164 matches
-
din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de „gnaisuri de Cumpăna”), ajugând apoi să taie Creasta Muntelui Oticu (care unește
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
nu prezintă fisuri, și compact. Datorita rigidității sale, masa granitului se fisurează în timpul mișcărilor tectonice, când este supusă la presiuni mari. Deși este impermeabil ca rocă, din cauza rețelei de fisuri, capătă un anumit grad de permeabilitate. Din cauza eterogenității mineralogice (cuarț, feldspat și mică), granitul este supus mai ușor dezagregării și alterării. Când este supus amplitudinilor termice importante (răciri și încălziri bruște și repetate) se dezagregă. Granitul în schimb rezistă foarte mult la acțiunea de eroziune exercitată de apele curgătoare. Alături de acțiunea
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
a exploatat un zăcământ cu minereuri de fier, urmare a acestei exploatări in zona ramânând o fabrică de prelucrare a minereului de fier, extras de la exploatarea Minieră Băișoara din păcate aflată în conservare, după epuizarea acestuia trecându-se la exploatarea feldspatului, extras de la Exploatarea Minieră Muntele Rece, acum închisă. Un producător de renume mondial, Knauf, a anunțat deschiderea unor exploatări de gips pe teritoriul comunei Căpușu Mare, într-o zonă apropiată de satul Căpușu Mic. Ca ocupație a forței de muncă
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
performanțelor științifice a unui număr mare de foști studenți. A făcut stagii de specializare, documentare și aplicații geologice în Franța, Grecia, Italia, Elveția, SUA, Canada, Australia, Chile, China și Japonia. Activitatea sa științifică acoperă un spectru larg de probleme: mineralogia feldspaților, granitoidele de la Ogradena (Banat), masivul alcalin de la Ditrău (Carpații Orientali) și din domeniul sedimentologiei, petrografiei rocilor sedimentare, analizei secvențiale și modelelor de facies; cercetări aplicate in domeniul resurselor minerale și hidrocarburilor în Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Dobrogea
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
este o argilă (rocă) compusă în mare parte din mineralul caolinit, caolinul având granuație fină, lipsită de oxizi de fier, de culoare albă din care se produce porțelanul și hârtia, în farmacie fiind numit „bolus alba” materie primă pentru pudră. Feldspatul sub acțiunea intemperiior se transformă în caolinit și alte minerale argiloase (ce au granulația < 2 µm). Prețul caolinului este relativ constant fiind 70 de lire sterline/tonă între anii 2003 - 2005, cosumul de caolin fiind în anul 2003 de 45
Caolin () [Corola-website/Science/307275_a_308604]
-
tetraedrice simultan, astfel ia naștere o structură de schelet tridimensional. Acest tip de structură are formula chimică formula cuarțului. Pentru formarea altor tectosilicați e necesară substituirea siliciului cu aluminiul, urmând o încărcare elecrică cu cationi, luând naștere plagiclazii din grupa feldspatului ca (Albit - Anorthit): (<nowiki>NaAlSi</nowiki>O - CaAlSiO). Prin integrarea la temperaturi mai joase a apei în structură ia naștere grupa zeolitului ca de exemplu Natrolith (Na[AlSiO]*nHO). Exemplu de silicat cu o structură amorfă este opalul cu moleculă
Silicați () [Corola-website/Science/308478_a_309807]
-
: numele mineralului provine de la caolin, rocă alcătuită în cea mai mare din caolinit. Numele rocii vine de la localitatea chineză Gaoling (chin.: „deal înalt”). Prelucrarea caolinului în China, respectiv a caolinitului cu feldspatul pentru producerea vaselor de porțelan într-o formă mai primitivă, datează probabil din secolul al VII-lea. Mineralul a fost folosit deja prin anul 105 d.C. la prelucrarea hârtiei, 600 de ani mai târziu fiind folosit ca materie primă în
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
în industria ceramică chineză. Dezvoltarea industriei porțelanului a dus în continuare la perfecționarea cuptoarelor de ardere a vaselor de ceramică; când s-a ajuns la temperatura de 1450°C s-a realizat procesul de vitrificație a amestecului de caolinit și feldspat. Porțelanul chinezesc ajunge să fie o marfă importantă și apreciată în comerțul cu Europa. În anul 1707 sunt descoperite primele depozite de caolinit (caolin) în apropiere de Meißen din Germania de est (Saxonia). ul este constituit din cristale microscopice, cu
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
format în general din silicați de aluminiu care se află în regiunile umede, fiind un produs tipic al silicaților de aluminiu supus proceselor chimice cauzate de intemperii, prin acțiunea acizilor sau proceselor de hidroliză, a mineralelor, ca cele din grupa feldspatului, care umplu prin diageneză porii sedimentelor. Caolinitul ia naștere în prezența concentrațiilor mici de potasiu, la presiuni și temperaturi joase, sub 300 °C și la o valoare pH între 3 și 5, iar la concentrații mai mari de potasiu se
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
o valoare pH între 3 și 5, iar la concentrații mai mari de potasiu se formează filosilicatele care au o structură tetraedrică de SiO. Rocile de origine sunt frecvent roci magmatice acide ca granit sau riolit, iar mineralele prezente fiind feldspatul și muscovitul. Transformarea feldspatului potasic în caolinit se produce la o valoare pH sub 5 ca și la un proces de hidroliză parțială în mediu acid: În condiții calde tropicale cu precipitații bogate, cu procese de deshitratare rapidă, dar cu
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
3 și 5, iar la concentrații mai mari de potasiu se formează filosilicatele care au o structură tetraedrică de SiO. Rocile de origine sunt frecvent roci magmatice acide ca granit sau riolit, iar mineralele prezente fiind feldspatul și muscovitul. Transformarea feldspatului potasic în caolinit se produce la o valoare pH sub 5 ca și la un proces de hidroliză parțială în mediu acid: În condiții calde tropicale cu precipitații bogate, cu procese de deshitratare rapidă, dar cu aflux adecvat de apă
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
cu procese de deshitratare rapidă, dar cu aflux adecvat de apă pentru a putea transporta componontele dizolvate din granite și riolite, care vor fi transformate și separate caolinitul de cuarț care este mai rezistent la intemperii, plagioclazii se descompune în feldspat potasic și muscovit. Structura cristalină a caolinitului este compusă dintr-un strat tetraedric, care este cuplat cu un strat cu o structră octaedrică. Strutura tetraedrică sunt polimerizați bazal cu atomi de oxigen și siliciu, iar stratul octaedric sunt constituiți legați
Caolinit () [Corola-website/Science/308025_a_309354]
-
a huilei se desfășoară la Cozla, Bigăr și Baia Nouă. La Ponicova există o stație de prelucrare a cuarțului iar la Sichevița o stație de concasare și sortare a pietrei. La Orșova există o stație de prelucrare a minereurilor nemetalice (feldspat, cuarț, talc), materia primă provenind de la exploatările din apropiere. Industria energetică este reprezentată de Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier care folosește apă din lacul de acumulare. Transportul curentului electric se face prin linii de înaltă tensiune cu numeroase ramificații care
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
formele cristaline au toleranță mult mai mică față de impurități, deosebindu-se astfel numai prin structură: Dioxidul de siliciu face parte din silicați în grupa cărora cuarțul este într-o stare aproape pură, sau legată de alte elemente ca în cazul: feldspatului mineralelor argiloase, siliciul fiind o parte componentă importantă a scoarței pământului. Dioxidul de siliciu este practic insolubil în apă sau acizi cu excepția acidului fluorhidric (HF) reacție în care se eliberează tetrafluoridul de siliciu (gaz) având formula (SiF). Iar mai ales
Dioxid de siliciu () [Corola-website/Science/307981_a_309310]
-
formează o zgură metalică neagră. Epidotul este un mineral abundent constitutiv al rocilor, dar are origini secundare. El apare în roci metamorfice, marmure, sau în șisturi. Este, de asemenea, și un produs al alterării hidrotermale a diferitelor minerale, dintre care feldspații, micele, piroxenii, amfibolii, granații etc, compunând rocile vulcanice. Roca ce este formată din cuarț și epidot este cunoscută sub denumirea de "epidosit". Cristalele bine dezvoltate se găsesc în multe locuri; în Knappenwand, în apropiere de Großvenediger din Salzburg (aici se
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt datate prin măsurarea concentrației de potasiu și de Ar radiogenic acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
solide, mai rar fluide, cu formă proprie cristalizată, alcătuite din unul sau mai multe elemente chimice, care intră în componența rocilor și minereurilor. După conținutul lor ele se pot împărți în minerale metalifere și respectiv nemetalifere (sare, gips, azbest, mică, feldspat), iar cele metalifere se pot împărți la rândul lor în feroase și neferoase. ele sunt de regulă substanțe neomogene din punct de vedere chimic, fiind frecvent substanțe solide cristalizate în sisteme diferite de cristalizare, de aceasta ocupându-se ramura mineralogiei
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa carbonaților și oxizilor în rocile calcaroase.
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
ul (italiană "granito", „granulat“) este o rocă magmatică masivă, cu granulație grosolană (cristale cu dimensiunea de câțiva milimetri), formată la adâncimi mari (făcând deci parte dintre plutonite), conținând în principal cuarț, feldspat sau minerale de culoare închisă ca mica. ele se formează din magma acidă bogată în silicați, care vine din adâncime (fenomen favorizat de mișcările tectonice) și care în apropierea suprafeței pământului (adâncime de sub 2 km) se solidifică prin răcire lentă
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
produce lent, cristalizarea mineralelor producându-se în funcție de punctul lor de topire, de aceea mineralele de culoare închisă cu punct de topire ridicat care au de obicei și o densitate mai mare blendă, piroxen se solidifică la început, urmate apoi de feldspat și cuarț. Din această cauză în camera sau cuibul de granit mineralele cu densitate mai mică ca feldspat și cuarț se găsesc mai aproape de suprafață. Influența temperaturii ridicate a magmei influențează rocile vecine care își modifică culoarea, (frecvent albăstruie) structura
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
punct de topire ridicat care au de obicei și o densitate mai mare blendă, piroxen se solidifică la început, urmate apoi de feldspat și cuarț. Din această cauză în camera sau cuibul de granit mineralele cu densitate mai mică ca feldspat și cuarț se găsesc mai aproape de suprafață. Influența temperaturii ridicate a magmei influențează rocile vecine care își modifică culoarea, (frecvent albăstruie) structura formându-se minerale noi la contactul magmei cu rocile învecinate, aceste proces de transformare determină formarea de fapt
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
gălbuie, mineralele mai puțin dure fiind erodate. Aspectul granitului, este diferit în masa lui se pot vedea cristale de minerale de mărime de câțiva milimetri, culoarea granitului variază de la cenușiu deschis până la albăstrui, roșu, galben. În compoziția granitului predomină cuarțul, feldspatul și minerale de culoare închisă ca: biotit si mai rar amfiboli. Din grupa feldspatilor - predomină feldspatul potasic. Minerale accesorii sunt: Zirconiu, Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zăcământ (minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorită
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
vedea cristale de minerale de mărime de câțiva milimetri, culoarea granitului variază de la cenușiu deschis până la albăstrui, roșu, galben. În compoziția granitului predomină cuarțul, feldspatul și minerale de culoare închisă ca: biotit si mai rar amfiboli. Din grupa feldspatilor - predomină feldspatul potasic. Minerale accesorii sunt: Zirconiu, Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zăcământ (minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorită urmelor de uraniu, rubidiu dar pot fi urme radioactive și în feldspat sau glimer. Granitul se
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
Din grupa feldspatilor - predomină feldspatul potasic. Minerale accesorii sunt: Zirconiu, Apatit, Titanit, de asemenea Magnetit, Rutil, Ilmenit sau alte minerale de zăcământ (minerale utile). Granitul este frecvent radioactiv, datorită urmelor de uraniu, rubidiu dar pot fi urme radioactive și în feldspat sau glimer. Granitul se poate spune că ar fi roca cea mai răspândită din scoarță, fiind prezent în zonele tectonice sau sedimentare. Granitul se exploatează frecvent în cariere de piatră, însă este asociat des cu minerale utile ca: Pirită (FeS
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
răspândire terestră, existând în procent de 7.4%. Compușii aluminiului constituie 8.13% din scoarță terestră, fiind întâlniți în substanțele minerale, precum și în lumea vegetală și animală. În stare naturală este întâlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim silicații, silicoaluminații (feldspat, mica, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul. După fier, acesta a devenit metalul cu cea mai largă întrebuințare. l a fost remarcat pentru faptul că este un metal ușor, cu o densitate de 2.7 g-cm3. Această calitate îl
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]