286 matches
-
poeta o deprinsese traducând și comentând elegiile lui Properțiu. Elegiacul îi infuzează întreaga lirică, îndeosebi creațiile vizând drama exilului (Tristia, Peisaj) sau tematica existențială (Timp, Biografie). Poemele sunt localizate la Madrid sau Toledo. Ardențele spațiului hispanic din versurile erotice (Nunta, Felină) sunt cenzurate cu discreție și delicatețe feminină. Ritmurile interioare ale liricii moderne, sugerate în Moartea lui Don Quijote, vor fi dezvoltate în poemele de după apariția volumului din 1970: Regele Oedip, Dekagon, Eron ș.a. B. se îndreaptă acum spre o poezie pură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul de culoarea pielii tăbăcite, aerul plin de miasme. Dar numai pentru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ce-nchid sub gene” „o mare de păcate”, cu un păr negru, greu „ca un parfum de orhidee”, o detracată cu „privirea oarbă” a unor ochi în care „se dilată colori de vitriol”. Pe „terasele cu lume multă”, unde „femei feline” „aruncă tuturora/ Narcotice și fructe rare”, e aceeași torpoare, se instalează o tensiune erotică grea, „amanții se tortură”, iar alteori, în imagini macerate de senzualitate, apar chipurile spectrale ale celor posedați de dorință. Erotică sau poetică, transa este specifică artei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
Cișmigiu să-l fure,/ Zburând spre polul celălalt/Sfruntând oceanele azure”. Similar, într-o altă legendă, piatra se metamorfozează în broască țestoasă, iar aceasta „Prin bolți de-azur/ Face-nconjur...// Stele de mare, aștri marini/ Îi trec prin preajmă fluizi, felini...” În alt poem, povestea despre „Michelangelo și meduza” rezumă sensul „zbaterii sisife” a titanului renascentist cu „găvana lui [a ochiului] secată de forme” și pe care eroul năzuiește s-o umple „c-un freamăt nou,/ [...] imens, inform ca marea”. Însetatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni multiloculare (alveolare) cu potențial de invazie locală. Parazitul are o existență dublă. a. În stare adultă viermele trăiește în intestinul subțire al câinelui, lupului, șacalului, coiotului sau vulpii. Speciile feline sunt mai rar parazitate (pisică, jaguar, panteră). În starea adultă, Echinococcus granulosus este un mic vierme de 5 mm. Este constituit din trei părți: scolex, gât și strobilă (formată din trei proglote). Ultima proglotă conține 400-800 ouă (embriofori). Fiecare ou
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și dezolat, de nelocuit, de neumblat, pământul de culoarea pielii tăbăcite, aerul plin de miasme. Dar numai pentru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
comun. înainte de toate, are ceva de spus unor profesori din sat care-l mai ajută la aranjarea ,,muzeului “. Stînjenit că n-are ce face, dar trebuie să ne lase oleacă singuri, o tunde la fugă pe uliță, cu o elasticitate felină, ce comprimă parcă un uriaș hohot de rîs tineresc, adresat obișnuinței noastre de a socoti că un om la șaptezeci de ani nu este , la urma-urmei, decât un biet bătrîn. Nici nu ne-am dat seama că, de fapt, nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
adevărat fatală. Până la refrenul în care ținea să se păstreze cuvântul Zaraza, suna așa : Când apari, senorita, în parc pe-nserat, Curg în juru-ți petale de crin. Ai în ochi patimi dulci și luciri de păcat, Și ai trupul de șarpe felin. Gura ta e-un poem de nebune dorinți, Sânii tăi un tezaur sublim. Ești un demon din vis, care tulburi și minți, Dar ai zâmbetul de heruvim. Și cu câteva zile înainte de plecare, iar apoi în tren, Cristi repetase versurile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
senzuale, șoldurile ferme și talia atât de fină, aproape ca a unei copile, iar mărimea sânilor, nici prea mici, dar nici prea mari, ca să fie vulgari, era atât de potrivită, de parcă ar fi fost desenată de-a dreptul. Mersul ei felin făcea inima lui Cristi să bată în ritmul tocurilor ei, care se loveau violent de piatra trotuarului. Purta niște pantofi simpli, cu un șiret legat deasupra gleznei fragile, care se asortau cu mănușile, cureaua din jurul taliei și pălăria pe care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
afla Maria Mohor, soția sa, cuprinsă în fote și ie, cu părul prins într-o eșarfă, cu ochi zâmbitori, parcă furată de peisaj, căreia nu-i scăpa prilejul, mai ales la hopuri, de a-și mângâia soțul, sărutându-i ochiul felin. În sfârșit, întâlnirea cu satul... Un freamăt prelung, strângeri afectuoase de mâini și primirea oficială: directorul Căminului cultural, Vasile Vasiliu, încearcă, dar... înghite în sec de câteva ori, ridicând o mână în sus și, apoi, dintre emoții se desprinde: bine
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
patogeni. Care devin, astfel, factori limitativi. Natura, În Înțelepciunea ei, are grijă de toate, dar În primul rând de echilibru. „Milenium“, 18 martie 2000, ora 15,10 51. Apă „chioară“ Să mă acordez emisiunii, așa cum am Învățat de la prietena mea felină și neagră; conceptului de milenium. Nu’s adeptul ideii de sfârșit, ci doar al saltului calitativ care Înlocuiește o lume caducă, uzată, cu alta nouă, dar folosind ca „material de construcție“ aceeași lume, nițeluș prelucrată. Și, chiar dacă lumea nouă nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îl egalează, neutralizându-l. Iată ce arată analiza extinsă pe un interval atât de lung, de 12 ani: că nu există un perpetuum-mobile, energie ex nihilo și ceea ce câștigă careva pierde sigur altcineva. Cât privește sistemul de compatibilități abia amintit, felina Pisică Își găsește „casă“ În mai tot zodiacul. Ca și realul animăluț care mă așteaptă acasă, de fapt două. Asta mai zic și eu intuiție, mai bine-zis observație, chinezească. Și aș mai spune, În ideea de inexistență a acelui perpetuum-mobile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o specie și atât. Ca și mine, cel nemenționat În Biblie... O demonstrează chiar eșafodul, comun, ca să nu mai miaun despre codul genetic, unic de la bacterie și până la tine. „Meridian“, 17 noiembrie 2000 9. Aleg: detergenți sau deputați? Sunt un felin, dar uneori mai dau și greș. De pildă dinioarea când, vrând să pedepsesc obrăznicia vrăbiei ce-a intrat pe geam, m’am Împiedicat de strachina lui Cristi. Se zice că cioburile aduc noroc, dar e musai să i născocesc ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe altul cum mai faceți voi, și vai de șoarecii care se confruntă astfel cu „sindicatul“ nostru. Dar lăsăm și urme veșnice. Măcar cât durează substanța și nu numai ea. Precum cea lăsată de pățania unui prieten - de astă dată felin - care a greșit, o dată și rău. Acel loc e ocolit, de mulți ani, de toate pisicile ce ajung pe acolo. Dar aici nu e vorba de miros, ci de biocâmpul care se impregnează În lemn, lut, chiar piatră. Chiar dacă până
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
femeia e o diversitate, inclusiv În apelative, negentropie deci și, mai mult, acordată cu voia Naturii. Parcă tot voi vorbiți de biodiversitate. Dreptu-i, așa-mi atrag mânia lui Cristi; dar e vorba de un singur cucui și, cu un adjectival felin „miau“, scap cu totul teafăr... „Meridian“, 30 august 2002, ora 12,52 60. Olimpia Nici o pisică nu obișnuiește să dea socoteală de „lucrăturile“ ei. Iar dacă acum o fac, e doar pentru ca să mă invidiați: Mă apucase dorul după locurile În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și acela al viitorului meu colocatar. Sunt cam leneș, și așa ispitesc pe cercetători - cică e o profesie -, ca să nu-mi rup oasele muncind. Dar numai pentru fleacuri. Iar viitorul meu colocatar, cam infatuat de felul lui, ba chiar și felin, a găsit o scuză: El spune că sunt două feluri de a face cercetare, ambele presupunând a Înțelege „limba“ Naturii: să aștepți răbdător ca Natura să catadicsească să se confeseze cu ceva, cum ar fi descoperirea unei specii noi - pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
facem dacă ne iese în cale un tigru. Am crezut că glumește, chiar dacă panouri impresionante, la intrarea în regiune, ne preveniseră de reintroducerea acestor mîțe uriașe și tărcate în pădurea tropicală indiană. Marcel nu glumea, dar, ca să fiu sinceră, sus-amintitele feline mă îngrijorau mult mai puțin decît imenșii păianjeni care se legănau deasupra capetelor noastre, agățați în fire diafane, din care puteau să se lanseze în gol, în orice moment. Dacă solidele 4x4 ofereau o oarecare siguranță în ceea ce privește eventualele jivine patrupede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lucruri pe care nu i le face acasă nevasta), așter nui galantonește pe masă „misia“ mea pe o zi din bugetul sta tului român. Auzii deodată un semnal scurt și răstit, ca al unei dresoare În cușca bestiilor frumoase și feline, la care turma docilă a fete lor automate se ridică, se ghemui În coloană și ieși mânată ca de un bici nevăzut și cu pași repezi și ușori pe culoar, lăsând În urmă acel iz plăcut, cald și gâdilicios, În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să mă transform, numai În preambul, În avocatul celeilalte jumătăți. Deci, Între noi bărbații... care avem destule metehne, cea mai importantă fiind aceea că ne plac femeile. Mai ales acelea frumoase ori, cu alte cuvinte, acelea cu aspect și manifestări feline; și Întoarcem adesea capul după ele, mai ales acum, vara, când veșmintele sunt mai puțin consistente dar mai provocatoare. Ceva cât se poate de firesc, chiar În contextul subiectelor pe care le abordez În ultima vreme, adică a nevoii de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ales acum, vara, când veșmintele sunt mai puțin consistente dar mai provocatoare. Ceva cât se poate de firesc, chiar În contextul subiectelor pe care le abordez În ultima vreme, adică a nevoii de negentropie, căci ce e o femeie frumoasă, felină, frumosul În genere, decât negentropie? Iar dacă ești mai puțin norocos, ca mine de exemplu, care nu prea ies pe stradă, cauți felina propriu-zisă care, sub blănița covrigită În poale ori chiar pe masa de lucru, la căldura veiozei, taman
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mei, instinctul „rupturii de nivel“, al ieșirii din timp. Sunt mereu „în rețea“, cablat, preluat, „angajat“, dependent de drogul urgențelor... În loc să facem din animale spectre (lucrative) ale unor funeste pandemii, ar trebui să recuperăm ceva din virtuțile lor: din statica felinelor, din răbdarea, dinamismul flexibil și detenta câinilor, din calmul rumegătoarelor, din vocația înaripatelor de a se desprinde. Să fim „înțelepți ca șerpii și inocenți ca porumbeii“. Într-o lume judecată mereu, de puritani, pentru regresul ei în trivialitate ani mală
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Holban, Creangă după Creangă, CRC, 1990, 3; Cornel Ungureanu, Creangă al sărbătorilor, O, 1990, 3; Virgil Cândea, Viziuni ale Daciei arhaice în perspectiva istoriei ideilor, VR, 1990, 2; Florin Mihăescu, Vasile Lovinescu, ST, 1992, 1; Romanița Constantinescu, Străfulgerați de priviri feline, RL, 1992, 27; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 99-103; Maria Genescu, Ivan Turbincă: o interpretare ezoterică, RL, 1993, 7; Cornel Ungureanu, Vasile Lovinescu și tradiția hermeneutică, O, 1993, 9; Simona Sora, Logica lui „hop-de-o parte”, RL, 1993, 17
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
Era în relații bune cu Hollywood-ul. Era mascota jet set-ului. Era reporter-vedetă la revista The New Yorker, în paginile căreia descrisese (cu un teribil simț al ridicolului) turneul sovietic al operei americane Porgy and Bess și dezumflase (cu malițiozitate felină) reputația lui Marlon Brando. Era cosmopolit, monden, afectat și gay. Dar 1960 avea să-l găsească departe de toate astea, în America profundă în Holcomb, Kansas, unde doi golani tocmai masacraseră o familie. Sarcina lui era să scrie un reportaj
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
primul retrovirus uman, HTLV-1 (Human T-Cell Leukemia Virus), cu un genom ARN. În același an, R. Gallo descoperea și HTLV-2, transmisibil pe cale sexuală. De notat că Max Essex, de la Facultatea de medicină Harvard - Boston, descoperise, tot în 1981, un retrovirus felin, capabil să inducă la pisici o imunodeficiență asemănătoare cu cea din SIDA. În Franța, primele cazuri de SIDA internate la Spitalul Pitié-Salpetrière din Paris (1983), se află sub competența doctorilor Jacques Leibowith și Willy Rosenbaum. Ultimul cere ajutorul profesorului Luc
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
credință“. Și nu vreau să pierd, într’o improvizație, nici o iotă. Citesc și recunosc că datorez: - Iertăciune Vieții pe care, în multiplele ei manifestări, am „muncit-o“ pentru a mărturisi ceea ce ați auzit, dar și altele... - Mulțumiri și mîngâiere prietenilor felini, aceia care au sancționat și inspirat. - Considerație distinsului auditoriu, îngăduinței și răbdării sale față de lipsa mea de măsură temporală și conceptuală. - Respect profesorilor mei, aceia care au pregătit această devenire, creând un inginer dar implementându-i ideea de a defini
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]