304 matches
-
mondială și după ea, și opinia publică și-a concentrat atenția mai ales pe disputa SUA Rusia pe tema scutului. Este un succes al "jocului de picioare" practicat de Rusia, care l-a și îmbogățit, cu această ocazie, cu o fentă nouă. Putin le-a spus americanilor că este de acord ca Rusia să participe la scut, dar acesta să fie instalat la Garbala, în Azerbaidjan, unde rușii au deja un radar care acoperă o mare parte din Asia. Bush n-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
să fie instalat la Garbala, în Azerbaidjan, unde rușii au deja un radar care acoperă o mare parte din Asia. Bush n-a putut zice NU, dar a spus că doar experții vor decide. A răspuns, așadar, tot cu o fentă, iar acum americanii, cu experții în frunte, caută argumente pentru a respinge propunerea lui Putin. Numai că acesta se aștepta la așa ceva, așa încât a mai propus drept locații posibile Irakul sau o platformă marină. Oriunde, așadar, numai în Europa NU
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
pe față a gulerului; -Calcarea pelerinei; -Coaserea șteiului; -Rihtuirea șe Întoarcerea șteiului; -Călcarea gulerului. b Prelucrarea mânecilor: -Surfilarea cusăturilor de Încheiere; -Încheierea mânecilor; -Descălcarea cusăturilor; -Executarea tivului dublu la terminația mânecilor. c Prelucrarea feței: -Prelucrarea penselor; 59 -Surfilarea feței; -Prelucrarea fentei; -Călcarea feței. d Prelucrarea spatelui: -Surfilarea spatelui; -Prelucrarea penselor; -Asamblarea spatelui; -Călcarea spatelui. Asamblarea detaliilor a Asamblarea feței cu spatele -Coaserea feței cu spatele lateral și la umăr; -Descălcarea cusăturilor; -Executarea tivului dublu la terminație. b) Asamblarea mânecilor -Montarea mânecilor
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
Manno (1992), care înglobează: - sporturi de prestație; - sporturi de situație; - sporturi tehnico-combinative; - sporturi la țintă mobilă sau fixă, jocurilor sportive sunt încadrate în sporturile de situație, pentru că; se bazează pe caracterul imprevizibil al situației, datorat prezenței unui adversar care, prin fente individuale sau colective, caută să mascheze acțiunea pe care o pregătește. Jocurile sportive au o dezvoltare continuă, îmbogățirea conținutului lor (perfecționarea tehnicii, tacticii, etc.) influențează apariția unor noi variante și forme de joc, noi sisteme de joc care la rândul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
lipite și flectate de la rădăcină, (sau toată palma este în flexie palmară), printr-o mișcare bruscă, care seamănă cu mișcarea cobrei, atunci când vrea să muște. În cazul „ridicătorilor”, se folosește brațul stâng și execuția acestui procedeu este precedată de o fentă de ridicare din săritură, eficiența având de câștigat. Procedeul „minge tăiată” necesită o execuție mai pretențioasă care cere o îndemânare superioară și din această cauză, nu este la îndemâna oricui. Mecanism de execuție. Așa cum îi spune și denumirea, mingea se „taie
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
finalizează cu atac contra blocaj, cu un oarecare risc de nereușită. Derularea unei astfel de combinații, urmează traseul firesc al jocului, astfel: jucătorul care face preluarea reprimește mingea și execută lovitura de atac, sau se execută un atac direct fără fentă din prima sau din a doua minge, atunci când se crează în joc astfel de condiții. Combinația cu doi timpi de atac constă derutarea adversarului care sare la blocaj, obligându-l să sară la o fentă de atac, pentru a nu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
execută un atac direct fără fentă din prima sau din a doua minge, atunci când se crează în joc astfel de condiții. Combinația cu doi timpi de atac constă derutarea adversarului care sare la blocaj, obligându-l să sară la o fentă de atac, pentru a nu mai ajunge să sară la atacul propriuzis, sau, eventual, să fie obligat să sară de două ori în aceeași fază. Desfășurarea unei combinații de acest fel s-ar putea realiza astfel: - un jucător efectuează o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
propriuzis, sau, eventual, să fie obligat să sară de două ori în aceeași fază. Desfășurarea unei combinații de acest fel s-ar putea realiza astfel: - un jucător efectuează o preluare directă pentru atac, din orice fel de preluare, partenerul execută fentă de atac, determinându-l pe adversarul de la blocaj să sară, după care, tot din aceeași săritură, execută o ridicare partenerului care a preluat, acesta atacând, aproape sigur, fără blocaj; Combinația cu trei timpi de ataci constă în derutarea adversarului de la
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
săritură, execută o ridicare partenerului care a preluat, acesta atacând, aproape sigur, fără blocaj; Combinația cu trei timpi de ataci constă în derutarea adversarului de la blocaj, atunci când se crează condiții de simulare a unui atac (adversarul va sări la fiecare fentă de atac), la fiecare din cele trei loviri ale mingii admise de regulament, astfel: - la o minge care vine dintr-o preluare sau o ridicare de la adversar, jucătorul care se pregătește de blocaj sare ca pentru o lovitură de atac
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
fiecare din cele trei loviri ale mingii admise de regulament, astfel: - la o minge care vine dintr-o preluare sau o ridicare de la adversar, jucătorul care se pregătește de blocaj sare ca pentru o lovitură de atac, dar execută doar fentă de atac și, apoi, ridicare pentru partener, acesta efectuând și el, la rândul lui, fentă de atac, urmată de altă ridicare pentru primul partener, abia acum având loc atacul propriu-zis; D. Acțiunile colective de joc în apărare, reprezintă dispunerea celor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
cu randament mult diminuat. - serviciul și atacul vor fi orientate spre jucătorul mai slab cotat la preluare sau/și în atac; - la atacanții cunoscuți ca fiind mai slabi nu se va sări la blocaj, sau se va efectua doar o fentă de blocaj; - nu se va efectua blocaj nici la loviturile de atac executate de departe de fileu: - serviciul, dar și lovitura de atac, se vor orienta spre jumătatea dreaptă a terenului advers pentru a forța execuția atacului advers cu ridicare
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
execuției unui procedeu tehnic, În funcție de reacția adversarilor și a coechipierilor, Înlănțuirea lor cu alte procedee tehnice. Toate acestea se datorează plasticității scoarței cerebrale (de exemplu: aruncarea la poartă prin evitare; jucătorul, aflat În pătrundere spre poartă, primește mingea, execută o fentă pentru a depăși un adversar, pătrunde În dribling și aruncă la poartă sau angajează un jucător de semicerc). În faza superioară de manifestare a tehnicii jocului, apare stilul. Stilul presupune structura și forma corectă a mișcării, la care se adaugă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ca situații fundamentale ale jocului și de asemenea, vom analiza separat tehnica portarului (vezi capitolul următor). II.2. Tehnica atacantului Tehnica atacantului cuprinde: * poziția fundamentală a atacantului; * deplasarea În teren; * ținerea mingii; * prinderea mingii; * pasarea mingii; * aruncarea la poartă; * driblingul; * fentele. II.2.1. Poziția fundamentală a atacantului În cadrul atacului pozițional, jucătorii adoptă o poziție specifică de lucru, pe care o numim poziție fundamentală. În jocul de handbal nu există o poziție fundamentală standard, aceasta fiind strâns legată de deplasările jucătorului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sol. Ex. 3. Aruncarea mingii În perete și prinderea ei direct sau după ce cade pe sol. Ex. 4. "Cernutul" mingii În dreptul abdomenului, al capului sau al genunchilor. Ex. 5. Culegerea mingii de pe sol cu două mâini; Ex. 6. Manevrări și fente din ținere apucată; Ex. 7. Ținere, dribling simplu, prindere, ținere, pasă; Ex. 8. Aruncarea mingii cât mai sus și prinderea ei la diferite Înălțimi. Exerciții pentru Învățarea transmiterii și prinderii mingii sub formă de pasă După ce copiii s-au familiarizat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe direcția de deplasare a atacantului, acesta va fi obligat să utilizeze și schimbările de direcție; după un anumit număr de repetări, jaloanele vor fi Înlocuite cu apărători semiactivi și activi (În această situație utilizându se și driblingul, dar și fentele). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe un șir câte unul la nivelul postului de extremă stângă, fiecare cu câte o minge, iar un apărător semiactiv se va afla În a doua jumătate a terenului. După ce pasează portarului, extrema va pleca
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
au fost prezentați pentru jucătorul dreptaci; pentru cel stângaci se inversează picioarele (dreptul cu stângul și invers) Ex. 6. Aruncări la poartă din săritură precedate de: dribling simplu sau multiplu; prinderea mingii din partea dreaptă, stângă, din față și din spate; fente După Învățarea metodică a aruncării din săritură, aceasta se consolidează și se perfecționează sub forma aruncărilor de pe diferite posturi și poziții față de poartă, mărind dificultatea execuției prin folosirea aparatelor ajutătoare și prin prezența adversarilor semiactivi sau activi, sau În cadrul unor
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acestor aruncări la poartă (ca și a celor prezentate anterior), În prima parte a instruirii, se realizează ca scop În sine, urmând ca mai târziu să fie legată de anumite acțiuni simple În care se succed elemente ca: pasa, driblingul, fentele și chiar În cadrul unor acțiuni tactice. f. Aruncarea la poartă prin evitare Ca și alte procedee, aruncarea prin evitare se poate executa când jucătorul se află În posesia mingii, după efectuarea unui dribling sau primirea unei pase. Este un procedeu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fi precedată de pasă. Obs.: după efectuarea unui număr mare de repetări ale acestor exerciții, se vor introduce și apărătorii semiactivi și activi, În fața jucătorilor care aruncă prin acest procedeu; În aceste situații, va fi indicat să se utilizeze și fentele (În special, cele de pasare și de aruncare). g. Aruncarea din plonjon (pașii pivotului) Fiind un procedeu de finalizare specific pivotului, această aruncare la poartă se poate efectua din plonjon de pe loc sau din plonjon sărit, În funcție de situația de joc
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
3. Aruncări la poartă de pe ambele extreme după primirea pasei de la jucătorul inter (interul stâng pentru extrema stângă și invers) (fig. nr. 47). Ex. 4. Același exercițiu ca la 3 cu mențiunea că, după primirea mingii, extrema va executa o fentă de pasă spre interul care i-a pasat și abia apoi va arunca la poartă. Ex. 5. Jucătorul centru pasează extremei aflată În pătrundere spre poartă, care aruncă din săritură pe primul culoar dintre de cei doi apărători (pasivi și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și cu mâna dreaptă; Între jaloane drEx. 8. Ștafete cu dribling În linie dreaptă și cu ocolirea unui jucător fix (fig. nr. 52). Ex. 9. Dribling simplu și multiplu legat de alte elemente de tehnică, cu mișcare În teren și fente. Ex. 10. Dribling printre apărători pasivi, semiactivi și activi, care sunt răspândiți În spațiu delimitat. Ex. 11. Ștafetă cu dribling și aruncare Jucătorii sunt Împărțiți În două sau mai multe echipe, așezați pe șiruri Înapoia liniei de plecare. La o
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În alergare de viteză pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce În eroare apărătorii (sau numai apărătorul direct) asupra intențiilor sau acțiunilor lui viitoare. Fiind procedee tehnice complexe, fentele au drept scop: crearea unor situații de aruncare la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
la poartă; depășirea unui apărător; crearea unor situații favorabile angajării surprinzătoare a jucătorilor de la semicerc; aglomerarea a doi apărători la un atacant cu minge, ceea ce ar determina crearea unui raport supranumeric În altă zonă de teren. Pentru a fi eficientă, fenta trebuie să Îndeplinească următoarele condiții: să corespundă fazei de joc; să fie executată Într-un mod cât mai convingător; să conțină elementul de surpriză (pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
eficientă, fenta trebuie să Îndeplinească următoarele condiții: să corespundă fazei de joc; să fie executată Într-un mod cât mai convingător; să conțină elementul de surpriză (pentru surprinderea adversarului); să realizeze poziții favorabile acțiunii finale. Ca și În baschet, clasificarea fentelor se poate realiza după următoarele criterii: În funcție de minge: fente fără minge: de pătrundere, de demarcaj, de blocaj; fente cu minge: de aruncare, de pasă, de dribling, de pivotare, combinate. După numărul acțiunilor de simulare: fente simple (o acțiune simulată); fente
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]