464 matches
-
pe cealaltă În oglinda Iatacului cu tapet Și anecdote răsuflate Văd laguna Din fereastra deschisă A pervazului meu cu pernuță Pot auzi în casa din cuvinte arzânde întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde într-un joc inventat când surfez peste lanurile ferecate Pot să adulmec sudoarea durerii Ridicându-se ca ceața dimineața Bronzată în apa de mare Pot să gust ceea ce-am pierdut În visul din iatacul meu Cu atâtea limbi înroșite O formă o copie pe cealaltă In oglinda paralizată
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
pierdute unul câte unul la zaruri și cărți în orașul himeră unde se trecea Râul Negel în încăperea unde intrau și ieșeau în galop vedenii apretate pe ață Oarbe cu mâini efemere, fantome electrice și măscărici dormeau duși în lumi ferecate. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Păianjeni vărateci urzeau cuibăriți în alcovuri de stâncă Sub un castron de sineală și gălbenuș - pământul plutea plesnind în lumina bolnavă umbre de aur prin bolovani Scorpioni și șopârle înotau la
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Cântătoare Furtuni certărețe în curtea castelului obosit Tufe uscate împletite-n noduri estompate pe ziduri fantomă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Stol de vise-i zboară peste casă Casa ei fără ferestre Casa ei cu uși ferecate Casa ei de la barieră Între paranteze de timp Un stol de tăceri îi trece peste casă. În întuneric lipitori Iau cu asalt dușumele Meșterite din lemn plutitor Și coajă din ouă stricate Pașii-i tăbăcesc scândurile. În iatacul cu pian
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
de tăceri îi trece peste casă. În întuneric lipitori Iau cu asalt dușumele Meșterite din lemn plutitor Și coajă din ouă stricate Pașii-i tăbăcesc scândurile. În iatacul cu pian Chei sâcâie zgomote Să prinda-n ghiare vidul Între pereții ferecați. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Închipuiri despre hăituirea ursului Despre ursul ascuns în tufiș O închipuire bolnavă Despre un urs invizibil Despre ursul întunericului Despre un urs colosal În tufișuri fantastice-n noapte Închipuiri despre hăituirea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mă simt captivă- ntr-o lume străină, Călcând cu tălpi goale pe cioburi de timp, Cad picuri de sânge din bolti fără îngeri, Iar lacăte grele încuie Trecut. Cu pumnii greoi bat în uși ferecate, Ecouri stridente Mă lovesc dureros, Trecutul sta-n lanțuri, Pe sloiuri de gheață, Și-și clănțăne frigul, rănit. Tăcută și singura Ma-nvalui în Azi, Iar clipă fugara Îmi matură trupul, Mă mistuie beznă, Abisul căscat, Și teama de visuri
PRIBEGIND de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350372_a_351701]
-
lanțurile, Doamne, Lasă-mă să ies din mine Și mai dă-mi vreo două toamne, Să-mi coc roadele creștine! Inimii găsește-mi cheie, Că mi-i dăltuită-n piatră Și-i închisă-n ea o zmeie Ce o ține ferecată! Și odată ce-i deschisă, Unge-mi-o cu sfanta-Ți tină, Dă-i speranța cea promisă, Umple-o, Doamne, de Lumină! Dar Te tog să ai răbdare, Dă-mi Lumina cu încetul, Că-ntunericul mi-i mare Și-ndărătnicit procletul! Și
RUGĂ PENTRU TOAMNELE MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349116_a_350445]
-
familie, în intimitatea vieții în doi, una mie, una ție, juma-juma se împarte viața, avuțiile și calvarul cu grijă ca acele cântarului să nu devieze, să nu înșele pe vreunul și astfel viața de familie continuă... Cine pătrunde dincolo de ușa ferecată a nefericirii în familie? Cine-și asumă dreptul? Doar poliția, sosită după dezastru ... De la Grecii antici, cred, a rămas legenda: căminul se întemeiază numai atunci când femeia aduce focul din vatra sacră a mamei pentru a-l aprinde în propriul ei
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
Trecutul stă ascuns în ceasul din perete Și-n fotografii privite cu... regrete. Mii de întrebări fruntea îmi încruntă Iubirea tinereții cu gândul se confruntă. Vom mai simți-n adâncuri iubirea fermecată Ce am ascuns-o-n inimi, de ani... ferecată? Acel fior vrăjit ce-l ascundea privirea Când ne-om revedea, vom simți iubirea? Voi îngropa în suflet, tot ce n-am trăit... Iubirea ne-nțeleasă atunci, s-a răzvrătit Sulițe de foc inima-mi străpunge Să ne revedem, oare vom
SĂ NE REVEDEM, OARE VOM AJUNGE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361987_a_363316]
-
clipele Ai vrea să te-ntorci înapoi... Dar una-i mai grea... Nu te lasă!... Prietene-i CLIPA când mori! Te-așteaptă în prag de lumină Prietenii tăi, cei plecați... Cei duși te îndrumă de mână, Sub bolți de etern ferecați. Te-așteaptă părinții sau frații, Bunicii... Ai tăi ție dragi, Și sângele-n ger se preface, O luntre plutește spre magi. A morții uitare e viața... Când ea își aduce aminte, Te-mbracă în mantie rece, Te duce prin timp
CLIPA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365911_a_367240]
-
s-apleacă... XXIX. TALCIOC, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014. talcioc În talcioc vin hingherii după câini vagabonzi, cu suflet bătrân sau mai tânăr, bruneți, rubiconzi sau mai blonzi. Vin cu lasouri și cuști ferecate, târgul e plin de lătrături, de vechituri aruncate și de umbrele vechi printre lume uitate. Citește mai mult talciocîn talciocvin hingheriidupă câini vagabonzi,cu suflet bătrânsau mai tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
lasouri și cuști ferecate, târgul e plin de lătrături, de vechituri aruncate și de umbrele vechi printre lume uitate. Citește mai mult talciocîn talciocvin hingheriidupă câini vagabonzi,cu suflet bătrânsau mai tânăr,bruneți,rubiconzisau mai blonzi.Vin cu lasouriși cuști ferecate,târgul e plinde lătrături,de vechituriaruncateși de umbrele vechiprintre lume uitate.... XXX. ADIE-UN VÂNT, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
-o clipită. Rămase doar speranța de-nfrângeri obosită, pedeapsă pentru oamenii comuni. Se transformă-n cometă trufașul Prometeu și străbătând în iureș constelații fură din locul sacru al primelor vibrații focul păzit de-orgoliosul zeu. Pedeapsa fuse cruntă. În lanțuri ferecat e sfâșiat de vultur îndrăznețul. Chiar oamenii i-arată din când în când disprețul: Purtând făclii îl umplu cu scuipat. Și-o zi e de ajuns Cât de frumoși par anii când sunt tot mai puțini! Ești liber să faci
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365640_a_366969]
-
admirat și iubit cu adevărat. Neîmplinitor al cuvintelor lor, am rămas doar cu amintirile, al căror balsam alină rănile ce le poartă, ca o povară, un fiu risipitor. Aceste amintiri revin adeseori și bat la poarta sufletului. Când o găsesc ferecată, se îndepărtează, dar revin, doar, doar, o vor găsi altă dată deschisă. Așa a făcut într-o lungă perioadă marcată de opresiuni și cumplite umilințe Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, unul dintre marii duhovnici români dintr-un veac zbuciumat și întunecat
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
creștine și necreștine, amăgit de culte creștine, prădat și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la porți străine și ferecate, târât și osândit permanent la sărăcie, boli, scuipări, pălmuiri, batjocoriri. Grație așadar, pseudo-aristocrației interesate de tron și avere, nu și de Țară, și a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
ascuns pe fila de calendar târzie Scăldat în frumusețe sub braț de Dumnezeu Colindul sfânt ne-aduce-a Crăciunului magie. Plutesc în seara sfântă vrăjită de genunea Luminilor de vis pe geamuri aburinde Coruri de îngeri veseli ce preamăresc minunea În taine ferecată și-ncep să te colind. Și în culori șoptite ecou sublim răsună Din plânsetul de cetini și zâmbetul fetiței Colind cu toată ființa când picuri de lumină Pun tandru nemurirea în sufletul măicuței. DE CRĂCIUN, ÎN SATUL MEU În Cluj-Napoca
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
ADAPE Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului Cu sete îți sărut curată tâmpla, izvor curgând din vremuri de-altădată! Sărut lumina-ți de-nceput de lume în ochiul tău de veacuri ferecată! Și, uneori, îți cânt în ritmul ploii, când fulgerele ceru-n două crapă Sau îți descânt în nopți de sânziene când umbra stelelor se scaldă-n apă. În liniștea ce-mi însoțește pasul și răsuflarea ta o știu pe-aproape
CÂND ZIMBRII NOPŢII VIN SĂ SE ADAPE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352350_a_353679]
-
răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând și haiduci vestiți, domni moldoveni și munteni, regi străini, în trecere sau puși pe războaie. Dupa ce s-o ridicat hanu’, care la-nceput era cetate, cu ziduri groase și cu porți ferecate noaptea, ca să nu năvălească nepoftiții, și după ce-o trecut vremea, toate cele de demult au reînviat aici, în istorisirile bine meșteșugite ale drumeților. Vorbe vechi s-au spus la han, multe cât frunzele copacilor, dar au zburat și ele
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
întoarce cu totul spre sine, discursul se personalizează, regia devine mai austeră, poetul întâmpină cu “stoicism” (notează Marin Mincu) tarele existenței. Dar tonul firesc, reținut, uneori persiflant vine de undeva, din străfundurile ființei rănite, este doar masca de după oblonul bine ferecat; camuflajul ascunde, ca “într-o capsulă de mac”, suferința, sentimentul singurătății, nevoia de celălalt, dorința - argheziană, s-a spus - de a cunoaște (“doamne umbrosule cum aș mai vrea să trag pielea/ de pe trupul drogat al transcendenței/ să privesc prin ea
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
a îndrăzni. Vorbe frumoase să îi spui, doar de le simți... Din gură știu să le rostească, astăzi, mulți, Dar nu știu, că pot s-atingă o inimă curată Și să îi fure pacea, când s-a deschis o ușă ferecată! Referință Bibliografică: Cuvinte... / Mihaela Mihăilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Mihăilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CUVINTE... de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351122_a_352451]
-
se confruntă cei care scriu:temerile, umbrele, îndoiala, nesiguranța că gândurile lor vor prinde viață și se vor preface în cuvinte fermecate sau care să farmece lumea. Sunt leacuri de tămăduit, de fermecat, iarbă de fiare menite să deschidă ușile ferecate, porțile zăvorâte, să dărâme zidurile potrivnice. Cândva declaram că sunt bolnavă de Neliniște. Că nu am loc, parcă nu mi s-a dat rădăcină pivotantă, doar ațe, fire destrămate în solul sărac de la suprafață. Acum spun: sunt ca Iisus din
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Publicat în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne pleacă diminețile albastre Și gene nu mai vor să se deschidă În visele cu gust de aguridă Ne sterpezesc săruturile-n glastre Într-un mănunchi de doruri ferecate Lăstuni ne părăsesc în dimineți Ciulinii iar valsează-n drum cocheți Și la ferestre-ngălbenesc mușcate În frunza cea de viță ruginie Mai e un pic de urmă de smarald Petuniei nu îi mai este cald Și plouă peste toamne
PLOUĂ PESTE TOAMNE POEZIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355747_a_357076]
-
o știm pusă de mama sub preșul de la intrarea în lume. Numai că, crescând, ne luăm cu joaca și umblăm la sipet seara, când ne mușcă șarpele lui Moș Ene. De aceea nu ne dumirim să alegem între lumina cea ferecată și luminația cea risipită ademenitor de cel care înșală ochiul. Ruginindu-ne cheia, nu mai putem deschide cu ea decât sipetul fetei babei. (Gh. Pârlea) Referință Bibliografică: SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ȘASE DECENII DE VIAȚĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
verzi și colorate Și păduri albe de brazi, Dăruite sau visate, Nelăsându-te să cazi, Pentru că-n singurătate N-ai destinul să te pierzi Undeva pe jumătate, Să-mi adormi fără să vezi Cum în jurul tău sunt vise De iubire ferecată, Dacă le dorești doar zise, Poarta inimii o cată, Poate, fericirea-i fum, Însă-n blânda ei chemare Cerșetorul de pe un drum Drept își cere-n disperare, Nici să fugă nu mai poate, A uitat al vieții umblet, Dăruirea-i
GLOSSĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368839_a_370168]
-
îi voi spune renunțare Iar renunțării, vis duios ce moare, Doar morții nu știu cum să-i spun Și „spun”- ului să-i dau avânt la drum Că drumul lui să se loveasca-n acea poartă Pe care s-o găsească veșnic ferecata. Silvana Andrada Tcacenco- 18.02.2016 Referință Bibliografica: TRISTEȚE ASTĂZI TE BOTEZ IUBIRE / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879, Anul VI, 22 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvana Andrada : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TRISTETE ASTAZI TE BOTEZ IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370786_a_372115]
-
tot pământul ăsta, careva Voi scrie pentru tine,-o epopee Călătorind prin stele, undeva Eu te iubesc, cum n-am iubit, femeie Și nici n-am să mai pot iubi vreodată Iubirea mea,-i duioasă odisee Iar inima din mine, ferecată... Eu te iubesc, cum n-a iubit, femeie Pământul, - apa, când era privat de ploaie Și-al tău parfum sublim de orhidee Pătrunde-n ale mele simțuri, mă înmoaie Eu te iubesc, cum n-am iubit, femeie Și nici nu
EU TE IUBESC, FEMEIE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369619_a_370948]