174 matches
-
gândit să atașeze și o utilă hartă a orașului de pe Bega. ( M. D. M.) Excursie la schitul Feredeu Sâmbătă, 6 mai, Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ din Arad va organiza o excursie la schitul Feredeu și la Cetatea Șiriei. Grupul va pleca din municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 8. 05 (întrunirea - la ora 7. 30 în fața Gării); se va parcurge traseul: Ghioroc - Vf. Capra (471 m) - Vf. Măgura (479 m) - Șaua Gurgului - schitul
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
și la Cetatea Șiriei. Grupul va pleca din municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 8. 05 (întrunirea - la ora 7. 30 în fața Gării); se va parcurge traseul: Ghioroc - Vf. Capra (471 m) - Vf. Măgura (479 m) - Șaua Gurgului - schitul Feredeu (380 m) - Cetatea Șiriei (461 m) - Șiria (cca 20 km). Excursioniștii se vor întoarce în Arad cu trenul de la ora 20. 28. Conducătorul grupului va fi dl Ronald Liptai (tel. 0257-272 317). Cheltuielile de transport se vor ridica la 5
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
notează ce știe el să facă mai bine: "Până să țipe mărmurită Anemona, maistorul de mine sunt în haznaua înglotelilor nesătule. Apa undezată s-a răspândit în cele mai tainice cărnuri și frumoasa răsfățului deapurpure își aridică huțanele lăsându-mi feredeul slobod. Sângele-i clocotește, murmură dvorve în neștire, strigă după Alior cel cu tărie să-l absoarbă, să-nghită mașturul, să-i umble jignița. Beiul leuprados îi dă atunci să-și răsfețe gura-i hămesită cu rămâniacul cel menit. Îl
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est de calea ferată, în dreptul Bursucului; - După Grădini - loc bun pentru agricultură în vestul grădinilor Păscălenilor, de aceea i se mai spune și „La Păscăleni”; - Fasoliște - tarla paralelă cu Groapa Negri dinspre Sirețel; - Feredeu - teren arabil mai înalt, de pe stânga Siretului, între acesta și satul Lespezi; - Fermă - terenul din jurul fostului C.A.P.; - Fântâna lui Ianuș - teren arabil între Heci și Conțești; - Fundoaia - până în vale la Alexa și Viișoara, până în DJ 208; - Groapa Negri - de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
82 de lucrări În acuarelă. Genurile artistice abordate au fost: naturi statice, peisaje reprezentând Împrejurimile Iașului și din timpul călătoriilor efectuate În Polonia. Dintre acestea menționăm: Teiul lui Eminescu, Pe dealul Ciricului, La Bucium,Toamna la Ciric, Toamna la Copou, Feredeul turcesc, Toamna la Țicău, Peisaj ieșean, Flori În glastră,Casa de sub deal, Palatul Culturii, Vâzdoage, Flori roșii, Turn la Vavel, Malbork, Șanțul de apărare -Cracovia, Cheiul Lung din Gdansk, Târgul cărbunarilor Gdansk, Silezia Neagră. august, Iași, Sala Victoria și Galeriile
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Ridicată între anii 1637-1639 și sfințită la 6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfetiteli au făcut feredeul cel mare și l-au dat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfetiteli au făcut feredeul cel mare și l-au dat mănăstiri sali”. În același an, adică la 17 iulie 1639, după cum aflăm din ispisocul de la „Vasilie (Lupu) voievod”, se spune că: „Am dat și am miluit a noastră... mănăstire, când încarcă caru și marfa
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Trei Ierarhi stăpânirea asupra caselor „unde sânt școala și baia... aproape de heleșteul Bahluiului, pe care le-a zidit și le-a făcut Vasilie (Lupu) voievod”. Așa zisul „Gimnaziu Vasilian” - „școala” - a fost zidit de vodă cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu”. Asta o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zidit și le-a făcut Vasilie (Lupu) voievod”. Așa zisul „Gimnaziu Vasilian” - „școala” - a fost zidit de vodă cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu”. Asta o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cam în același timp cu „feredeul” (baia) și se găsea „aproape de heleșteul Bahluiului”, dar, cum știm din alte documente, la deal de „feredeu”. Asta o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că mai aveau și ei „obligații” pe unde nu te aștepți... Sau dacă peștele le prisosea, îl puneau la vânzare, că dughene aveau, slavă Domnului, și să încropească o ghețărie nu era mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să fie în pace... de toate dările și angheriile câte sânt pe alții”. Aista-i semn că târgoveții țineau la o baie de aburi și un masaj făcut colea la mama lui. Și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grijă și tocmirii a tuturor apelor din orașul Iașii”. Din câte am citit eu, părinte, a existat și un al doilea suiulgiu, care era fratele lui Costandin, pe nume Dima... Amândoi au devenit atât de trebuitori „de treaba ceșmelelor și feredeilor” încât voievozii le-au acordat toate înlesnirile și le-au satisfăcut orice dorință. Așa au ajuns stăpâni pe locul unde cândva s-a aflat „Gimnaziul Vasilian” (edificat de Vasile Lupu) aflat pe Ulița Feredeelor. În 1803, în vremea lui Alexandru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
viață, să invidieze soarta altor femei din alt neam, mai libere, mai respectate și mai scutite de griji. Astfel intrau în sufletul ei mai multe năcazuri decât bucurii; și astfel trăia în mijlocul neamului ei. Bătea drumul părinților, până la școală, până la feredeu; până la săracele croitorii și magazii din apropiere; trecea printre pruncii nenumărați care umpleau ulițile; ieșea și intra între femeile care se purtau domol de colo-colo, vorbeau moale și trăgănat, se certau ori se tânguiau fără întrerupere. Plângea pentru o rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
adormiți la sân. Vestea se răspândise și-n alte mahalale, în zilele când feciorul cel mic al feredeuarului, cu șapca lui soioasă și cu redingota flenduri, umbla pe ulițile strâmte sunând dintr-o talangă. În zilele acelea bolovanii din cuptorul feredeului erau încălziți și femeile se grămădeau spre casa uriașă, cu păreții totdeauna umezi, și înlăuntru, pe treptele de stejar, în aburul năbușitor, bătându-se peste trupurile mari cu măturile de frunze de stejar, puneau la cale și deosebitele întâmplări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Facem știre... cui i să cade a ști că,... după cercetare ce-au făcut domnie sa Matei Ghica vodă pentru două haznale ce sintu făcute de răposatul Grigorie Ghica vodă aice în orașul Eșilor, precum să vădu, una pe denainte feredeilor (băilor n.n) și alta pe denainte Curții i Porții domnești. Și pentru ca să rămâie vecinică pomenire... au adus și oameni meșteri suiulgii de la Țarigrad, anume Dima și Constantin, și i-au așezat aice ca să fie neschimbați... Ce dar... s-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aproape de zidiu, pe moșiia mănăstirei Trei Svetitelor... pentru sufletul său și a părinților săi”. --Am umblat noi cât am umblat și uite că ne-am întâlnit din nou cu cei doi frați suiulgii Dima și Constantin. Odată cu aducerea apei la feredeu (baie n.n) și la Curtea domnească, ei au primit multe înlesniri și locuri care se aflau în stăpânirea domniei. La 21 iulie 1757 (7265), Scarlat Grigorie Ghica voievod întărea celor doi suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomana noastră să hie mai largu și mai deschis” Ia să vedem ce mai spune doamna Anastasia: “Avându Anița logofeteasa răposatului Solomon Bârlădeanul... niște... case, carile fiind penpregiurului aceștii svinte mitropolii... și alt loc ce iaste din vale, despre Ulița Feredeului... Și luând domniia noastră acele locuri de casă... le-am datu aceștii svinte Mitropolii”. Cred că ai fost cu luare aminte la cele spuse de doamna Anastasia, că la acea dată exista Biserica Albă stricată, cu un țintirim în jur
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
demnă de invidie: --Ce este această frumusețe? --Asta-i Baia Turcească sau Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre acest feredeu se pomenește și în zapisul fiilor lui Enachie din 2 aprilie 1664 (7172), prin care arată că având “nește casi cu pivniță de piatră în târg în Eși, din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre acest feredeu se pomenește și în zapisul fiilor lui Enachie din 2 aprilie 1664 (7172), prin care arată că având “nește casi cu pivniță de piatră în târg în Eși, din sus (la nord n.n) de Feredei...” --Îmi place cum scriau
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dată trimite veliții boieri să cerceteze “jaluba ce au dat... al nostru cinstit și credincios boier,... Nicolai Roset biv vel vornic”, care “au arătat cum că o uliță ce merge din Ulița Mare drept la vale spre Bahlui și la feredeu... cu zidirile ce face... părintele Mitropolitul s-ar fi strâmtând,... cât ar pute să treacă o căruță și acea uliță ar fi trebuitoare la toți... și mai ales ferească Dumnezău, de o întâmplare de foc... Drept aceea... să mergeți la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bine în această clipă, noi stăm chiar pe acest loc, iar dughenile de colo sunt cele ridicate de suiulgiii domnești Dima și Constantin. Părinte, dacă nu-i cu supărare, aș avea o întrebare. Nu te codi, pune-o! Ce înseamnă „feredeul dispre doamna?” Apoi este un feredeu făcut în curtea domnească și folosit de doamna. Numai că, deși interiorul era din marmură, apa se aducea cu sacaua din heleșteul de sub curtea domnească... „Măi, să fie!” - mi-au trecut pe dată prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
chiar pe acest loc, iar dughenile de colo sunt cele ridicate de suiulgiii domnești Dima și Constantin. Părinte, dacă nu-i cu supărare, aș avea o întrebare. Nu te codi, pune-o! Ce înseamnă „feredeul dispre doamna?” Apoi este un feredeu făcut în curtea domnească și folosit de doamna. Numai că, deși interiorul era din marmură, apa se aducea cu sacaua din heleșteul de sub curtea domnească... „Măi, să fie!” - mi-au trecut pe dată prin minte aceste cuvinte de mare mirare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
împreună cu frate-mieu, Constantin...data-am această adevărată scrisoare la mîna sfinției sale părintelui egumenului...de la sfînta mănăstire Trei Sfetitelor...precum să să știe că, avîndu sfînta mănăstire...un loc de casă cu pivniță de piatră, risipită, pre Ulița Ciubotărească, unde sîntu feredeile, care locu au fostu cumpărătură răposatului lui Vasilie Vodă (Lupu) de la Mihaiu Fortună comisul. După aceea au făcut Vasilie Vodă școale domnești pre acel locu, încă și feredeile (după cum să vădu). Deci, după ce le-au gătitu toate, le-au închinatu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de casă cu pivniță de piatră, risipită, pre Ulița Ciubotărească, unde sîntu feredeile, care locu au fostu cumpărătură răposatului lui Vasilie Vodă (Lupu) de la Mihaiu Fortună comisul. După aceea au făcut Vasilie Vodă școale domnești pre acel locu, încă și feredeile (după cum să vădu). Deci, după ce le-au gătitu toate, le-au închinatu danie sfintei sale mănăstiri Trei Svetitelor și au fostu acele școale pînă în zilele lui Mihai Racoviță voievod, la leat 7232. Și arzîndu de focu școalele, au rămasu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]