1,361 matches
-
tâmplele cochet albite, cu sprâncene dese, cu colțurile ridicate în sus amintind de fălnicia unui vultur. Avea fața înăsprită de vânt și căldură, fața omului care stă mult timp în aer liber. Purta blugi și o jachetă cu buzunare multe, fermoare și capse, dar dincolo de aerul său adolescentin afișat, umbra din ochi, de la colțul gurii, un fel de oboseală infiltrată în el, trăda vârsta de 40 de ani. Ela a apărut și ea imediat și l-a apucat de mână. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Tocmai terminase felul doi și acum începea să atace plăcinta. Poftă bună, i-a urat Carmina și s-a ridicat în picioare. Nu avea rost să mai întârzie. Și-a luat de pe scaun poșeta, nu se grăbea deloc, a deschis fermoarul, s-a uitat înăuntru, nici ea nu știa bine după ce. Mulțumesc, sărut mâna, i-a răspuns bărbatul. A aplecat capul și apoi s-a grăbit să muște din plăcintă. Bună seara, a mai spus femeia și apoi s-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Îi sărută fruntea. Nu mai avea febră. Peste două zile va merge din nou la vitrinele ei. Stinse lumina și ieși În vârful picioarelor. Nu-și dorea altceva decât să ajungă acasă. Acasă la ea. Își puse gluga și trase fermoarul jachetei până sub bărbie. Zăpada Înghițise orașul cu case și oameni cu tot. Lumina lină a unei bruște Înseninări cădea peste această schiță a neantului. Din Petru mai rămăsese doar o arsură pe care o simțea În adâncul ei, difuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
s-ar fi putut Întâmpla dacă n-ar fi văzut și simțit coapsele calde ale Eleonorei eliberate brusc din chingile Mustangului ei de velur negru, pâlpâind În Întuneric ca o amforă de fildeș. Se mai auzi șuieratul stins al unui fermoar, un țipăt scurt apoi, urmat de un balans insesizabil al mansardei. Ca Într-un cutremur de mică intensitate pe scara Richter cu epicentrul În Vrancea, provocat cum bine se știe de ciocnirea a două plăci tectonice, și Înregistrat doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mă gândesc acum. — Depravatule. — Oau, am exclamat din nou. Mă uluiești. Mă strânse de mână, apoi îi dădu drumul, cuprinzându-mi mijlocul cu brațul și vrându-și degetele în buzunarul din spate al pantalonilor mei scurți. Înclină capul spre mine. Fermoarul de la intrarea în cortul nostru era puțin stricat. Curând avea să se strice de tot, dar atunci încă îl mai puteai deschide dacă știai cum s-o faci, dacă aveai îndemânare. Clio avea, eu nu. Cât a meșterit ea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
scotea o pungă pentru haine și apoi le punea pe toate înăuntru. După ce termină, luă geanta de piele a domnului Nimeni de pe marginea patului și mi-o întinse. — Ce-i cu asta? — M-ai întrebat cine era, zise ea. Trage fermoarul părții laterale și răstoarnă totul. Pentru început, am inspectat atent geanta din priviri. Era scumpă, bine făcută și plină de buzunare și compartimente. Spațiul principal era împărțit în două, o jumătate mai mult sau mai puțin goală, cu excepția câtorva bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din priviri. Era scumpă, bine făcută și plină de buzunare și compartimente. Spațiul principal era împărțit în două, o jumătate mai mult sau mai puțin goală, cu excepția câtorva bucăți de plastic negru de dictafon, cealaltă jumătate era închisă cu un fermoar mare, de bronz. — Dă-i drumul, zise ea, așezându-se pe pat și privindu-mă. Am tras fermoarul și-am vărsat conținutul genții pe sacul de dormit din fața mea. Zeci de tubulețe din plastic transparent mi se rostogoliră peste picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
o jumătate mai mult sau mai puțin goală, cu excepția câtorva bucăți de plastic negru de dictafon, cealaltă jumătate era închisă cu un fermoar mare, de bronz. — Dă-i drumul, zise ea, așezându-se pe pat și privindu-mă. Am tras fermoarul și-am vărsat conținutul genții pe sacul de dormit din fața mea. Zeci de tubulețe din plastic transparent mi se rostogoliră peste picioare. Scoaseră un zdrăngănit înfundat, strângându-se într-o movilă. Unele se rostogoliră sub pat, altele departe, pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
bine cele ajutor, zise Scout. Ce faci? — Insula. Am mai văzut undeva insula aia. Zgomotele din spatele meu se opriră. — Ce ai făcut? zise Fidorous. Unde ai văzut-o? Mi-am amintit de buzunarul de sus al rucsacului, i-am tras fermoarul și-am scos pachețelul de plastic. — Pe vederea asta. Uitasem complet de ea. Am găsit-o în Sheffield și am pus-o acolo. M-am întors, străduindu-mă să desfac pachețelul. — E Naxos, e-o poză cu Naxos. Scout mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ca la o prezență feminină, la coapsele largi cu formele sale moi și ondulate, la fascinația sa translucidă, rece și devoratoare. Testamentul ghețarului. Fotografia Totuși, o urmă a prietenului meu s-a găsit... Portmoneul său bine închis în buzunarul cu fermoar al pantalonilor a fost găsit în vale, câteva zile mai târziu. Cum a ajuns acolo, cum l-ar fi putut pierde prin buzunarul închis etanș este greu de imaginat. Ca și cum ghețarul ar fi scuipat înapoi dintre măruntaiele lui acest obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
unui străin cu haine ciudate din plastic, mulate pe corp, lingouri într-o geantă de voiaj, pe care erau ștanțate anii îndepărtați ai copilăriei Mioarei Alimentară. Eu am văzut strălucirea aurului acelor vremuri peste care s-a tras cu zgomot fermoarul. Străinul își însuși geanta după ce oferi în schimbul ei un laptop de buzunar care, deschis spre verificarea funcționării sale, expuse, ce-i drept, trunchiat ochilor mei, mascați de ochelarii incognito-ului, secvențe dintr-un oraș cu case pe perne de aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dosul tejghelei dezlegînd pe genunchi o integramă Maxim și observă cu întîrziere că are clienți. Tușica se apropie prima de vitrina ticsită cu tot felul de sortimente de patiserie, prăjituri și înghețate. Angelina își scoase de pe umăr poșeta, îi desfăcu fermoarul și dădu la iveală un portofel din piele. Comandară o salată de fructe Exotic mare, cîte o felie de Diplomat și două sticluțe de Coca-Cola. Își luară singure paharele, șervețelele și lingurițele de pe bufet, și se așezară la o măsuță
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pentru asta v-am abordat? — Cum adică? se miră Roja mai potolit, atunci despre ce altceva poate fi vorba? Am rămas fără un sfanț, dar cel puțin acum sîntem chit, începe Roja să repete pentru sine, clănțănind din dinți, trăgîndu-și fermoarul pufoaicei pînă sub bărbie, zgribulind de frig. E singur în stradă, începe să țopăie pe loc neștiind în ce direcție s-o apuce, i-auzi cu ce trăsnăi îmi mai venise și secătura asta de Patru Ace, începe să-și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
deschidea portbagajul, asta-i marfa, folosiți-o fără frică, dar eu habar n-aveam despre ce era vorba, din clipa asta ești revoluționar, pe dracu’, nu se abține Roja să spurce, eram sigur că voi ați deturnat o, am deschis fermoarul și m-am cutremurat, dar era prea tîrziu, omulețul intrase-n pămînt, ia l de unde nu-i ca să-i cer explicații, era clar că mă confundase. Fusese indus în eroare de faptul că arătam ca o ceată de derbedei, mi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
adoarmă, uneori o mai lua și peste picior, dîndu-și cu părerea că mult n-o să mai țină, că ceva tot o să se întîmple, o să se pună taxe, o să închidă granițele, ceva tot se va face ca să nu mai renteze. Trăgea fermoarele, apoi apuca pe rînd fiecare bagaj și-l întorcea cu gura-n jos, deșertîndu-l pe parchet, măi să fie, cum ai putut să cari atîta? se mira Părințelul privind la marfa care se împrăștia pe parchet. Cine și-ar fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
câte un șut în cur / dar degeaba“; „sub pași trotuarul devine de scârnă / în gură în loc de cuvinte am viermi /... / craniul îmi e un țucal puturos / inima cârpă îmbibată cu menstră“; ‹ „toamna se uită ca proasta la mine / duc mâna la fermoar e închis / poate-mi curg mucii“; „trântit pe asfaltul încins un câine și-o linge asiduu /... / supralicitând îi ordon câinelui scoală-te și umblă / și-i fut un șut în spinare“; „mă despovărez de ceea ce știu / ca de un jeg
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fi scris pe curul meu! Voi habar nu aveți cum se descântă o umflătură! Vai de pizda voastră, proastelor! La gazdă, valiza era precum o casă pentru păpuși, compartimentată. Lucrurile, așezate în ordine: cele de igienă într-o borsetă cu fermoar; lenjeria curată, bine împăturită; cămășile, halatul, sarafanul, pe umeraș, atârnate de o conductă. Coșul de rufe, o sacoșă de in mereu ascunsă în alt loc și mereu răvășită erau prea mici pentru a înțelege că nu baba răscolea printre chiloții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
marea de o hemoragie galbenă. Am naufragiat între două intenții, pânza pansează rana zilei de ieri, catargele zgârie cerul pe burtă, plouă cu îngeri pleșuvi deasupra mării. Despre ce minune îmi vorbești, când bătrânul se face a uita să tragă fermoarul? Tata a cărat scrisori și colete poștale toată viața. El împărțea veștile împăturite pe din patru și daruri pentru părinți cuminți, în cutii de carton îmbrăcate cu pânză albă. Eu nu am primit niciodată un colet scris pe două coloane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Botoșani. Dar cine-i Căcălăul și ce să facă mama la Botoșani? Că doar nu o fi Împăratul Roșu, ori Zmeul sau Căpcăunul! Cred că trebuie să-i cerem imediat ajutor Tovarășului, ca să ne scape de toate relele! Trage odată fermoarul la gură, lasă că mai vorbim, a pus capăt conversației surioara mai mărișoară, vizibil stingherită de prezența în preajmă a unor gură-cască. După ce orologiul din turla Sfatului a marcat ora matinală cu șase bătăi grave, cele două fetițe, purtând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
singur cu nea Onuț și ne-om povesti. Mama mă asigurase că mă va lăsa singur cu nea Onuț, cel puțin o noapte. Aud vocea pălăriosului cu geantă arsă: "Gata, la pachet!" Unul scoate, dintr-un gentoi, o husă cu fermoar, care-mi cade cu tronc. Aproape c-ar fi numai bună pentru protejat Trabantul nostru lăsat mereu între blocuri, la mâna ploilor, vântului și ninsorii... Doi pălărioși se apropie de nea Onuț, îl iau de cap și picioare, ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fi numai bună pentru protejat Trabantul nostru lăsat mereu între blocuri, la mâna ploilor, vântului și ninsorii... Doi pălărioși se apropie de nea Onuț, îl iau de cap și picioare, ca pe un obiect, și-l îngrămădesc în husă. Trag fermoarul. Dau să urlu. Tata mă oprește. Nu e nimic de făcut. Îmi confirmă și Pitu, la ureche: "Autopsia..." Nu pricep nimic... Avem tot inventarul?... Vorbise pălăriosul cel mare... Apoi către tata și Pitu: "Mâine, la ora 8, la sediu, camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nici el prost; bașca intelectual cu Sportul popular la purtător. Ba chiar cred că văzuse și el faza din filmul cu pistolari. Umblă iar în vistierie, face foșneală de două albăstrele și mă face ființă vorbitoare; cu gesturi. Trag un fermoar invizibil peste gură. Omul e de-al casei. Are școala lumii; ca și mine. Batem cuba și mergem fiecare în treaba lui. Dar munca asta la negru nu merge la nesfârșit... Dau însă de evrei; mană cerească. Bani gârlă, muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de a folosi în public cuvinte licențioase: "sub pași trotuarul devine de scârnă/ în gură în loc de cuvinte am viermi/.../ craniul îmi e un țucal puturos/ inima cârpă îmbibată cu menstră"; "toamna se uită ca proasta la mine/ duc mâna la fermoar e închis/ poate-mi curg mucii"; "Iisus Cristos/ se scarpină în cur și râde/ babele fac spume la gură/ în fața icoanelor cu martiri de căcat". (Ovidiu Băjan); "ce-o să-mi facă, o să-mi belească pula"; "o să închidă din nou ușa
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
iar pentru evidențierea conturului ochilor s-au folosit culorile gri și negru. Designerii care au participat din partea Atelierului de Haine sunt următorii: Diana Singuran - “EVEolution” - o colecție bazată pe tipare care permit schimbarea formei și utilizării ținutelor, prin folosirea pliurilor, fermoarelor și inserțiilor de materiale cu texturi surprinzătoare în culori puternice. Cosmina Sirbu - “Petite Femme” - se distinge prin linii bine definite și croieli clasice, într-o colecție menită să sublinieze frumusețea naturală a femeii. Monica Nedelcu - “It's here, Kitaa!”- o
Prezentare de modă în Silver Church by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/73225_a_74550]
-
naturală, de culoare neagră. Talpa este realizată din piele naturală, cauciuc sintetic sau polimeri. ... 4.2. Ghete din piele Se confecționează din piele de calitate superioară, față naturală, de culoare neagră, căptușite pe interior. Sistemul de închidere este cu șiret și/sau fermoar. Talpa este realizată din piele naturală, cauciuc sintetic sau polimeri. ... 4.3. Cizme din piele pentru femei Se confecționează din piele de calitate superioară, față naturală, de culoare neagră, căptușite pe interior, iar sistemul de închidere este cu fermoar lateral pe
HOTĂRÂRE nr. 557 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271510]