinismului, unele colinde au asimilat elemente religioase, majoritatea textelor sunt străvechi, adevărate relicve ale ritualurilor solare de sorginte precreștina. Așa se explică faptul că atmosfera din timpul
Un Crăciun cu Grigore Lese by http://www.zilesinopti.ro/articole/6152/un-craciun-cu-grigore-lese [Corola-blog/BlogPost/97871_a_99163]
-
de silnicie târându-se prin haturi aspriți de greaua trudă în cătănești olaturi doar rar la câte-o lună trimit acasă carte să-și bucure bătrânii că-s vii, deși departe și-i mint că le e bine și sumețiți feciorii le cer curați să-i ție mândruței obrăjorii să nu se dea bătută sau vai să se-ntărâte prin sat cu cine știe sau chiar să se mărite că-s duși doi ani cu leatul s-aștepte le îndeamnă și
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425886171.html [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
băteau, Acele vremuri parcă au apus. Făceau din neaua albă oameni, fețe Și uzi fiind la mâini ce tremurau, Dar fericiți în jurul lor cântau, Făceau din săniuțe, trenulețe. În jurul sobei seara lângă vatră Ne depăna bunica amintiri, De sărbători veneau feciori la poartă Și se nășteau vremelnice iubiri. Iar seara se-adunau bătrâni la clacă Torceau cântând, fuior, după fuior, În jurul lor erau copii de-o șchioapă Și ascultau vrăjiți povestea lor. Când vântul troienea zăpezi pe sate Iar gerul desena
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1481472023.html [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
și toamna acelui an. Când am crescut mai mare, și am început a pricepe mai multe, bunicuțu mi-a povestit ce este cu această sărbătoare căreia i se zice Dragobete, și de unde îi vine numele: - Se zice că Dragobete era feciorul iubit al babei Dochii. Deși avea mai mulți feciori, pe acesta îl iubea cel mai mult, „baba”. Băiatul era atât de frumos, și grăia așa de dulce ... încât nicio fată nu-i rezista. Fetele visau la el, dorindu-și să
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
și am început a pricepe mai multe, bunicuțu mi-a povestit ce este cu această sărbătoare căreia i se zice Dragobete, și de unde îi vine numele: - Se zice că Dragobete era feciorul iubit al babei Dochii. Deși avea mai mulți feciori, pe acesta îl iubea cel mai mult, „baba”. Băiatul era atât de frumos, și grăia așa de dulce ... încât nicio fată nu-i rezista. Fetele visau la el, dorindu-și să-l întâlnească și să fie sărutate, măcar o dată, de
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
era benefică și pentru gospodari, nu numai pentru flăcăi și fete, pentru că avea să urmeze un an în care copiii aveau să le fie frumoși și sănătoși, un an bogat în roade, cu păsări și vite multe... ... și era acest fecior atât de năvalnic în dragoste încât Maica Domnului l-a metomorfozat într-o plantă de dragoste numită Năvalnic. Și azi, năvalnicul, este folosit în „vrăjile” pentru dragoste ... Ține minte, nepoată, nicio vrajă nu poate aduce dragostea dacă n-o ai
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
9). Procesul va ține mai bine de 30 de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de ani, până în 1633, când voievodul Matei Basarab dă un hrisov prin care „dă poruncă satului Dobriceni măglași din sud Vâlcea, ca să fie în pace și slobozi de rumânie de către Chisar paharnicul, feciorul lui Chirca, comisul de la Ruda, și de către feciorii lui și de către toate rudele lui, de niminea bântuială să nu aibă în veaci”11). Hrisovul acesta domnesc este dat „în scaunul cetății București, în luna lui Iulie 26 de zile, și de la Adam până la această scrisoare, curgerea anilor văleat
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
se revărsară pe spate, mângâiate ușor de vântul ce scărmăna păpurișul de pe maluri. Își scoase apoi tunica, iar prin cămașa străpunsă de razele lunii timide, regele putu urmări cu claritate conturul unui trup care numai de bărbat nu era. Așadar feciorul în casă era fată și încă una neasemuit de frumoasă, de la care nu-și putea lua privirea. Fata trase un buștean ce zăcea aruncat pe mal, se sui pe el și, vâslind cu o creangă, porni către casa de piatră
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
atent cu ea și-i interzise cel mai mic efort. Deoarece știința medicală nu era chiar atât de avansată, doctorii nu se puteau pronunța asupra sexului fătului și la urma urmei nici nu-i prea interesa. Narcisa își dorea un fecior frumos și deștept cu care să se mândrească și să răpească inima celor mai frumoase prințese ale lumii. Însă Prințișor voia o fetiță ca o adevărată crăiasă din povești, după care să alerge cei mai vestiți cavaleri din cele mai
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
prietenește pe umăr. - Gemeni? - tresări surprins Prințișor. - Ești norocos, ai împușcat doi iepuri dintr-un foc! Vei „munci” mai puțin de acum încolo! - glumi doctorul pus pe șotii și se depărtă spre cabinetul său. - Pot să-mi văd soțioara și feciorii? - Discută cu asistentele, dar să nu-mi stresezi lehuza. Este slăbită și are nevoie de liniște pentru refacere. Bărbatul vru să pătrundă, dar asistenta șefă îl opri în prag. - Hei, chipeșule, unde te crezi? - Vreau să-mi văd soția! - Lasă
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
idei, să se bucure impreună. Atunci când oamenii nu pot explica anumite intâmplări sau fenomene le numesc mistere sau taine! Chiar reprezentanții bisericii amintesc în mai multe ocazii, printre care și cea a slujbei de cununie, despre chemarea dintre fată și fecior, citez: „și aceasta mare taină este...”. Prin urmare, consider într-adevar inspirată invitația de a scrie fiecare câte ceva despre „Taina scrisului”, fără să ne așteptăm în final să deslușim neapărat destăinuirea! Fiecare din noi știe și simte că avem acolo
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_taina_scrisului_38_elena_armenescu_1350957353.html [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
cu cât, mai ales în ultima vreme, parcă ne doare gura să ne apreciem unii pe alții. Impulsul l-a constituit o recentă vizită la Chelința, o întâlnire cu părintele Radu, dar mai ales audierea C.D.-ului, „Emil Gavriș -Mândru fecior din Chelința”. Parcurg site- ul personal www.radubotis.ro. Dau peste o cămară în care părintele și-a adunat roadele. O cămară care îmi relevă omul harnic, destoinic, plin de har. Îi găsesc profesiunea de credință : pilda talantului. Își află
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ars_vivat_articol_de_prof_tr_al_florin_tene_1361377941.html [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
dintr'un copil de cîrciumăraș, un avocat ilustru, care, în câțiva ani, din sărac lipit, ajunge milionar; dintr'un fiu al unui ministru remarcabil, un mititel agitator, trepăduș electoral, la solda unui ambițios politic deja ajuns la culme, fost odinioară fecior în casă la casa răposatului ministru.” Aceasta va fi poziția sa exprimată în cunoscuta lucrare -1907 din primăvară până'n toamnă - scrisă la Berlin, unde se afla volintir pe banii moșteniți de la Momuloaia. Auzind despre memorabila răscoală a țăranilor reacția
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
Le-ai fost amantă, dar nu-și mai amintesc. Ești pentru ei o curvă, depravata, Ce pofte-ai potolit, dorinți turbate, Dar au uitat când le-nodai cravata Să le-nsoțești spinările curbate. Sunt prea corupți, au inimi prea haine, Pentru ei feciorii tăi au devenit bastarzi, Dar pupă mâna curvelor străine Și nici nu le-ar păsa, în foc, de-ar fi să arzi. Pe vremuri trupul tău stârnea ardoare, Dar ai ținut morțiș să te cununi virgină; Erai sfioasă, plină de
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nimeni_nu_te_mai_vrea_george_safir_1385268841.html [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
aproape/ toate cuvintele./ N-aveam de la cine/ lua altele./ Tata era luat/ și dus departe./ Mama tăcea./ Acum încep/ Să învăț din nou cuvintele./ Vai, la vârsta mea/ ce greu e să le-nveți!/ Până când spun mamă/ îmi crește mare feciorul./ Până când spun tată/ îmi albește capul./ N-am timp de pierdut,/ mă silesc să le-nvăț/ măcar pe cele mai sfinte./ Încep să fac cântece/ din numai două cuvinte“ (Abecedar). Poezia lui Vieru nu este estetizantă sau experimentală. Ea este
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
nu fie supărat... Știi bine că n-aveam nimic pe masă Iată motivul, pentru care am plecat Nu plânge mamă, dacă ți-a zburat odorul Iar tatii sper, că n-o să-i pară rău Se va întoarce,-n cuibul său feciorul Când îl va părăsi norocul său Nu plânge mamă, că trecu' amar de vreme Iar tata să nu stea mereu mâhnit Eu am plecat, să scap de trei dileme Și ca să aflu, dacă sunt iubit Nu plânge mamă, te rog
NU PLÂNGE, MAMĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1471103303.html [Corola-blog/BlogPost/373827_a_375156]
-
tata să nu stea mereu mâhnit Eu am plecat, să scap de trei dileme Și ca să aflu, dacă sunt iubit Nu plânge mamă, te rog, nu fi tristă Iar tata să nu tacă, îmbufnat Să nu aduni lacrimile-n batistă Feciorul vostru, e acum, bărbat Nu plange mamă, zău, nu are rost Iar tatii cred, că i-a trecut de-acum Să nu privești în urmă la ce-a fost Privește-mă cum vin acum pe drum. 13.08.2015 Referință
NU PLÂNGE, MAMĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1471103303.html [Corola-blog/BlogPost/373827_a_375156]
-
mă așteaptă); ü hărăzire și-mplinire; ü fragedă otavă(mai înspre toamnă bună pentru coasă...); ü sfielnică și pură - epitete; ü efigie stelară-n infinit; ü menire, gând, păcat; ü puntea înspre neființă. Din poezia ”Vadul” transpare tentația stăpânită a feciorului, iar fata, un nimb al purității. Forma poeziei, ca o clepsidră, ca un mijlocel de fată. Versuri inegale, ghidușe, pudice, ștrengărești.( Am zis intenționat, anapoda). Am înțeles de ce mi-e bine,/ că steaua care-n cer s-a stins,/lucește
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]