8,422 matches
-
neștiute și străbăteam teritorii neumblate până ce atingeam o limită de nedepășit. Rămânea nedezvăluită numai o ultimă esență, nedivulgat numai un ultim secret. Când, foarte târziu, ne duceam să ne culcăm, nu izbuteam să dorm. Mă simțeam prea tulburat. Eram și fericit și frustrat, de parcă aș fi fost un Edmund Hillary care, urcând Everestul, s-ar fi oprit, înfricoșat, la câțiva metri de vârf. Soarta a vrut ca, după o întrerupere de câțiva ani, experiența să se prelungească. Micul apartament de pe Ștefan
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
Traducători, inițiate și patronate de Irina Mavrodin, cu sprijinul Serviciului de Acțiune și Cooperare Culturală al Ambasadei Franței, organizate în diferite Universități din țară și reunind studenți-traducători de la specialitatea limbă și literatură franceză. Exemplul neobositei căutări a soluției celei mai fericite de transpunere, modelul de modestie și generozitate pe care îl oferă Irina Mavrodin prin întreaga ei lucrare de traducător se văd parcă și mai limpede prin participarea la Ateliere spre care vine cu convingerea tulburătoare că "rolul acestor ateliere este
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
vizând ADEVĂRUL (oricum relativ). Ele, aceste versuri, sunt jeturi ale cunoașterii și imaginației mele și sper ca ele să se încorporeze în poeme coerente și plauzibile. Dacă unele se rețin sau devin cumva emblematice, aceasta nu poate decât să mă fericească... C. P.: Cum să iubim și cum să ne dăruim unii altora în această lume în care vie e cu adevărat numai convenția? N. C.: Știu că am scris aceste cuvinte - dar ele reprezintă mai mult o hiperbolă poetică, pe
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
îndoială, că mai înainte de a fi credincioși suntem morali, că avem repere în bunătate și rost în blândețe, că ne putem permite cu ce avem, cu cât ni s-a dat, și cu cât ni s-a luat, să fim fericiți, atenți la ansamblu și la amănunt. Greșind uneori, ne acoperim de regret, ne afectează faptul de a nu ne fi pus la adăpost de ispite, cerem iertare cu sinceritate și iubim, și nu ne temem... Dar filmul acestei exaltări se
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
computergames.ro), jtiam etc. Sînt mesaje în care j e folosit de mai multe ori, chiar dacă nu ajunge să substituie (din fericire!) peste tot pe ș: ,cica ,tu kiar ejti țărancă??"... uff.. aj dansa o viatză întreagă si aj fi fericită...de multe ori kiar reujesc.... am nijte principii bine înfipte" (nebunii.ro). Dacă ejti și nijte sugerează oralitatea populară, iar aș poate deveni într-adevăr aj în fonetică sintactică (pentru că se pronunță împreună cu consoana inițială a cuvîntului următor), transformarea în
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
se petrece în România demult nu mă mai surprinde și nu mă mai, cu atît mai puțin, șochează. Cum să-l primească el pe tovarășul Aurelian Bondrea, pardon!, pe domnul Rector al Universității "Spiru Haret"? Ba să se lase și fericit cu un titlu de două parale. Și, Dumnezeule mare!, să-i adreseze o scrisoare de mulțumire. Bondrea ca Bondrea, cum era să rateze el o asemenea ocazie? Dar Papa? Asta e întrebarea care cu adevărrat nu-mi dă pace. Dacă
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
aceste caracteristici. Ultimii patru ani au arătat de ce suntem în stare în materie de rea-credință, încăpățânare prostească, lipsă de inspirație, lașitate. Am fost încălecați, ni s-a pus zăbala, ni s-au dat, până la sânge, pinteni, și continuăm să fremătăm fericiți din coadă, mândri că nu mai există pe lumea asta conducători ca ai noștri. Când, în momente bine alese, îl vedem pe câte unul din împilatori în cătușe, tresărim uluiți, de parcă nu inconștiența noastră i-ar fi trimis în parlament
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
vorbește, de fapt, aici? Aceeași voce care, peste câteva pagini, își joacă indiferența: Nu am o țintă. Scriu ca să fac pauze. Mă întrerup ca să nu mă ard prea repede. Dacă asta se poate constitui în scop, ia-l și fii fericit cu el."? Lăsând analiza naratologică deoparte, să trecem la conținutul foarte simplu al acestei cărți. Până la urmă, această simplitate care înseamnă firesc și neostentativ, rămâne deopotrivă atât principala calitate cât și una din marile neîmpliniri. Avantaj, pentru că, subiectul însuși fiind
Câte un joint, joint. joint ... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12442_a_13767]
-
faci ceva util. A.R.: Dar de ce atîta voluptate a umilinței? A.O.: Pentru că ani la rînd a fost arogant. Pentru că ani la rînd a fost implicat în activități care l-au distras de la realitățile vieții. Pentru prima dată e fericit pentru că se simte util, necesar. Acum se simte mai aproape de el însuși și de soția lui moartă. Trezește-te de dimineață și fă ceva. M-ai întrebat mai devreme despre viața mea în kibuț. Și acum, deși nu mai sînt
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
și de statura lui intelectuală. Nu ascund că eram socotit eminența cenușie a teatrului, dar și principalul vinovat. Precum și țapul ispășitor Ťla o adicăť. M.I.: Și asta nu dă uneori și o anumită satisfacție? B.E.: Ați văzut mulți țapi ispășitori fericiți de condiția lor?! M.I.: Am văzut destui țapi ispășitori care-și trag vitalitatea chiar din condiția lor de țapi ispășitori. B.E.: Nu era și nu-i structura mea intimă. Tot ce puteam era să înfrunt necunoscutul amenințător, apelând la diplomație
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
decât pași importanți pe drumul spre UE presărat cu garoafe galbene, trandafiri albaștri și, ici-acolo, parcă și câte-un mănunchi de beladone. Deocamdată virtuale... Abia după o vreme îl aud pe Haralampy zicând molcom: -Bade, știi că eu sunt fericit ? Și se repede la televizor, și îl strânge în brațe până când râsul degajat-optimist al domnului Președinte Băsescu, zice el, îi sună în auz ca un Adagio de Albinoni învârstat cu beethoveniana Für Elise. Bine e că soacră-sa pricepe ce
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
30 un regionalism exclusivist și agresiv, greu de imaginat, afirmând ,conștiința superiorității spirituale basarabene și putința de realizare artistică numai cu elemente specifice neamului nostru" (p. 21). Influența modernistă venită dinspre București era detestată și recuzată: ,Noi, ca basarabeni, suntem fericiți că norodul basarabean este refractar la căldura otrăvită a culturii românești de astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
bărbați necunoscuți ce-i zîmbesc pe stradă: ,Un prelat islamist înfășurat în cearceafuri și un neamț mic, cărunt, de-o vîrstă cu mine; mă conduce cîțiva pași, îmi arată unde e stația de metrou. îi întind mîna, e așa de fericit, știu că se va gîndi toată ziua la mine". Sintagme relevante: ,senzualitatea pămîntului", ,zonele erogene ale Europei", ,libertatea fără chiloți". în cheie cochet-dubitativă, poeta pune o întrebare unei amice spre a primi un răspuns ce-i merge la inimă: ,- Chiar
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
din Occident, iar interviul dumneavoastră denota o mare libertate interioară și o nesupunere la conformismele de gândire care, totuși, există în România, în ciuda pluralismului. A.M.: Eu, cum să vă spun, eu nu răspund decât de afirmațiile mele, și aș fi fericit dacă ar exista în România lucrări de sinteză autentice, de orientare fie de dreapta, fie de stânga, fie de centru, fie liberale. Eu voi lucra în sensul ideologiei liberale. Vreau să scriu o carte, de pildă, despre libertatea spiritului critic
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
durerea prezentă. Odysseus își dorește să fi căzut în luptele de la Troia, înconjurat și cinstit de frații săi de arme, decît să sfîrșească neștiut în vîltoarea apelor: ,...vine-alergînd vijelia -/ Vînturi din zări, pretutindeni: curat mi-am aflat eu pierzarea!/ O, fericiți de trei ori sunt Danaii, de patru ori încă,/ Cei ce pieriră la Troia, Atrizilor voia-mplinind-o!/ O, de muream și eu însumi atuncea, cu soarta-mplinită,/ ș...ț Aș fi primit și prinosul din urmă, iar slava-mi Aheii/ Ar fi-nălțat-o
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
singurătatea socială. Deficient sentimental și apatic spectator al propriei vieți ("îmi place viața, nu-mi place s-o trăiesc" spunea într-o carte anterioară), trăind cu voluptate gratuitul, hazardul și lentoarea, nostalgic și avid după discreție, anonimat și insignifiant ("sînt fericit cînd pot să trăiesc estompat, cînd, totodată, trăiesc și nu trăiesc"), în căutare permanentă a acelui loc securizat al letargiei, dincolo de expectativă, el este și mefient față de sine. Uneori mărturisește chiar că se disprețuiește: "recitesc ce am scris pînă aici
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
în lumea cealaltă ca adieri călduțe, în care se întîmplă să mai "frigă", din timp în timp, cîte-o aluzie. Dacă bagi de seamă, citești un jurnal lucid de călătorie transatlantică și, cumva, interregn. Dacă nu, nici o nenorocire. Tot te poți ferici cu o "citanie" de vacanță, despre eclipsele parțiale (sau nu...) și comice ale puterii de judecată. Alexandra Târziu, Fapte bune cu Lisa, Editura Compania, București, 2004
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
noi doi aveam nevoie unul de celălalt, și oare niciodată nu vom mai vorbi ca doi oameni și fiecare din noi va crăpa în singurătate?... Da, și eu sunt un monstru, coșcovit, sluțit, frânt... Și încă mai vreau să fiu fericit... Dar, poate, nu merit, ca noi toți? Ei?" în fiecare scriitor stă un Evtușenko al său. Evtușenko însă e constituit numai din Evtușenko. Nu știu dacă merită fericirea. Dar, cu siguranță, liniștea o merită.
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Constantinopolului la 1453), mai ales în Despotatul Moreea (denumire politică pentru aria geografică Peloponez) și în Trapezunt. Îndeosebi școala grecească de la Mistras (Moreea) devenise celebră prin corifeii ei (Gemisthos Plethon, în special) ce propagaseră sinteza ortodoxiei cu... neoplatonismul; simbioză mai fericită în vederea înlăturării adverității ce o impuseseră neoaristotelismul nu doar între ortodoxi și catolici, ci și înăuntrul ortodoxiei. (Apăruseră deja discriminări între "ortodoxii roméi" și ortodoxii păgâni). Plethon însuși participase la Conciliul de la Florența, în urma căruia se stabiliseră punctele unei noi
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
sunt atât de prost bugetate încât emană o sărăcie și o precaritate deprimante. Toate acestea sunt consecința, nu premisa, absenței unui veritabil proiect politico-moral pentru România. Politicienii noștri sunt prea ocupați sau urăsc prea mult cultura pentru a nu fi fericiți de eșecul de proporții pe care aceasta îl înregistrează zi după zi. O Românie aculturală - adică profund necivilizată - e, firește, mult mai ușor de condus. Ori, mai precis, de manipulat. Din nefericire pentru noi, agenții acestei noi politici sunt oameni
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
lor actuală. Primul fragment pe care-l citez: FERICIRILE, cum îl desemnează teologii, e din De la Mathei Svînta Evanghelie, cap. 5: "Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia! Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
5: "Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia! Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei de pace făcători, că aceia fii lui Dumnezău să vor chema! Fericiți cei goniți pentru direptate, că acelora iaste împărățiia
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia! Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei de pace făcători, că aceia fii lui Dumnezău să vor chema! Fericiți cei goniți pentru direptate, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți veț fi cînd vor ocorî pre
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
mîngîia! Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei de pace făcători, că aceia fii lui Dumnezău să vor chema! Fericiți cei goniți pentru direptate, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți veț fi cînd vor ocorî pre voi și vă vor goni și vor zice tot răul graiu
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
răsfrâng și în viața socială, căci desfrânarea constituie o adevărată plagă socială. Desfrânarea disociază familia, contribuie la dezvoltarea prostituției și la răspândirea bolilor venerice, la înmulțirea avorturilor și a copiilor abandonați. Desfrânarea împiedică întemeierea de familii care ar putea fi fericite și rodnice. Distruge atât căminul propriu, cât și al altora. Contaminează și otrăvește generații întregi. Biserica pedepsește prin sancțiuni foarte aspre pe desfrânați, prin Canoanele 61 Apostolic, Canoanele 7, 62 și 63 ale Sfântului Vasile cel Mare, Canoanele 4 si
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]