1,275 matches
-
părut mie? - Poate că acel „este bine”, pe care dumneavoastră l-ați interpretat drept verdict de calitate tehnică, are o altă semnificație - morală, de exemplu. Creatorul inventează și zămislește ceva - un lucru, În termeni generici, o realitate fizică, o entitate fenomenologică, o monadă - și constată că acel ceva reprezintă În sine un lucru bun, un lucru temeinic Întocmit și apt să servească unui scop generos... - Greu de admis. În context, „bine” nu poate avea conotația etică pe care vreți să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... 6. Sfântul Împărat Constantin cel Mare în istoria Bizanțului - o abordare fenomenologică și teologică. Constantin cel Mare: monarhia creștină și orientală Domnia lui Constantin cel Mare, care va transforma Imperiul păgân într-unul creștin, iar Roma va fi
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... 6. Sfântul Împărat Constantin cel Mare în istoria Bizanțului - o abordare fenomenologică și teologică. Constantin cel Mare: monarhia creștină și orientală Domnia lui Constantin cel Mare, care va transforma Imperiul păgân într-unul creștin, iar Roma va fi deposedată de primatul ei în favoarea Constantinopolului, marchează începutul istoriei bizantine. Trebuie însă menționat faptul
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
de Teologie Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, unde am susținut referatul cu tema: « Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... » 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
nu mai știu / de l-am avut, /de-a fost cu-adevărat al meu/ sau nu a fost decât iluzia unui timp/ răstălmăcit de Doamna Vreme”(Timpul meu). Caracteristica sinonimiei „timp, vreme” aparține aici întregului domeniu al viului și senzorialului fenomenologic.Uneori, pentru intensificarea visului ispititor al existenței, poeta poartă pe drumul sensibilității o mască ritualică. Revelația teritoriului nopții și invocarea astrală deschid comorile fondului etnolingvistic: „Ies în prag / să iscodesc noaptea, / în fața mersului zăbavnic al astrelor / Ies în noapte / să
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
să mor când îmi rămâne atât de mult de citit!" În cazul de față ne aflăm - dacă nu ne înșeală memoria- la volumul cu numărul 90 al academicianului Constantin Gh.Marinescu, de data aceasta prolificul autor aplicând în portretele, sau fenomenologice sau fiziologice, o grilă valorică inedită. Părerea noastră este că la baza acestei lucrări a stat ideea de conturare a unui «portret literar» românesc cât mai exact și de actualitate. Personalitățile sunt prezentate sub toate fațetele, așa cum remarca și academicianul
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
impulsiunea de a omorâ pe cineva, plăcerea de a privi tăierea păsărilor în copilărie, pornirea de a ucide femeia pe care o posedă, găsindu-și o motivație și, în același timp, disculpându-se. În viața sa au apărut multe aspect fenomenologice ale suferinței sale, printre care idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională. Ciuleandra dans al vieții și
ELEMENTE PSIHOPATOLOGICE IN ROMANUL CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368286_a_369615]
-
Celui care „iarăși va să vină”. Contribuția Părintelui Scrima aparține, mai cu seamă, fenomenologiei temporalității liturgice din ciclul pascal al Bisericii. În comparație cu Ieromonahul Macarios Simonospetrinul cu ale sale cercetări istorico-teologice, exegeza lui Andre Scrima rămâne un manifest avangardist între studiile fenomenologice contemporane. În viața, gândirea și, mai cu seamă, viețuirea creștină liturghia este chintesența totalizatoare a temporalității: trecutul sacru este absorbit sapiențial, prezentul se trăiește apocaliptic, iar viitorul este anticipat profetic. În acest sens Sfânta Liturghie este „operatorul transcedental al unei
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
dintru început: Ierusalimul pământesc, istoric, circumscris unui timp și spațiu și Ierusalimul ceresc, eshatologic și în același timp veșnic. Știm cu toții că istoria este creația omului și că ea reprezintă conexiunea și interpretarea umanității în timp prin care putem înțelege, fenomenologic, o anumită transformare a unui loc - spațiu. Prin corelarea individului, a persoanei în cadrul comunității, pe o perioadă de timp concretă, s-a fundamentat umanitatea creatoare în istorie. [1] Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
mai autentică.” - o invitație, iată, făcută posterității cu o delicatețe superioară sui-generis în cartea sa intitulată „Încotro-i țara, domnule sublocotenent?”. Îi pot spune acum identificatorului cele trei tipuri de hazard manifestate în timp în mod individual ori prin suprapunere fenomenologică pe teritoriul țării noastre - și este vorba aici despre hazardul climatic, cel geomorfologic și cel hidrologic -, că noi, cei de acum, suntem siliți să coborâm, din nefericire, zilnic câte o altă treaptă existențială înspre întuneric, arareori mai fiind învredniciți de către
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
atât amnarul i-a dat lumina necesară să vadă spre crepuscul un alt drum al eului său cosmic. Un alter ego legat tot mai puternic de Universul de unde înțelesese că a venit și spre care, împovărat, aștepta nedumerit clipa plecării. Fenomenologic, substanța omenească, pe care antropologul David Le Breton (n.1953) o definea ca un ”nu-știu-ce”, continuând prin a o denumi ”acest aproape-nimic” descoperea adevărul despre omul ”care își depășește înrădăcinarea fizică, dar nu poate fi despărțit de ea” și adăuga
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
conceput studii (cu tentăliterară), pregnant de estetică. Personalitate complexă, domnul profesor Mihai Păstrăguș este membru al Asociației Internaționale de Estetică, cu sediul în SUA, din 1980; membru al Societății Române de Filosofie, din 2010; membru al Institutului Mondial de Studii Fenomenologice - secția estetică, Belmont - Massachusets (SUA), din 1986; membru în Asociația Română de Estetică, Design și Marketing, București, 1983. De asemenea, este vicepreședinte al Filialei Iași - Moldova a Ligii Scriitorilor din România- din 2009, și a fost redactor-șef al revistei
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
2012, la „Spiros” Galați, o realizare discografică valorificatoare a vocii Ioanei Sandu, de către compozitorul și orchestratorul Francisc Reiter (cuprinde douăzeci și șase de cântece de diferite maniere - de la muzică pop, la etno). Nu încheie anul 2012 altfel, decât sub coeziunea fenomenologică a sufletului cu vibrațiile peisajului purificat și fascinat de ninsori, din care a luat ființă un duet roditor: Polina Manoilă-Ioana Sandu. El a ridicat două glasuri la glastrele iernii, în melodiile „În prag de Crăciun” și „Măicuța mea frumoasă”. În
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
de Teologie Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, unde am susținut referatul cu tema: « Despre importanța și semnificația Sfântului Împărat și întocmai cu apostolii Constantin cel Mare în istoria Bisericii Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică ... » 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
frumuseții a fost totodată o problemă de credință religioasă și de reflexie filosofică. Reprezentările cosmologice, de natură religioasă, înfățișau universul ca pe o realitate armonioasă, structurată coerent și în același timp legată de o ordine mai amplă, de dincolo de lumea fenomenologică, care avea un caracter nelimitat și etern, transcendent: Divinitatea. Afirmarea frumosului făcea parte, astfel, dintr-o atitudine unitară în raport cu Dumnezeu, cu creația și existența, și prin urmare religia, arta și filosofia erau într-o vie comuniune. Frumosul a fost de la
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
faptul “întrucât nu sunt “, sunt operele de artă, care oglindesc o realitate diferită de cea a lucrurilor “ce sunt “. Ajungând aici, pot afirma, că ne aflăm în sâmburele rolului criticii și a gândirii estetice. De la Husserl preiau noțiunea de “reducție fenomenologică “, de “punere între paranteze“ a realului în opera de artă. În gândirea mea existențială interpretez opera de artă ca un fapt de conștiiță, ca confruntare a omului cu lumea existențială. Opera de artă nu trebuie confundată ca o realitate pură
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
neștiind că Dvs. vă pregătiserăți între timp, deja, bagajele pentru călătoria misterioasă de Dincolo de Aici. Nu-mi dăduserăți deloc să înțeleg, în ultima noastră convorbire telefonică de pe 1 august, despre faptul că aveți de gând să faceți asta. Nu știu, fenomenologic vorbind, cum analizați acum Dvs. lucrurile Acolo și dacă merge să le prindeți cumva noul lor rost într-o ecuație matematică simplă. Tare aș vrea să știu dacă tot ceea ce ați iubit cel mai mult Aici poate fi aplicat la fel de
ДО СВИДАНИЯ, МОСКВА! (LA REVEDERE MOSCOVA!) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370509_a_371838]
-
patruzeci și șapte de poeme, o cifră care, din nou, alătură numărul asociat mitopoetic Creațiunii numărului crucificării sau aneantizării trupului ei manifest. Supunând această metaforă revelatoare, cum i-a spus Blaga, sau cognitivă, cum îi spun acum retoricienii, unei variațiuni fenomenologice, poetul își demonstrează forța imaginației ce poate face un alai de lucruri să se ridice din neant, ca în prima zi a creațiunii. El recurge la un tropism biblic, țesând în jurul unor obiecte sau imagini umile parabole ale condiției umane
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
impulsiunea de a omorâ pe cineva, plăcerea de a privi tăierea păsărilor în copilărie, pornirea de a ucide femeia pe care o posedă, găsindu-și o motivație și, în același timp, disculpându-se. În viața sa au apărut multe aspect fenomenologice ale suferinței sale, printre care idei interpretative, idei de persecuție, de revendicare, de cupabilitate și de autopunițiune, iar din inconștientul său țâșnește amintirea cunoașterii Mădălinei, viitoarea soție și victim, în acel dans de exaltare pasională.Ciuleandra dans al vieții și
ELEMENTE PSHIOPATOLOGICE ÎN CIULEANDRA DE LIVIU REBREANU, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353769_a_355098]
-
Cristina SPINEI: volum dedicat operetei vieneze. • „Dezvoltarea regională și resursele umane”, Camelia MEDELEANU: prezintă disparități sociale și economice, precum și valorificarea resurselor umane comunitare la nivel local, național și european. • „Dincolo de gratii: impactul executării pedepsei asupra foștilor condamnați”, Diana NĂSTASĂ: abordare fenomenologică a infracționalității, relevând impactul pedepsei asupra reintegrării sociale a foștilor condamnați. • „Fondurile structurale în Consorțiul Universitaria”, Geta MITREA: prima cercetare realizată asupra beneficiarilor de burse doctorale din Fondul Social European (POSDRU). De asemenea va fi prezentat volumul Danielei Gîfu, „Temeliile
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE ŞI EXPOZIŢIE DE FOTOGRAFIE de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353736_a_355065]
-
a acestui ținut.. Este de la sine înțeles că, o istorie a devenirilor geologice ale acestui dat natural n-ar fi posibilă dacă ne-am raporta la nevoia de rigurozitate cronologică, de acribie științifică (pe care nu le pretindem!), de dinamică fenomenologică (în care ne-am pierde cu siguranță!), așa că, rămânând în „pătrățica noastră mediatică” facem cuvenitul apel la înțelegerea generoasă - din partea privitorilor și ascultătorilor - a demersului jurnalistic de față, cu scuzele de rigoare presupuse de limitele noastre în domeniu. Preocupări științifice
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
a participat ani de-a rândul la editarea publicației locale Pentru cuvânt și a tipărit într-o manieră insolită cărți cu o tematică diversă și care evidențiază gama largă a precupărilor și talentului său scriitoricesc, de la preocupări metodico-didactice, de documentaristică fenomenologică a educației în casele de copii, la lucrări monografice, de istorie și folclor local, de psihologie a tineretului studios provenit dintr-un amplasament totuși frustrant - lumea orfelinatului, pe care a cunoscut-o ca puțini alții din chiar interiorul ei orânduielnc
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359537_a_360866]
-
niciun fel”. Sistematizarea pe 7 tradiții nu mai poate fi decât parțial acceptată ca paradigmatică, de comunitatea științifică. In lucrarea Domniei Sale de Doctorat în filozofie cu teza „Comunicare și mesaj în filozofie”, autorul arată că nu a existat nici o tradiție fenomenologică preparadigmatică a comunicării. Există cercetările cu conotație metodologică fenomenologică întreprinse de Richard L. Lanigan și de cei din orientarea „communicology”, dar tradiția înseamnă evoluție de-a lungul a cel puțin două generații. Cei ce au fundamentat cercetarile in acest domeniu
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
fi decât parțial acceptată ca paradigmatică, de comunitatea științifică. In lucrarea Domniei Sale de Doctorat în filozofie cu teza „Comunicare și mesaj în filozofie”, autorul arată că nu a existat nici o tradiție fenomenologică preparadigmatică a comunicării. Există cercetările cu conotație metodologică fenomenologică întreprinse de Richard L. Lanigan și de cei din orientarea „communicology”, dar tradiția înseamnă evoluție de-a lungul a cel puțin două generații. Cei ce au fundamentat cercetarile in acest domeniu sunt Edmund Husserl pentru generația întâi, M. Heidegger (care
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
cercetarile in acest domeniu sunt Edmund Husserl pentru generația întâi, M. Heidegger (care a lucrat cu E. Husserl), K. Jaspers sau M. Merleau-Ponty, din generația a doua și “reflectăm împreună cu ei despre comunicare este una, dar a construi o tradiție fenomenologică a comunicării este alta” (Vlăduțescu, 2013). In acelasi context, profesorul Vladutescu afirma “una dintre metodele utile în studiul comunicării este, principial, metoda descriptiv-reductiv-fenomenologică. Scurt: nu suntem de acord cu ideea unei tradiții fenomenologice fără stele fixe naturale. O tradiție o
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]