402 matches
-
11 Leopold primește guvernul, apoi eu am consiliu, insist să se facă ordinul Coroana României. D. Brătianu este pentru, crede numai că ar trebui amânat. După-amiază plecat cu trăsura la Palat, acolo primit la ora 5, în uniformă austriacă, pe feldmareșalul Bauer; îmi aduce o scrisoare de felicitare de la împăratul austriac, apoi mi-i prezintă pe cei trei ofițeri ai săi. Ora 6, coroanele sunt duse de către guvern, în procesiune festivă, la Mitropolie. Ora 8½ mare retragere cu torțe și aducerea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mai Vremea ceva mai bună, comandat parada. Ora 11 la palat, primit guvernul. Ora 1½ are loc parada pe bulevard, foarte cald, defilarea durat o oră, foarte bună. Toate drapelele, enorm de multă lume pe străzi. Ora 4 primit pe feldmareșalul Bauer în audiență de plecare, îmi vorbește de problema Dunării, în care D. Brătianu nu vrea să cedeze deloc. Am decorat misiunea austriacă. Ora 5 primit pe Ducros-Aubert și pe domnii săi. Ora 6½ cinat. Seara Brătianu la mine. Ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
problema Dunării. Împăratul a reclamat agitațiile. Contele Kalnoky la mine. Reuss, care e pentru cedare în problema Dunării. Generalul Bauer. Ora 1 plecat la Schönbrunn la împărăteasă, care e foarte prietenoasă. Jumătate de oră la ea. Tur de vizite cu feldmareșalul lt. Cornaro. Ora 3 înapoi. Promenadă în oraș, singur. Prăvălii. Orele 4-4¾ la Kalnoky, lungă conversație, atins toate punctele. În problema Dunării nu am dat nici o declarație. Ora 5 mare dineu în onoarea mea, împăratul vine să mă ia. La
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lunch Saurma, Isvolski, generalul Fălcoianu. După-amiaza lucrat cu generalul Fălcoianu. Mică promenadă. Elisabeta nu e însărcinată. Seara biliard. Cald. Luni, 2/14 iulie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază cu Elisabeta, promenadă, Muk și Minke cu noi. Ora 12 primit pe feldmareșalul Schönfeld, comandant în Transilvania. Ora 12½ dejun, la care mai participă generalul Fischer, general de brigadă la Brașov, colonelul Gustav și locotenentul Apor, apoi Meyer, căpitanul Schneider și Sturdza. După aceea vizitat castelul, ei au rămas până la ora 4. Lucrat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
en famille. După-amiaza în camera lui papa, văzut hârtii. Furtună puternică. Ora 5½ cu Leopold la Inzighofen. Ora 7 cinat. Joi, 6/18 iunie Vreme răcoroasă. Ora 8 dejunat cu Marie. Ora 9½ la mama. Lehnert, apoi Künzel la mine. Feldmareșalul von Mannteufel a murit la Carlsbad. Ora 12 la tante Carolina, care e bolnavă în pat. Ora 12½ dejunat la Leopold, în clădirea prinților. După aceea promenadă cu mama și Leopold prin grădină. Vânt. Promenadă cu Leopold pe Josephs-Berg. Testamentul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trăsura la cazarma Regimentului 4 al Dragonilor de Gardă din Hasenheide. Mă întâmpină întregul corp al ofițerilor, Fritz în frunte, pe post de comandant de brigadă (a devenit general). Vizitat dormitoarele, grajdurile și birourile. Mic lunch, toasturi. Ora 11 la feldmareșalul Moltke, o jumătate de oră acolo. Văzut pe contele Waldersee. În castel îmi sunt prezentați soldați în noul echipament. Generalul Papen etc., mulți alți domni de față. Ora 12½ la lunch la kronprinț. Prezenți Wales, Ludwig von Hessen etc. Vorbit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu fiica. Miercuri, 18/30 martie. Viena. Ora 8½ vine arhiducele Albrecht. Ora 9½ împăratul la noi, apoi cu prințul Windischgrätz la Belvedere, văzut portretul făcut de Hamilton principesei Schwarzenberg și modelul monumentului Mariei-Theresa de Zambuchi. Ora 11½ înapoi. Audiențe, feldmareșalul Baur, Hohenlohe, ambasadorul englez Paget, nunțiul Vanutelli, generalul Kaulbars, care a fost în Bulgaria. Orele 2½-4 la Kalnoky, discutat starea de lucruri din Bulgaria etc., preîntâmpinat reîntoarcerea lui Sandro. Ora 5 împăratul vine să ne ia la dineul de gală
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
contextul politicii orientale a Marii Britanii (1803-1878), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986, p. 397.) Arhiducele Albrecht (1817-1895), din casa de Habsburg, era nepot de fiu al împăratului (1790-1792) Leopold al II-lea al Austriei. A ocupat diferite funcții militare, devenind în 1863 feldmareșal. În 1866 a comandat Armata de Sud a Austriei, care a învins trupele italiene la Custoza. Din același an deținea funcția de inspector general al armatei austriece. Conservator ca orientare politică, a susținut Alianța celor Trei Împărați. (Carl von Duncker
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Pearl Harbor, Führer-ul a promulgat den Nacht und Nebel Erlass ("decretul nopții și al ceții", cunoscut ca "decretul NN")655. Scopul inițial a fost înlăturarea persoanelor care puneau în pericol securitatea Germaniei (die deutsche Sicherheit gefährden). Două luni mai târziu, feldmareșalul Keitel a extins aria de aplicare a decretului, incluzând toate persoanele din țările ocupate care fuseseră arestate și opt zile mai târziu erau încă în viață. În această situație "prizonierii vor dispărea fără să lase vreo urmă"656. Din anul
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în descompunere. Situația din Rusia a început să se înrăutățească iar militarii dezertau, retrăgându-se în Rusia. Efectivele armatei române erau prea mici să poată ataca, iar armata germană se întărise cu unități aduse de pe frontul din țările baltice. Incercările feldmareșalului german Mackensen de a relua ofensiva, au eșuat.Frontul a rămas fix pentru campania din 1917. Față de condițiile confruntării frontului din 1916,când armata română a intrat în război, nepregătită, prezentând un spectacol anacronic cu mijloace învechite și militari neinstruiți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
intrat trupele otomane, conduse de Omer Pașa, cel care se distinsese în apărarea Silistrei, și de Mashar Pașa (pe numele sau adevărat Sir Steven Lakeman). Omer Pașa se autointitula „guvernator al provinciilor reocupate”, infatuarea sa dând naștere unui conflict cu feldmareșalul Johann von CoroniniCronberg, comandantul celor 12 000 de soldați austrieci intrați în Principate concomitent cu turcii. După evacuarea Principatelor de către Rusia, lordul Clarendon a subliniat, la 22 iulie 1854, că aliații nu mai pot accepta doar o restaurare a status
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de unde descrie situația grea în care se găseau populațiile creștine, în condițiile în care războiul furniza turcilor pretextul de a înăspri rechizițiile și corvezile. în rapoartele sale din 19 și 22 septembrie 1854, Colquhoun redă intrarea trupelor austriece, sub comanda feldmareșalului Johann von Coronini-Cronberg, în București. într-o serie de rapoarte, de-a lungul anilor 1854 și 1855, consulul englez descrie rechizițiile forțate și diferitele privațiuni la care era supusă populația, așa cum făcuse și în epoca administrației militare țariste. Și Gardner
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lungul anilor 1854 și 1855, consulul englez descrie rechizițiile forțate și diferitele privațiuni la care era supusă populația, așa cum făcuse și în epoca administrației militare țariste. Și Gardner informa, într-un prim raport al său trimis din Iași, despre vizita feldmareșalului austriac în capitala Moldovei, însoțit și de capitanul englez Vyner. Colquhoun redă și „vânătoarea” de revoluționari pașoptiști în care se lansaseră austriecii. El îl adăostește pe revoluționarul ungur Berczenczey, prilejuind un schimb de note diplomatice între Buol și Westmoreland, ambasadorul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Office în perioada 1916-1919. Autorul celebrei "Declarații Balfour", din anul 1917, prin care era sprijinită ideea înființării unui stat evreu în Palestina. 17 Lord Roberts, Frederick Sleigh Roberts, primul Earl Roberts (1832-1914). Militar britanic de carieră, urcând până la gradul de feldmareșal. A servit cu succes în reprimarea rebeliunii indiene, revolta șipailor (1857-1859), în expediția din Abisinia și în al doilea război anglo-afgan. A comandat forțele britanice în cel de-al doilea război anglo-bur (1899-1902). A fost ultimul Comandant Șef al Forțelor
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
1900), ministru plenipotențiar în Marele Ducat al Luxemburgului (1907), ambasador la Roma (1909-1912), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (1913-1914). În ibidem, pp. 523-524. 78 Generalul conte Helmuth Johann Ludwig von Moltke, zis "Cel tânăr" (1848-1916). Nepot al vestitului feldmareșal conte Helmuth von Moltke "Cel bătrân" (1800-1891), el a fost, în perioada 1906-1914, șeful Marelui Stat Major German. 79 Friedrich, conte de Pourtalès (1853-1928). Diplomat german. Între altele, a fost ministru plenipotențiar la Haga (1899-1902), la München (1902-1907) și apoi
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
principele hereditar de Hohenzollern cu fiii săi au privit de pe balcon la această serbare militară. D. ministru de Rezbel, împreună cu toți d-nii ofițări generali și superiori erau invitați la Palat unde se afla asemenea prezinte și Excelența-Sa d. locotenent feldmareșal Bauer, trimis extraordinar al M.S. Împăratului Austro-Ungariei împreună cu ofițării imperiali cari compuneau suita sa. Revărsatul zilei de 10 mai a fost salutat în Capitală prin 21 lovituri de tunuri. MM.LL. Regele și Regina, împreună cu A.S. principele hereditar de Hohenzollern
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
replicat prin următoarele cuvinte: Sire, în 15 ani ați trăit și ne-ați făcut să trăim 15 secoli. Apoi Majestățile-Lor au primit felicitările corpului diplomatic și ale doamnelor ce fac parte [sic!], exprimate mai întâi de Excelența-Sa d. locotenent feldmareșal Bauer, trămis extraordinar al M.S. Împăratului Francisc-Iosif, și apoi de fiecare din d-nii reprezentanți ai puterilor străine acreditați pe lângă Curtea din București. După aceasta au urmat felicitările doamnelor delegate ale Societății de binefacere Elisabeta Regina și ale soțiilor înalților funcționari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
viitor, să fie redusă la un volumaș de dimensiunile unui buletin de populație, iar „restul să fie pus pe foc!”. Două nume trist-faimoase Îmi vin În minte la incitația dlui, ca să zic așa, Popescu: cei doi ortaci ai lui Hitler, feldmareșalul Göring care, el și nu a altul, a emis cunoscuta apostrofă: „Când aud de cultură Îmi vine să trag cu pistolul!”, și șeful ideologiei naziste, Goebbels, care a propus și a și pus În practică arderea unor cărți și tablouri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sudul Moldovei. Regele și guvernul s-au refugiat la Iași. În condiții deosebit de grele, s-a organizat rezistența În Moldova, cu sprijinul unei misiuni militare franceze conduse de generalul Berthelot și, de data aceasta, și cu participarea armatei ruse. Încercarea feldmareșalului Mackensen de a sparge frontul românesc a eșuat; În iulie-august 1917, românii au câștigat două bătălii importante, la Mărăști (generalul Alexandru Averescu) și la Mărășești (generalul Eremia Grigorescu), În urma cărora Moldova a fost salvată. România rămânea Însă tăiată În două
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
deoarece turcii au cedat un teritoriu ce nu le aparținea și pe care erau obligați să-l apere cu arma în mână, conform stipulațiilor din Capitulații. În realizarea tranzacției a fost implicată direct și Rusia - interesată în slăbirea forței otomane: feldmareșalul Rumianțev a sprijinit cererile Vienei în schimbul unor consistente cadouri. Rusia, care-și asumase rolul de a „proteja” Principatele, nu numai că nu a făcut-o, dar a dat o mână de ajutor Austriei. La fel, cancelariile de la Paris și Londra
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
din punct de vedere numeric: 31.554 infanteriști, 6.692 cavaleriști; în total: 38.246 combatanți, 28 de tunuri de bronz, 23 mortiere de bronz. În Jurnalul de campanie pe mai-august 1711, cifrele relative la efectivele armate otomane redate de feldmareșalul Boris Petrovici Șeremetev (1652-1719) sunt mai aproape de adevăr: 60.000 de ieniceri, 40.000 de spahii, 40.000 de tătari; în total: 140.000 de combatanți. Datele statistice referitoare la cele două armate - otomană și tătară - consemnate de cancelarul Gavril
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca general-locotenent și de contele M. B. Șeremetev, fiul lui B. P. Șeremetev, ca brigadier; 15.000 de ostași, sub comanda generalului baron Karl Edward von Rönne. Deci, rămâneau 64.800, care apoi s-au redus la 37.515 oameni. Feldmareșal și președinte al Colegiului de război, cneazul Anikita Ivanovici Repnin (1668-1726) comanda o divizie alcătuită din opt regimente de infanterie, fiecare având 1.400 de oameni; în total: 11.200 de oameni. Același număr de regimente alcătuiau diviziile comandate de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
semnala domnul Moldovei - să pornească împotriva tătarilor. După părerea sa, victoria putea fi asigurată numai prin ofensiva întregii armate în direcția Dunării și prin capturarea depozitelor cu provizii ale turcilor. La începutul campaniei (mai 1711), armatele ruse, aflate sub comanda feldmareșalului conte B. P. Șeremetev, aveau ca obiectiv trecerea Nistrului. La 30 mai, de ziua țarului, cavaleria rusă formată din 12.000 de călăreți sub comanda feldmareșalului B. P. Șeremetev, a trecut Nistrul. La 5 iunie, armata rusă din care făcea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu provizii ale turcilor. La începutul campaniei (mai 1711), armatele ruse, aflate sub comanda feldmareșalului conte B. P. Șeremetev, aveau ca obiectiv trecerea Nistrului. La 30 mai, de ziua țarului, cavaleria rusă formată din 12.000 de călăreți sub comanda feldmareșalului B. P. Șeremetev, a trecut Nistrul. La 5 iunie, armata rusă din care făcea parte și un contigent de răzeși basarabeni, totdeauna gata de luptă (orheieni, soroceni, lăpușneni), sosise la Țuțora, pe Prut. A doua zi, B. P. Șeremetev, însoțit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu Dimitrie Cantemir pe malul stâng al Prutului. Din suita domnului moldovea făceau parte hatmanul Ion Neculce, marele paharnic Constantin, fiul lui Iordachi Ruset, marele vornic, șase ofițeri și opt slujitori domnești. La această întrevedere, Dimitrie Cantemir i-a comunicat feldmareșalului că până la 15 iunie va mobiliza o oaste de 10.000 de oameni, solicitând să i se trimită bani, „așa cum i s-a promis”. Domnul Moldovei l-a informat pe B. P. Șeremetev că oastea otomană în număr de 40
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]