1,080 matches
-
Sărbătoare pentru copiii „Agendei” l În decorul feeric al Iulius Mall, micuții au primit cadouri dulci În după-amiaza zilei de 22 decembrie, Iulius Mall Timișoara a găzduit un spectacol organizat special pentru copiii tuturor angajaților Trustului de Presă Agenda. Crăiasa Zăpezii, renii, omul de zăpadă, dar și alte
Agenda2005-52-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284543_a_285872]
-
alpine, steagurile Italiei, Franței, Elveției, Sloveniei, Austriei, Germaniei și Principatului Liechtenstein fluturând deasupra spectatorilor. Printre cele mai impresionante momente s-au numărat înălțarea drapelului de către Giorgio Armani, împreună cu top-modelul Carla Bruni, originară chiar din Torino, prezentarea uriașelor cercuri olimpice luminând feeric, dar și defilarea sportivilor, aproape o oră de bucurie, de frumusețe a costumelor și de trecere în revistă a viitorilor eroi ai Jocurilor Olimpice. Privitorii de la fața locului sau din fotoliul telespectatorilor l-au putut saluta pe biatlonistul Ole Einar Björndalen
Agenda2006-07-06-torino1 () [Corola-journal/Journalistic/284758_a_286087]
-
bun de la frumoasa Vienă și de la Nordbahnhof, pornirăm spre Germania. Trecurăm prin Praga și prin pitoreasca Elveție saxonă. Înspre seară trenul se opri în Dresda, care prezenta de asemenea un aspect din cele mai minunate, cu mulțimile de vagoane iluminate feeric, care pluteau pe Elba. La 9 seara, în fine, iată-ne la Lipsca. Hotelul unde aveam să locuimnu era depărtat, așa că făcurăm drumul pe jos, însoțite de un träger, care ne ducea bagajele și care ne făcu tot timpul teoriile
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
doar să supraviețuiască, ci să și privească în ochi Creația. Aici intervine viziunea regizorală a lui Ang Lee și universul particular creat de cinematograful digital. Regizorul utlizează 3D-ul pentru a crea, ca și James Cameron în Avatar (2009), o lume feerică. Imaginea balenei care țâșnește asemeni unui aisberg albastru din străfundurile oceanului în întunericul stelar este copleșitoare. Ca și flora din Avatar, nocturnele oceanice sunt adesea covârșitoare, nopți spuzite de stele asemeni unor diamante cu reflexul lor în apă, oceanul luminat
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
British Council. Romanul ei de debut, Atlasul dorințelor zadarnice (Humanitas Fiction; 2011), a fost publicat simultan în anul 2008 în India și Marea Britanie, fiind până în prezent tradus în șaisprezece limbi, și a fost finalist Crossword Prize. Având drept cadru decorul feeric al munților himalayeni, Valurile pământului (The Folded Earth) e un roman despre conflictul dintre tradiție și modernitate și totodată despre puterea naturii de a vindeca răni sufletești. Confesiunea emoționantă a Mayei e dublată de o radiografie a Indiei profunde, dezvăluind
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
tânjea Michael m-a făcut să înțeleg cum de unii oameni au în sânge muntele, iar alții marea. Pe unii îi atrage oceanul cu o forță căreia nu i se pot împotrivi; oriunde s-ar afla, într-un oraș luminat feeric din centrul țării sau în mijlocul deșertului, când simt această chemare nu au de ales decât să plece într-acolo și să stea pe țărm, privind cum apa roade din mal. În clipa aceea își găsesc liniștea. Tot așa, oamenii care
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
Bruxelles în cadrul Festivalului european Europanova, iar în luna noiembrie, actorii Medeea Marinescu și Marius Manole au jucat aceeași piesă la Paris. Personajele, Camila și Manuel, sunt fermecătoare prin sinceritatea și prin inventivitatea lor în situații complet neașteptate, iar prin atmosfera feerică cu multe substraturi emoționale, spectacolul „Fă-mi loc!” este o comedie exuberantă, din care spectatorul devine parte integrată chiar de la primul moment, de la călătoria scurtă cu prea multe bagaje. Povestea din tren dintre cei doi necunoscuți, un el, copleșit de
Ia-ți porția de cultură și umor la "Fă-mi loc!" () [Corola-journal/Journalistic/43432_a_44757]
-
stihiile își dau mâna să poată face un dram de bine”, și ce adaugă Vescovul la final: ,,nu ai auzit de acele guri de rai, unde totul e deopotrivă aievea și neaievea? Ai nimerit chiar într-una dintre ele”. Cadrele feerice amintesc de lumile purgatoriale dantești, dar și de mitologiile dintotdeauna ale literaturii. În roman, ciocnirea civilizațiilor este înlocuită cu una a mitologiilor, iar tensiunea interogației tragice este produsul întâlnirii mitologiilor comunismului cu arhetipurile creștine. Nu sunt mulți scriitori care să
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
intitulat Șercan (Editura Dacia XXI). De data aceasta, tânărul și talentatul prozator mută poveștile sale inepuizabile în spații exotice, asiatice și africane, povești inițiatice și, totodată, parodice, așa cum bine observă prefațatorul cărții, Petru M. Haș - iar uneori de-a dreptul feerice și poetice, prin broderia imaginativă pură, aș adăuga eu. Am mai avut ocazia să spun și altădată că Andrei Mocuța dă dovadă de o maturitate precoce a percepției vieții, care - am senzația - e cu deosebire necesară în proza scurtă și
Povestea omului-glob by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4284_a_5609]
-
pișcot, iar o dușcă, mixez și înghit. E ca un ritual. Scot pachetul de țigări, bricheta și portcardul, pe post de scru mieră. Cărțile de vizită le arunc în geantă. Îmi aprind o țigară - la lu mina brichetei totul pare feeric. Trag fumul cu nesaț și beau. Sticla, deși foarte grea, e aproape goală. Ar fi tre buit să beau mai cu măsură, să mă țină mai mult. Lumina se aprinde. Închid ușile interioare cu picioarele și, fără să mă ridic
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
degrabă un strigăt al pămîntului, o chemare spre albastru și veșnicie... Rămaseră cu toții încremeniți, nemaiștiind cum să se manifeste. Se temeau ca nu cumva, strigînd sau rîzînd, minunea din fața lor să dispară. Razele soarelui cuprindeau întregul perete într-un joc feeric de lumini și umbre, iar totul din jur părea că se închină acelui colos. Piatra Domniței, șopti abia perceptibil Ilinca. Oare e adevărată?... Ori e un nour pietrificat? Peretele se ridica drept, fără nici o înclinare, pînă la o înălțime de peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
luau din cînd în cînd zborul fără nici un zgomot, de parcă ar fi fost niște fîșii de mătase neagră pe care o mînă nevăzută le arunca în haos... Și era atîta liniște și atîta farmec, atîta bogăție de culori și lumini feerice, încît nici unul nu se mai gîndea să se miște din locul unde priveliștea îl încremenise... Ochii Bărzăunului rămaseră mai multă vreme ațintiți undeva, spre acele cîteva bolți de care am pomenit cu puțin mai înainte, unde i se păru lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
umane dar și celei divine este suferința și că mântuirea de suferință trebuie să fie scopul omului. Cu un ochi transcendental a intuit autorul vrâncean al baladei Miorița moartea ca pe o nuntă de înveșnicire cu întreaga natură, o apoteoză feerică transvaluată mitic. Omar Khayyam, după ce în majoritatea robaiyatelor vorbește despre adevăruri cunoscute de toți privind iluzia existențială și deșertăciunea universale, în unele catrene văzul său transcendental trece dincolo: La cei răi nu-mi voi spune, nici celor buni secretul, A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cântului și zborului) și stelele. Cele două versuri inițiale ("spațiu ondulat", absolutizat în mod nefericit de Lucian Blaga, pentru care el ar constitui orizontul matricial specific culturii românești) reprezintă poarta de aur prin care are loc trecerea într-un cosmos feeric, de legendă. Căci în viziunea populară integrarea cosmică este posibilă sub semnul miticului. Numai în mit este cu putință comuniunea cu lumea, numai așa lucrurile dobândesc același limbaj spiritual, numai așa păstorul poate vorbi cu oaia năzdrăvană și se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ci reprezintă o modalitate de trăire a stării poetice ("Arfele visează mituri"; Iar în ochii ei albaștri/ Toate basmele s-adună") care face posibilă ca și în balada vrânceană, comuniunea nemijlocită cu lucrurile. La Eminescu miticul are rolul de înveșnicire feerică a realului, transformându-l în prezent etern. * Se poate contura mai bine viziunea cosmică eminesciană referindu-ne la lirica lui Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Autorul Cuvintelor potrivite, manifestă o pregnantă tendință de a reduce dimensiunile mari. Infinitul, veșnicia, azurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poet din Agrigent sau pe pictorul luminii absolute, Van Gogh la actul autolitic ? În Mortua est! se desfășoară o multitudine de stări poetice, fiecare cu potențialul său de încântare sau detașare exorcizantă a intelectului: suava descriere a copilei moarte "regină", feerica descriere a drumului spre imperiul morții, iar apoi intervenția lucidității neiertătoare și verdictul cosmic final, evocând fie vinovăția divină, fie îndoiala că ar exista un creator al unei lumi absurde tensiuni extreme ale unei gândiri generând bucuria zborului ultim in
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
s-a născut filozofia occidentală, la fel și cea indiană. Și amintim că tot din poezie, sub forma ei cea mai pură, s-a născut și filozofia morții din balada Mioriței, în viziune unică pe plan universal: moartea ca hierofanie feerică a omului cu întreaga natură, începând cu "gura de rai" de pe plaiul pământesc și sfârșind cu munții mari și cerul astrelor. Iar vorbind de indieni, trebuie reliefată viața lui Rabindranath Tagore, care reprezintă un model paradigmatic de trăire filozofică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
În această lume un om există oare?/ Cine pe-Adam din nou să-l nască ?" Ceea ce ne face să depășim deznădejdea, deziluzia, întrebările fără răspuns este însă poezia: fina vibrație a simțirii, elevația gândului, fermecătorul discurs liric poartă la transmutarea feerică a vieții și a firii, a bucuriei și a durerii: Fiece fir de iarbă e-o carte ce așteaptă Să-i afli înțelesul din slova ei cea dreaptă. ...Cine-nțelege crinii și limba lor divină, Ca să-i întrebe: "Draga-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
O triadă Van Gogh, Nerval, Georg Trakl s-au autoeliminat din viață prin intensitatea unei neliniști nevindecabile. Dar gloria unei picturi în care lumina este absolută, neagresată de umbre, la Vincent, iar pe de altă parte, frumusețea discursului liric, cromatismul feeric și melancolia cuceritoare la Trakl și Nerval, exorcizează umbrele angoasei. Poezia lui Eminescu este o vastă epopee a neliniștii pe diverse planuri. Neliniștea față de moarte este inaugurată cu Mortua est! și culminează cu Strigoii. Neliniștea față de efemeritate și nimicnicia lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
durerii" aforism care cheamă la meditare nesfârșită în fața suferinței morale. * Cele trei creații majore ale liricii noastre sunt prin excelență meditații asupra suferinței în trei registre: în balada păstorului moldovan, răul inerent omului este contracarat prin transformarea morții într-o feerică nuntă cu natura. În balada Meșterul Manole, divinitatea sacrifică un șir de douăsprezece vieți pentru a-și vedea ridicată mănăstirea "cum n-a mai fost alta"; iar suferința metafizică din Luceafărul, constă în faptul că Hyperion nu poate reface, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pânz? argintie, În mausoleu-?i mândru, al cerurilor arc, Tu adorat ?i dulce al nop?ilor monarh! " (Melancolie) Dac? odinioar? „credin? a" cea care „zugr?ve?te icoanele-n biserici" Îmb?ls?mă sufletul poetului cu ale sale „pove? ți feerice" (simbol al vârstei edenice), acum, cănd „ale vie?îi valuri" i-au mai l?sat „abia contururi triste ?i umbre" pe inima-i „pustie", tabloul lumii este, ca Într-un peisaj expresionist, golit de via??, Înv?luit de „promoroac?": „ Bogat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pânit? acum de sentimentul tragic al unei existen?e ce ?i-a pierdut Încrederea În „limpezimea ?i senin?tatea" din care alt?dat? credin?a (În propriul destin artistic) z?mislea „icoanele" unui suflet Îmb?ls?maț de „pove? tile-i feerici": „Subiectivitatea interioar? este adev?râtul izvor al liricii", afirma Hegel În „Prelegeri de estetic?", atâta timp cât sentimentele comunic? adev?ruri generalumane, dep??ind experien?a individual? a artistului: „... intui?iile ?i sentimentele, oricât ar apar?ine În propriu poetului ca individ
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
magic? frumuse?e ?i armonie interioar?. Astfel, dac? În „Cr?iasă din pove?ți", luna „argintie" ?ese „neguri albe, str?lucite " aruncate peste „haină nop?îi" În care s-au aninat florile-stele „boabe mari de piatr? scump?" este pentru c? feericul peisaj st? sub semnul sacrului - sugerat de basmele adunate În ochii albă? tri ai prin?esei, Îndrepta?i c?tre lun?: „ Ea se uit?... P?ru-i galben, Fă?a ei lucesc În lun?, Iar În ochii ei albă? tri Toate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
epitetul cromatic „albastru" din cadrul structurii metaforice „mormânt albastru" era o sugestie a sfâr?ițului cosmic, a destr???rii universului interior resim?it de eul liric, iar epitetul „luciu" „luciu v?l"sugera ideea de neclintire, de imobilitate sumbr?, opus? atmosferei feerice din versurile poeziei „ Cr?iasă din pove?ți"). Întregul peisaj descris În aceast? crea?ie literar? este o expresie a unei lumi edenice, pe care fiin?a poetului, o poart? În suflet din anii când „pove?ți ?i doine, ghicitori
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un mesaj logic al geologiei[...]. Tot la cristal ?? pune lacul, fundul m?rii ?i al oceanului, marea Înghe?at?. Suprafa?a m?rii turburate de furtun? reprezint? pentru Eminescu lumea fenomenal? haotic?, fundul m?rii este paradisul pa?nic ?i feeric ". Cu sensul de „finit ce se dizolv? În infinit", nem?rginirea, infinitul Îmbrac? astfel, În opera eminescian?, ipostaze ?i sensuri multiple: „Despre cuvântul infinit, de altfel, nu ?ții bine ce denume?te: o realitate obiectiv? sau o subiectiv? neputin?? de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]