1,045 matches
-
decât ușa. Locul unde se afla era și el aproape pustiu. Nu exista decât un pat grosolan din lemn, ușor Înfrumusețat de o pânză de in care emana o mireasmă subtilă de curățenie, amestecată cu o aromă diferită, de carne femeiască. Pentru o clipă, imaginea trupului gol al Antiliei, Întins dinaintea lui, Îi umplu ochii În toată splendoarea sa, evocată de acel parfum. Așadar, acesta era ascunzătoarea ei, lângă bărbatul care Își făcuse bârlogul În turnul năruit. Amantul secret, bărbatul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a intra în încăperi unde ochii mei pot fi izbiți de neascunsa maiestate a unei femei date într-un atât de frumos pârg. Veți înțelege astfel, scumpă doamnă, emoția firească ce mă paște: sunt om și nimic din ce-i femeiesc nu mi-e strein. — O! - suspină doamna Potoțki, privindu-l cu duioșie pe Metodiu. O, o! - mai suspină ea, dând cu ochii de tânărul Iovănuț. Cât de frumos ați vorbit! Mă-nșel eu sau am deslușit în cursiva dumneavoastră polonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
înaintea lecturilor. Amada crescu, se împlini, arătând ca proaspăt scoasă de sub tipar, o mândrețe de fată. Dar ei nu-i păsa de asta: citea înainte. într-o seară, grăsuța și veșnic înlăcrimata sa mamă o luă deoparte și cu vorbe femeiești, mai pe ocolite, mai de-a dreptul, îi dădu de înțeles că ar fi bune și cărțile la ceva, dar ele rămân oricum niște substitute; că datoria femeii e să caște ochii și să aleagă, până nu e prea târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ne așezăm de-o parte, femeile de alta. Le lăsăm până la miezul nopții să vorbească între ele, să se cunoască, tu de unde ești, câți ani ai, cine ți-a făcut semnul ăsta pe gât, mă rog, treburi de-ale lor, femeiești, iar noi stăm și le privim cu bunăvoință și ne dăm date unul altuia, de unde e fiecare, câți ani are, cine i-a făcut semnul ăla pe gât etc. La miezul nopții urăm sultanului viață lungă, începem să bem masiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Feifel, ce măgar ai devenit! Gândește-te că poate trăim numai o dată și tu vrei să mori! Ești un ingrat, Feifel! - Ce vrei de la mine? - Am aici, lângă mine, pe cineva care vrea să-ți vorbească. Feifel auzi niște chicoteli femeiești, apoi o voce tânără și senzuală trezi în el viața lui veselă din timpul când trăia în București. - Dragă Feifel, sunt eu, Olga Davidovici. - Olga, se miră Feifel, simțind cum se ridica încet din adâncul mormântului către un cer feeric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
să fumeze o țigară. - Bețivanule, fumătorule, nebun de legat ce ești! Ai golit contul nostru ca să-l arunci pe ridicolul tău de joc! - Despre ce vorbești, încercă Noah să câștige timp, ca nu cumva să se lase învins de furia femeiască. Deja începuse să se simtă ca un copil înspăimântat de furia mamei sale. - Acum trebuie să alegi între mine și Dumnezeul tău! îi strigase Judit hotărâtă. Era o femeie puternică, cu păr drept și lins de culoarea șoarecilor, cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
săi păgîni, idolatrii lunii, ai lunii pline, ai străbunilor care acum Îl chemau. Afară era de bună seamă lună plină sau poate lună nouă, se deșteptau sufletele strămoșilor, cei dinspre partea bărbătească Îi chemau trupul păgîn, iar cei dinspre partea femeiască - sîngele păgîn. Oare asta era mîntuirea, ceasul În care sufletul se desprinde de trup, sufletul creștin de trupul păgîn, trupul păcătos - de sufletul păcătos, care e astfel milostivit, căruia Îi sînt iertate păcatele? Poate tot așa, cîinele pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi, sandale și papuci. Dintre meșterii mai cunoscuți amintim pe Vasile și Grigore Trandafir (Ciubotaru), Ilie Rusu, Costică Cucu, Vasile Bârgăoanu și Ilie Știrbu. Când industria de pielărie a luat un avânt deosebit, ciubotarii s-au limitat la reparat încălțămintea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acest port de la sfârșitul secolului al XVIIIlea a fost adusă de „dornenii” luncași pe Valea Dunavățului și în alte sate din Centrul Moldovei (Valea Lupului și Slobozia Domniței). Balthazar Hacquet descrie și prezintă atât îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum arăta la îmbrăcăminte un „dornean” venit pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti: pe cap
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
poale și la mâneci. Dacă îmbrăcămintea de deasupra, cea groasă, folosită în sezonul rece, nu comporta, de regulă, o prelucrare artistică, cea mai aproape de corp, cămașa de zi (uneori și cămașa lungă de noapte, folosită în loc de arhicunoscuta pijama), atât cea femeiască cât și cea bărbătească, catrința, betele, chimirul bărbătesc, uneori bundița, avea un model cusut, aplicat cu acul la guler, mâneci, poale, la piept, de natură vegetală sau geometrică. Trandafirul se aplica în țesături, la covoare, modelul geometrică se aplica din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de iarnă. Mai țeseau covoare, lăicere, velințe, preșuri. Aristița Știrbu-Driță lasă mărturie, în legătură cu îmbrăcămintea că, în cea mai mare parte, se lucra în casă, din in, cânepă, lână. Hainele se coseau tot de mână, până târziu. La fel, bluzele, cămășile femeiești și bărbătești, fustele, ițarii, izmenele. Din piei din oi și din miel se făceau cojoace și căciuli; opincile se făceau din piele de porc. Erau croitori de sumane, cojocari, căciulari etc. Femeile coseau bluze, fuste, cămăși cu pui, flori în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Afară de aceste jocuri, care se joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite din numerele făr soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri de toate categoriile mari, mijlocii și mici și alte categorii sociale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ia‑mă pe mine. Sunt date cu dermatograf negru pe pleoape și cu rujuri albe sau cu un strugurel roz deschis; sunt o turmă cenușie care‑și face apariția înflorată pe jumătate. Sub jupa apretată de mămica miroase a organe femeiești. Jupon scrobit știe să‑și pună, dar de spălat nu se spală. Rainer nu vrea încă să aibă relații mai strânse cu vreo fată, vrea doar să le judece de la distanță. Pentru restul are încă timp, știe el. Mămica intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
facă exact opusul. Tata își freacă membrul ca să ejaculeze. Asta îi va aduce o ușurare după ce a mâncat bine la prânz, iar apoi sigur o să tacă și o să adoarmă. Momentan mai simte însă nevoia să țină discursuri despre însușirile organelor femeiești, care sunt câteodată umede și largi, alteori uscate și strâmte, astfel încât trebuie mai întâi să le lărgești. Ia aminte, băiete. Dar trebuie să ți se scoale ca lumea, altfel n‑ai făcut nimic, uite, ca ăsta, de pildă, nu‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
bărbat, ceva drăguț dacă ești altceva. Bărbații își piaptănă părul mai mult decât femeile și își mai lasă și mustăți în care ai putea să vânezi un mistreț. Turiștii cred că mulți dintre bărbații din Berlin se îmbracă în haine femeiești, dar de fapt nu sunt decât femeile urâte din oraș, care dau astfel bărbaților o faimă proastă. Nu că ar mai fi prea mulți turiști în vremurile astea. Naționalsocialismul i-a făcut o priveliște la fel de rară ca și Fred Astaire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
din soarele de vară În ochii mei până azi o fărâmă. O zmeură și-o mură am în mână Pe un sărut ți-aș da la ceas de seară. Mi-am pus șirag roș’ de mărgele Și multe alte trucuri femeiești - Ca să te facă iar să mă iubești -, Eu am ales să fac din toate cele. Când luna îmi va bate-n geam Am să te-aștept când noaptea e târzie Tu vei intra în frac și pălărie Și-o noapte
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
un bărbat de o femeie. Iar femeile, dacă nu au în amândouă urechile cercei, poartă negreșit un cercel în urechea dreaptă. Pielea locuitorilor este de culoare întunecată, dar nu este neagră. Aproape toate fețele, atât cele bărbătești, cât și cele femeiești, sunt destul de frumoase și simpatice. Singalezii se împart în patru caste: Ksatriya - a nobilimii, Brahmanii - a preoțimii, Vaisiya - a negustorilor, casta cea mai înstărită acum și clasa cu cele mai bune trăsături exterioare, și, în sfârșit, Sundra - casta țăranilor, clasa
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
din ce în ce mai mult cu moda de pe vremea bunicii, de prin anii 1929 - 30... - Ei, îl contrazice Boris Israelovici, cred că nu ai dreptate. Am văzut și eu emisiunea asta pentru că era la sfârșitul programului de știri.Părerea mea este că moda femeiască aduce mult de tot cu cea de prin anul 1939. - Ce vorbești? se aprinde Fernando. N-ai văzut că fustele sunt drepte și ușor îngustate în partea de jos? - Dimpotrivă! zice Boris. Fustele se vor purta cu pliuri și-s
SCHIŢE UMORISTICE (106) ��' MODA FEMININĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367411_a_368740]
-
Și din gândire spusă-n insomnie, Nu -și vă admonesta puterea ei divină Și lacrima nu îi va fi -o-stihie. Din tremurul cuvintelor curate, Să poți cu inima-i să te-ntâlnești, Atunci când cerurile-i vin,-nsetate- De puritatea vieții femeiești. Numai o stea o va strigă pe nume, Lumina ei albastră va cădea -n năframa, Și timpul, dacă s-a opri, ca prin minune, Se va opri la rădăcina sufletului ei de mamă... LILIA MANOLE Referință Bibliografica: ESENȚĂ FEMEII / Lilia
ESENŢA FEMEII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367584_a_368913]
-
gheață pentru a-i ajuta să respire. Începe să alunece către o gândire magică, se interesează de vrăjile și vrăjitorii care aveau putere asupra peștilor. Primăvara când lostrița se arată „mai mândră, mai vicleană, mai ademenitoare, unduind trupul cu ispite femeiești în el”, Aliman își revine la viață, își recapătă bărbăția și îndrăzneala și tânjește după senzualitatea lostriței. Pune capcane pentru pești și în mod miraculos acestea sunt rupte ca de o mână și momeala este mâncată. Devine adeptul magiei și
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
avea o anume abilitate în afaceri și la început îi adusese bani în vistierie prin diferite metode, unele curate, altele mult mai puțin curate, dar mai apoi când aceasta începu să cheltuie banii cu nemiluita pentru tot felul de ifose femeiești își dădu seama că făcuse o greșeală și se supără fără s-o arate, supărare care îi trecu repede însă, fiindcă avea câțiva oameni abili în administrație care îi refăcură repede sumele lipsă. Irod mai recunoștea în sine-și că
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
de piele și cordele colorate și era astfel îmbrăcat, încât stârnea râsul asistenței. El alerga după femei și după copiii care trăgeau de hainele lui...Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Era îmbrăcat în straie femeiești, cu o traistă la brâu în care ținea ierburi de leac, 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene, odolean și busuioc. În mână avea un buzdugan de lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind nu
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Sf. Gheorghe - Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae - construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul - au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean. Colecția de textile arheologice este foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și veșminte pentru copii, îmbrăcăminte pentru laici, dar și vestimentație clericală. Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată O mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare, laborator în cadrul căruia funcționează atelierul de restaurare
COLECŢIA DE TEXTILE ARHEOLOGICE A MUZEULUI BUCOVINEI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349034_a_350363]
-
valuri cu amoru-i nestins, Prin tăcerea din unde nostalgi-s resemnate, În nisipul lui cosmic vânt de stele a nins. Luna-n seară respiră gheața-n gerul grotesc, Iar sudoarea-i de sticlă între lumi ancestrale, Lentă ceața înoată în sublim femeiesc, Umblă-n valuri desculță cu simțiri născătoare, Trupuri uită-nghețarea, în statui clipe zbor, Vers cu chipuri încântă, marș pe muzica iernii, În adânc clocotind viscoliri se strecor Și în zori curg urări renăscute-n vecernii, Aripi cresc din trecut în
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
un repertoriu de dansuri populare foarte bogat, de pe tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]