703 matches
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DEFINIȚII ERETICE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 864 din 13 mai 2013 Toate Articolele Autorului * "A" este vocala ce dechide toate gurile! * Absurdul este realitatea ieșită din țâțâni. * Adevărul este liantul și fermentul unei prietenii. * Aforismul este cel mai lapidar templu. * Agricultură: cultură cu prefix la țară. * Amintirea nu-i partea erodată a prezentului, ci avanpostul lui. * Arta: reducția metaforică a realității. * Autorul este un individ dubios: se naște în fiecare dimineață din
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350298_a_351627]
-
cu febrilitate emoțiile începuturilor: „Nu mai știu. Deja după aprobare mi s-a cerut caseta redacțională. Pe Uricaru l-am pus redactor șef. Eu am fost redactor șef adjunct un număr. Marian Papahagi care era un tip inteligent, mobil. Erau fermenții principali ai Echinoxului. Papahagi a plecat în străinătate. Atunci s-au dat burse în străinătate. El nu mai era aici când au făcut numărul. Erau celebrii înainte de a apărea revista. Ne-au trimis într-o tabără o lună de zile
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
citești printre rînduri și pierzi din vedere să mai citești rândurile ... Dincolo de amănuntele pericopice, ce izbește la volum este maniera verbală a autorului, jocul și dansul cuvintelor în pagină. Andrei Pleșu se află în posesia unui aparat lexical ai cărui fermenți pot digera orice temă asupra căreia se apleacă. Că vorbește de îngeri sau de critica plastică, de Constantin Noica sau de politica zilei, Andrei Pleșu are un suc al glandelor chilifere cu care, dinlăuntru unui vocabular propriu, poate macera orice
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
în anul 1945, atras aici de știrile pe care le-a primit cu referire la preocupările grupului de intelectuali. Nu va rămâne acolo decât până în anul 1947, când este deportat în Rusia. În cadrul "Rugului Aprins" el a avut rolul unui ferment - după cum arată Părintele Arhimandrit Roman Braga. El a adus aici, pe lângă cele două manuscrise deja menționate, o icoană a Rugului Aprins, salvată din Rusia. Pe lângă aceasta, prin experiența sa de duhovnic încercat, el a reușit să le dezvăluie intelectualilor din
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
dinamizată de elanul scriitorului, materia narativă se amplifică, generând fuziuni unitive de cunoaștere a conștiințelor umane în circumstanțe genuine. La nivelul ansamblurilor structurale, trăiri auctoriale, fenomene și evenimente, sunt distribuite în admirabile, captivante configurații. Geneza artistică este impulsionată de un ferment nostalgic, rămas în mentalul creatorului din vremea primei treceri prin ținutul bucovinean cu bogate confluențe istorice. Abia de aici, vasta regiune jurnalieră a operei se pune în mișcare. Dar, fiind operă a limbajului, textul pus în mișcare provoacă sensuri, iar
FILIGRAMA DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365784_a_367113]
-
în anul 1945, atras aici de știrile pe care le-a primit cu referire la preocupările grupului de intelectuali. Nu va rămâne acolo decât până în anul 1947, când este deportat în Rusia. În cadrul "Rugului Aprins"el a avut rolul unui ferment - după cum arată Părintele Arhimandrit Roman Braga. El a adus aici, pe lângă cele două manuscrise deja menționate, o icoană a Rugului Aprins, salvată din Rusia. Pe lângă aceasta, prin experiența sa de duhovnic încercat, el a reușit să le dezvăluie intelectualilor din
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
și alte fenomene climatice extreme. Nu sunt un ascet și nici nu practic violentarea sinelui. Nu beau și nu mă droghez. M-am lăsat și de fumat acum treișcinci de ani. Nu știu să fi trecut prin derive morale. Consum fermenți sufletești tot mai bine distilați. Nu știu dacă și cât sunt de drept cu mine. Am la activ și autogoluri. Am jucat cu mine și la remiză. Chiar și în anul optzeci al vieții mă mai joc cu mine de-
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
al vieții mă mai joc cu mine de-a câinele și pisica. Sau și mai rău, de-a șoricelul căruia i se arată, periodic, motanul. Roni CĂCIULARU: Săracu' de dumneavoastră! Numai că un șoricel, sau chiar un guzgan, nu consumă „fermenți sufletești bine distilați”. Care „șoricel”, domnule Zoltan Terner?! Unul cu zeci de premii cinematografice și literare? Ăla-i șoricel? Sunteți o forță intelectuală, un om tobă de carte, un creator cu succese. Aproape pe tot ce ați pus mâna, ați
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
enzime, soare De clorofile m-au pătruns. Eram nedefinit de verde, Stropit cu stropii de carmin Spre-a nu mă confunda sau pierde De mine, Eu și Noi, de-acum... Și clești cu perii moi, contorte Mici cărăuși, roți de ferment, Au început să mă transporte - Un du-te vino spastic, lent, Să mă afunde în lichide Și să mă stoarcă... Eu, avid, Burete care se închide Când porii toți mi se deschid... Dar din eterul vremii sparte În visul meu
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
a fost directoare a acestei școli. După război și-a dovedit polivalența aptitudinilor fiind și profesoară provizorie pe catedrele de limba română și limba franceză - atunci când nevoile școlii o cereau. Implicată profund în activitatea cultural-obștească a fost de multe ori fermentul acesteia. Spirit viu și metodic, a fost dacălul a mii de elevi ai școlii pe care i-a condus și i-a povățuit. A murit la o vârstă venerabilă. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXXIII
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
la o singură carte din „raftul” prietenului nostru de la Antipozi, dar este imposibil să scrii despre un volum semnat de George Roca fără să iei în calcul întreaga sa experință și activitate în lumea literară contemporană. George Roca este un ferment binevenit la decantarea vinului numit Literatură, odată ce se apropie de masa de scris, el se „îmbată” de-a dreptul cu bucuria descoperirii frumosului din texte. Generos cum puțini oameni am mai întâlnit astăzi, promovează talentele românești pe tot Mapamondul. Creator
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
majore și clare că elită politică românească de esență boiereasca și-a îndeplinit menirea de factor conducător(vector) în stat și societate chiar și după șase secole de viața politică în acest spațiu al romanității iar reprezentanții acestora vor constitui fermentul de bază ale elitelor cetățenești din societatea românească a sf. sec. XIX-lea, cele care au contribuit la înfăptuirea României Mari. Mai pe larg acest subiect vedeți la Mite Măneanu Boierimea din Oltenia în perioada 1821-1864 , editura MJM , Craiova , 2005
DR. MITE MĂNEANU, ELITA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ÎN SEC AL XIX-LEA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353218_a_354547]
-
fanii-și devoră orgolios peste abise și lanțul de sterpe imagini, vârtejul din care distilă o arsă de veacuri fosilă renaște în sute de pagini rotativele bâzâie lent albinele mierea-și aduc și toarnă în omul năuc albastru, suav un ferment Referință Bibliografică: gândul, slova, palimpsestul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GÂNDUL, SLOVA, PALIMPSESTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357133_a_358462]
-
uman, de frumos. Comentariile sale, uneori semiobiective, transformă fiecare scriere, în stări inspirate, despre care vorbește în șoaptă, fără să agite apele liniștii deja dobândite. Din sferele înalte ale spiritului, Monica Grosu culege esențele, nectarul fiecărei scrieri în parte, adăugând fermentul necesar și suficient pentru un demers critic, pe cât de simplu exprimat, pe atât de valoros. Fiecare carte analizată îi produce exegetului stări creatoare, uneori contradictorii, îmbrăcate în haina unei veritabile științe. Dacă lucrările sale favorite în proză sunt din aria
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
pahare, ochii genitali, copii de cristal, the eye is a hungry mouth, a fi vizionat de draculi, of course, zâmbetul tău sare mereu în argilă, viața remanenta, te agăți de milă, ne acoperim cu vise, decent, visele conțin mereu un ferment, the doors dai la-ntors, cristal ship, un șip, scrieți în zadar, timpul - aur rar, este totuși lux să scrii că un bou, poți să fii un dux, să taci că un ou, poezia, vai, n-o poți silui, nu te
COOL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357789_a_359118]
-
M-am născut într-un cartier celebru al orașului Timișoara, cartierul Fabric, care în acea perioadă a anilor '40 era într-o înfloritoare existență. Acolo puteau fi întâlniți cei mai erudiți aristocrați și boieri ai orașului. Acolo a existat acel ferment de creație socială iar nivelul de trai, de viețuire, era deosebit de onorant. Sunt născut într-o familie în care bunicii mei erau cofetari, cunoscuți coafori, cunoscuți croitori ai cartierului, deci oameni avuți. Eu, pierzându-mi mama la 5 ani, am
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
insignifiant, la o treaptă încă primitivă de evoluție a formelor și instrumentelor culturale pe care le-am experimentat, le-am trăit. Cu riscul de a fi, a câta oară? inabil și profund caduc, le amintesc pentru că ele au fost viața, fermentul socio-cultural al unei întregi generații, cu nimic mai puțin pilduitoare decât cele dinaintea ei, și poate, nici măcar mai prejos cu mult de performanțele celor care vor urma. Dacă, bineînțeles, păstrăm rezonabil proporțiile ... Astfel, sub conducerea preotului Spiridon Popescu și în
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
masă de amidonoase și la patru ore după o masă cu proteine. * Laptele crud, proaspăt, nu se consumă cu celelalte alimente sau cu alte produse lactate. * Prin fierbere, laptele își pierde calitatea vieții, devine denaturat (mort, mineral). * Smântână nu produce fermenți cu nici un aliment. * Zahărul (moarte albă), carnea, sarea extra fină, făină albă, margarina, conservele, alcoolul, lichiorurile să fie eliminate din alimentație. Acestea scad foarte mult vibrațiile corpului fizic. Procesul tehnologic prin care trece sfecla de zahar distruge toate elementele vitale
HRANA VIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359945_a_361274]
-
S-a format pe baza inflexiunilor sufletești, Punând rădăcinile sedimentelor mentalicești, Plus influențe de prin multele popoare din jur, De pare lexicul ce are o lume prin împrejur.. Dar întocmai de aduni este cea mai bogată, Că și are acei fermenți în ea implantată, Cum se dezvoltă și la acele nivele comune, De s-au realizat familii pe cele străbune. Fermentul etnic e elementul covărșitor, De pare eliticul academic cam nefolositor, Trăsăturile-i sunt ca umanitatea-i simplă, E datul spiritului
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
pare lexicul ce are o lume prin împrejur.. Dar întocmai de aduni este cea mai bogată, Că și are acei fermenți în ea implantată, Cum se dezvoltă și la acele nivele comune, De s-au realizat familii pe cele străbune. Fermentul etnic e elementul covărșitor, De pare eliticul academic cam nefolositor, Trăsăturile-i sunt ca umanitatea-i simplă, E datul spiritului dac ce limba îl umple! Limba-i legată de acuratețea simțirii Bazată pe sinceritate și frăția iubirii, Cum e stindardul
LIMBA ROMÂNĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340970_a_342299]
-
Amintind că, după o răspândită tradiție populară, România este numită „Grădina Maicii Domnului” , aș dori să o rog pe Sfânta Fecioară, în această lună care îi este dedicată, să întețească în sufletul creștinilor dorința deplinei unități, pentru ca împreună să fie ferment evanghelic. O rog pe Maria ca iubitul popor român să crească în valorile spirituale și morale, pe care se fundamentează orice societate pe dimensiunea omului și atentă față de binele comun. Ție, cerească Mamă a Speranței, îți încredințez mai ales familiile
DUBLĂ CANONIZARE LA VATICAN: PAPA IOAN PAUL AL II-LEA ŞI PAPA IOAN AL XXIII-LEA AU FOST TRECUŢI ÎN RÂNDUL SFINŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341810_a_343139]
-
și o dulceață în briza caldă, destinul Rusiei și al creștinismului. E interesant că Soloviov a scris dialogurile la 1899 și din acestea răzbat frământări filosofice, religioase și politice foarte actuale. La 1899 personajele prevedeau destructurarea Rusiei tradiționaliste prin creșterea fermentului anarhist. Se prevedea izbucnirea Revoluției bolșevice de la 1917 cu 18 ani înainte de declanșarea acesteia. Undeva printre rânduri pluteau ideile de desacralizare a Rusiei pravoslavnice crucificată între occident și orient, ca experiment indus de marea finanță. Sigur în mintea personajelor exista
FILOSOF RUS CARE SCRIA LA 1899 CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI! STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344426_a_345755]
-
peregrinării prin această existență, inducând stări euforice, visul „tinereții veșnice”, dar, în același timp, și angoase cauzate de forțele obscure ale adâncului și, mai mult decât atât, apa este locul de trecere către tărâmul morților (râul Styx). Încercând a surprinde fermenții ascunși ai semnificațiilor din proza d-nei Mirela-Ioana Borchin, gândurile au venit ca o avalanșă, din care, cu mare greutate, am reușit să fac o selecție, oprindu-mă, întâmplător sau nu, la Toccata and Fugue (J.S.Bach); fata morgana; Mitul lui
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
laureat al Premiului Nobel pentru medicină, este de părere că „amestecul raselor, fiind una din condițiile care pot duce la o ruptură de echilibru, furnizează formarea spiritului creator”. În sprijinul afirmației sale, Nicolle vine cu exemplul chinezilor cărora le lipsește „fermentul spiritului de invenție” și al evreilor, aceștia începând să producă lucruri de seamă de-abia după ce s-au risipit în toată lumea și s-au amestecat cu alte rase. 6) În sfârșit, dar nu în ultimul rând, avem pe cât de fina
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
vârstă. De o vârstă apropiată cu a Mădălinei Manole și, de asemenea concitadină cu ea, relația lor a fost generos comunicativă, nu una lovită de petele competiției! Artiștii arar se vede că ostenesc. Lor li se dedică exegeze fremătânde din fermentul propriilor vieți și epuizări, din fericiri și nefericiri, din plâns și surâs, din tot ce îi întăresc sau îi macină. Cununa împlinirilor, succesele și dezamăgirile, împreună, însoțesc artistul, de la lansare, la consacrarea în muzica ușoară și în continuare! Interpreta Nico
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]