151 matches
-
secolul al XX-lea, dar cele douè mari rèzboaie mondiale n-au fècut decât sè întârzie acest proces iminent și ireversibil care, astèzi, este vizibil și perceptibil în toate manifestèrile vieții materiale și spirituale, Se poate sesiza o tendințè înspre feminizare în aproape toate aspectele vieții cotidiene masculine, de la vestimentație și de la importanța dobânditè de cultură trupului pânè la acceptarea unei fragilizèri și slèbiri a puterii bèrbaților în raport cu nevoile de afirmare ale femeilor, Singura rezistențè vizibilè în fața feminizèrii planetare mai funcționeazè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
firele subțiri de mătase la loc. Rămânea însă, oricât de discretă, și evidența cârpelii. Se găseau în schimb uniforme. Erau cele școlare, imprescriptibile în ciclul primar și gimnaziu, dar care, sub ochii binevoitori ai profesorilor, mai sufereau unele îmbunătățiri (o feminizare) în liceu. Cămașa bleu rămânea fără guler sau căpăta o tentă mai închisă/deschisă în raport cu canonul, iar sarafanul bleumarin beneficia, după gust și stil, de scurtări, lungiri, crăpături, volane, strâmtări, răscroieli în cloche sau chiar înlocuirea materialului de bază (pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
sportsmanului: „Tineri vînjoși, pămînteni, etnici, sportsmeni vor fi socotiți păgîni. (...) E de preferat elanul poate unilateral dar vital al tinerilor într-o epocă de cădere a politicianismului”, iar corupția politicianistă - cu devitalizarea/degenerarea și slăbiciunea (altfel spus, cu bătrînețea și feminizarea). Tinerețea și bărbăția devin astfel pricipalele motoare ale „revoluției naționale”: „Spiritul ce-i animă nu e feminin sau bătrînesc formal, ci tînăr, bărbătesc, fecund revoluționar”. Ca și tînărul Mircea Eliade, Emil Riegler-Dinu consideră - în spirit nietzschean - că, „oricît de virtuoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
grija pentru accesorii, fardarea, podoabele, gesturile efeminate, travestiurile sunt doar câteva dintre formele concret manifeste prin care dandy-i realizează pe cont propriu latenta nostalgie a unei făpturi utopice, complete. Cel puțin așa, cu bunăvoință și Înțelegere, le interpretează unii feminizarea. Nu Întotdeauna Însă. Atunci când acest dublu feminin e căutat În exterior și proiectat asupra unei persoane de același sex, de obicei un adolescent sau un bărbat foarte tânăr, voci radicale denunță revoltat comportamentele sexuale deviate ale dandy-lor, incriminând În primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cantitate neglijabilă, în societatea de masă femeile au devenit ținta prin excelență a publicității, a propagandei și a altor moduri de persuasiune. Și așa se face că bărbații, adevărații stăpîni ai domeniului publicitar, au ajuns să vorbească astăzi despre o feminizare a mijloacelor mass-media, în paralel cu democratizarea lor. Dar alunecarea la care fac aluzie are, în cultura noastră, o origine mult mai veche, care urcă pînă la Aristotel. Pentru greci, ca și pentru noi, materia a avut întotdeauna imaginea femeii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
intensificat polarizarea economică și socială, atât înăuntrul cât și între state. Feminismul explică modul cum acest proces al globalizării a mărit inegalitatea dintre bărbați și femei în toată lumea, un număr foarte mare de femei trăind în sărăcie fenomen numit deseori "feminizarea sărăciei" din cauza crizei datoriilor Lumii a Treia, politicilor de ajustare structurală în Sud și restructurării statelor în Nord (Afshar și Dennis 1992; Sparr 1994; Porter și Juss 2000). Pe măsură ce politica economică a devenit tot mai mult guvernată de imperativele globale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
devine o chestiune esențială într-o perioadă de destructurare/restructurare a valorilor fundamentale (libertate, identitate, etică). În consecință, comunicarea trebuie concepută ca ecologie culturală, implicînd două dimensiuni: o ecologie informațională (aptă să reducă suprareprezentarea politicului și subreprezentarea socialului: sărăcie, șomaj, feminizarea sărăciei, criza instituțiilor) și o ecologie etică (semnificînd o politică a moralității opusă imoralității politicii, pentru a relua chiasmul lui Adam Michnik). Cauțiune a adevărului, infrastructură a mentalităților și opiniilor ("cred pentru că am văzut la televizor" sau "nu cred pentru că
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în zone mai puțin pasionante pentru televiziune poate, dar care rămân semnificative: în afaceri, numărul femeilor care exercită responsabilități de înalt nivel este considerabil, ONG-urile cele mai importante din țară sunt cel mai adesea conduse de femei, în universități, feminizarea pozițiilor de decizie, uneori chiar de prestigiu, este vizibilă, cel puțin din interiorul profesiei. În politică, sunt puține femei. Aceasta ține, după părerea mea, nu atât de o discriminare directă, cât de prejudecăți existente de ambele părți. Opinia publică nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
opune așteptărilor cerute de zeul tiran. Poemul dorește să respingă o percepție eronată a femeii în epocă, înfățișată doar ca victimă a iubirii și a trădării masculine. Personajele masculine sunt la fel de ironizate, sunt caracterizate drept „fățarnici”708. Asistăm la o feminizare a lor, pentru a le spori ridicolul, acționează precum femeile, de aceea sunt tratați ca atare: „Legenda femeilor cinstite a fost gândită ca un poem despre bărbați, nu despre femei, și în mod special despre două categorii de personaje masculine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de curios ar părea: cei care nu se pot abține să iubească femeile, pentru un motiv sau altul, și cei care nu fac decât să tranziteze în aceste povestiri despre femei. Ceea ce determină catalogarea lor drept <<bărbați falși>> este tocmai feminizarea lor.” 709 și exemplele pot fi concludente în acest sens: Antoniu, îndrăgostit, devine lipsit de rațiune, de libertate, de interes pentru activitățile sociale sau publice, se sinucide nu din dragoste, ci pentru că și-a pierdut demnitatea. Piram nu este la fel de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
grăbește pe acest periculos drum al iubirii înainte de a fi capabil să prevadă pericolele pe care le poate întâmpina.”710 Primele două legende sugerează că adevărata bărbăție este greu de atins, dar și de menținut, povestirile ce urmează extind problema feminizării de la acei bărbați care încearcă să slujească dragostei spre cei care nu mai sunt loiali femeilor sau zeilor iubirii într-o manieră atât de naivă.711 Personajele masculine sunt frecvent dominate de o dorință necontrolată, irațională (sunt personaje implicate, ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
diferenței dintre sexe și asupra puterii masculine ce trebuie să domine. Personajele feminine din cadrul poemului, care se dăruie cu pasiune bărbaților îndrăgiți, nu sunt de fapt atrase de virilitate sau de ineditul alterității, ci de aspectul temporar sau aparent de feminizare al acestora, de pasivitatea, frumusețea, vulnerabilitatea și dependența pe care aceste personaje masculine o afișează. Eroul trebuie să fie infidel pentru a-și dovedi bărbăția, natura distinctă.719 Imaginea negativă a taților autoritari, dominatori, vine să creeze o antiteză cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminin când vorbește despre supunerea lui totală față de Blanche. Însă Dalba și Alceste sunt aproape figuri arhetipale. 724 Efeminarea s-a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului al XII-lea: modelul impus de dragostea curtenească în spațiul aristocratic favorizează feminizarea îndrăgostitului, înfățișându-l supus, firav, infantil, emotiv, sensibil.725 Donna angelicata rămâne, în general, o victimă, așa după cum apare portretizată în Legenda femeilor virtuoase, pentru că reprezintă un simbol al obedienței, al acceptării supremației masculine, al abordării tăcerii. Donna demonicata va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de la sate, efecte vizibile încă și în 1989. Literatura de specialitate menționează și alte efecte negative ale procesului de colectivizare: polarizarea excesivă a proprietății funciare pe sistemul cooperatist, accentuarea etatizării agriculturii, diminuarea resurselor umane ale agriculturii (exodul populației), îmbătrânirea și feminizarea lucrătorilor agricoli, abandonarea unui număr mare de gospodării, dotare tehnică insuficientă a exploatațiilor agricole, lipsa cronică a mijloacelor financiare, rezultate economice slabe.( Neagu, Stanciu, 1996: 41-42). Rezultatul colectivizării și al politicii agricole comuniste a fost sistemul agrar socialist care, de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
malabsorbția vitaminelor A,D,E, K. 5. Dereglări endocrine. Frecvent în cursul CH apare diabetul zaharat, scăderea T3, cu T4 normal și eutiroidie, disfuncții sexuale diverse care îmbracă aspectul unui sindrom hepato-testicular la bărbat (ginecomastie, impotență, infertilitate, atrofie testiculară - adevărată feminizare) sau sindrom hepato-ovarian la femeie (dismenoree, amenoree, pierderea libidoului). 6. Sindrom de imunodeficiență asociat CH. Infecțiile bacteriene sunt frecvente și deseori fatale la pacienții cu CH decompensată sau nu. Afecțiunile bacteriene comune în CH sunt: peritonita bacteriană spontană în caz
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
aproape invizibile în sistemul politic peruvian" (Schmidt, 2006: 150). Între 1980 și 1987 n-a fost numită nicio femeie pe vreo funcție din guvern și foarte puține au fost alese membre în congres. Ascensiunea fujimorismului a atras după sine "o feminizare a politicii peruviene" (ibidem, 173). După 1990, întrucât făceau parte din coaliția lui Fujimori, formată din oameni din afara sistemului, numeroase femei au câștigat un acces tot mai mare la funcții cu autoritate. În 1990, de exemplu, femeile reprezentau 9,4
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fi fost la putere (Bolndet, 2002), ascensiunea lui Fujimori cu siguranță că a accelerat acest proces (Schmidt 2006). Moștenirea acestui progres a fost evidentă prin numărul femeilor care dețineau funcții guvernamentale la nivel înalt în perioada post-Fujimori21. În acest fel, "feminizarea politicii peruviene" pare a fi o moștenire de durată a fujimorismului. În cele din urmă, impactul cel mai semnificativ și mai de durată pe care Fujimori l-a avut, a fost cel din sfera incluziunii simbolice, pe care Flic (2010
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Roman, este o rețetă cel puțin la fel de veche și la fel de universal răspândită: maorii gătesc tradițional pe piatră încinsă, peruanii așijderea („huatia“ se numește tehnica); până și celebra galette franțuzească, poate prima creație în domeniul patiseriei, și-a primit numele prin feminizarea cuvântului galet, piatră de formă plată pe care se găteau terciurile din cereale ale Antichității. Păpușile de dragavei, alături de păstrăvul afumat la hârzob (acesta din urmă unic datorită afumării cu lemn de conifere, rareori folosit de alții din pricina mirosului specific
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe femei. În același timp, femeilor pare să le convină această profesie, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive și afective, necesare atât în interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților (E. Păun, 1999, p.99). Având un statut social mai mult sau mai puțin prestigios, profesiunea de profesor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
avut În India consecințe inclusiv de ordin lingvistic. În timp ce etimologia numelui Varuna rămâne necunoscută, cea a lui Mitra este sigură: Mitra (masculin), nu este altceva decât masculinizarea neutrului mitram „contract” (la fel cum, de exemplu, numele latin Venusxe "Venus" este feminizarea neutrului *venos „dorință”); Mitra este deci „contractul” personificat, prin contract Înțelegându-se recunoașterea și respectul pe care fiecare trebuie să Îl aibă pentru misiunea proprie În promovarea universală a •ta-. De la acest neutru s-a format și compusul amitra-, „cel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
narcisismului sau al urii de sine, sau al unei concentrări maladive în personalitatea instabilă a geniului. Klimt corporalizează alegoria, trecând-o din spațiul bidimensional în cel tridimensional. În plus, caracterul său simbolic, abstract, este bulversat de atributele fizice detaliate, prin "feminizarea" sa în datele fiziologice. Nuda Veritas cu forme provocatoare și păr pubian de un roșu aprins a devenit una dintre acele femmes fatales ale decadentismului. Nuda Veritas s-a metamorfozat în Vera Nuditas, expresie a unei eliberări a instinctualului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu caracter relativ feminin, insinuându-i doar lașitatea, impulsivitatea, de ordin istoric"352. Călinescu sublinia un fapt remarcabil, trecerea de la canonul academic clasic de reprezentare a războiului ca întreprindere glorioasă la un alt mod de reprezentare, în care se insinuează feminizarea sa în latura cruzimii. Această cruzime efeminată se regăsește în sensibilitatea simbolisto-decadentă, războiul între bărbați mutându-se în alcov, ca război între sexe. Intuiția lui Călinescu este corectă, cât de mult se aplică ea sculpturii lui Paciurea este discutabil, însă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
merg în direcția edificării unei revalorizări a femininului la scara întregii societăți, fapt cum nu se poate mai vizibil în cadrul societății vieneze la sfârșitul secolului XIX, dar care afectează într-o oarecare măsură și România sfârșitului și începutului de secol. Feminizarea societății apare ca o mișcare subversivă, ea nu înseamnă numaidecât o devirilizare a principalilor actanți politici, pierderea puterii și incapacitatea de a gestiona o mișcare secesionistă în interiorul imperiului, dar și o recrudescență a violenței și cruzimii sub forma mișcărilor de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Elisabeth de Wittelsbach, împărăteasa Austriei, "figură emblematică a instabilității mentale în inima puterii politice"363, precum și cel al lui Rudolf de Habsburg și Maria Vetsera, care se sinucid la Mayerling în 1889, pentru a nu vorbi de celebrul caz al "feminizării" președintelui Schreber. În opinia lui Rodolphe Rapetti, opțiunea lui Klimt pentru Judith și nu pentru cealaltă celebră figură decadentă, Salomeea, constă în faptul că Judith este "o figură feminină a puterii politice, legată de ambianța intelectuală și de situația Austriei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
burghez", întotdeauna femeia este înfățișată citind și nu bărbatul. Lectura devine astfel o preocupare feminină, un hobby grațios este vorba de lectura de romane -, în cazul bărbatului lectura este presupusă ca studiu sau ca vocație artistică și nu ca loisir. Feminizarea lecturii nu merge până la o feminizare a culturii, ci se păstrează în cadrul tematic al unor preocupări domestic-burgheze, dar și a marcării unei sensibilități particulare, a unei aure feminine de un discret lirism. Reveria, capelă particulară, își are propriul cult, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]