KorAP: Find »[drukola/base=fertilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...168 >

4,199 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

Dezvoltarea economică, ce s-a declanșat în Occident la începutul secolului al XIX-lea și care atinge astăzi o proporție în creștere din totalul populației mondiale, este aproape peste tot însoțită de două caracteristici demografice majore: în termeni comportamentali, scăderea fertilității; în termeni structurali, îmbătrânirea populației (creșterea duratei de viață individuală și a procentajului persoanelor în vârstă din populația totală). Îndreptarea progresivă spre o scădere a fertilității încă de la începutul secolului al XIX-lea În materie de demografie, ansamblul planetei pare

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
este aproape peste tot însoțită de două caracteristici demografice majore: în termeni comportamentali, scăderea fertilității; în termeni structurali, îmbătrânirea populației (creșterea duratei de viață individuală și a procentajului persoanelor în vârstă din populația totală). Îndreptarea progresivă spre o scădere a fertilității încă de la începutul secolului al XIX-lea În materie de demografie, ansamblul planetei pare în prezent angajat într-o profundă mișcare de reducere a fertilității și a natalității. Originile acestei evoluții sunt, cu toate acestea, destul de diferite, în funcție de populațiile studiate

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și a procentajului persoanelor în vârstă din populația totală). Îndreptarea progresivă spre o scădere a fertilității încă de la începutul secolului al XIX-lea În materie de demografie, ansamblul planetei pare în prezent angajat într-o profundă mișcare de reducere a fertilității și a natalității. Originile acestei evoluții sunt, cu toate acestea, destul de diferite, în funcție de populațiile studiate. Dacă luăm în considerare mai întâi lumea în ansamblu, prima impresie este că populația cunoaște o progresie cvasi-explozivă. Tabelul 1 prezentat mai jos confirmă acest

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
circulației internaționale a cunoașterii și a cuceririlor coloniale. Dar, în mod sigur, aceleași țări sunt cele care, poate de peste treizeci sau patruzeci de ani, au sfârșit aproape toate prin a se angaja într-un proces de reducere drastică a cuplului "fertilitate natalitate" (a se vedea următoarele două chenare). Chiar dacă multe țări sărace sunt departe de a pune capăt unei situații considerate, cel mai adesea, de sărăcie extremă, multe din ele (și nu dintre cele mai mici) au făcut totuși destule progrese

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pune capăt unei situații considerate, cel mai adesea, de sărăcie extremă, multe din ele (și nu dintre cele mai mici) au făcut totuși destule progrese economice și sociale, începând din 1950, pentru a da astăzi semne serioase de reducere a fertilității populației lor. Așa se întâmplă, în America Latină, cu Brazilia, Mexic, Argentina; în Asia (în afară de Japonia definitiv dezvoltată) cu faimoșii "dragoni" (Coreea de Sud, Hong Kong, Singapore, Taiwan) și multe altele, al căror avânt economic este relativ recent: Vietnam, India într-o oarecare măsură

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
oarecare măsură (regiunile cele mai dinamice), și, bineînțeles, prin mijloace foarte coercitive, China. Astfel, segmente mari ale populației mondiale încep, în grade evident diferite și de mai bine de douăzeci de ani, un proces aparent durabil de reducere semnificativă a fertilității și deci a natalității. Tabelul 2 prezintă o sinteză a acestor diverse evoluții. În fiecare moment o populație este un "stoc" ce evoluează în permanență, cantitativ și structural, sub efectul fluxului de "intrări" (adăugări la stocul existent) și fluxului de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
E reacționează și ele asupra compoziției (structurii) unei populații. De exemplu, o puternică creștere a natalității nu poate, ceteris paribus, decât să determine o reîntinerire (proporția celor cu mai puțin de 20 de ani) a populației. Exemplele precise abundă. Rata fertilității totale (numărul mediu de copii născuți de o femeie de vârstă fertilă), un bun indicator al modificărilor comportamentului în materie de fertilitate (Pressat, 1973), care era pe glob de 4,5 în 1950, nu a atins decât 2,7 în

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
determine o reîntinerire (proporția celor cu mai puțin de 20 de ani) a populației. Exemplele precise abundă. Rata fertilității totale (numărul mediu de copii născuți de o femeie de vârstă fertilă), un bun indicator al modificărilor comportamentului în materie de fertilitate (Pressat, 1973), care era pe glob de 4,5 în 1950, nu a atins decât 2,7 în 2000. Pe de altă parte, el este, pentru aceeași perioadă, de 2,3 ori mai mic în țările în curs de dezvoltare

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Pe glob Țări mai puțin dezvoltate (PmD)1 Țări bogate (PR) PmD (%) din Populația mondială PR (%) din Populația mondială Mari indicatori demografici Țări mai puțin dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Țări dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Pe glob: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale 2 556 517

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mondială Mari indicatori demografici Țări mai puțin dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Țări dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Pe glob: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale 2 556 517 137 1 749 772 512 806 744 625 68,44 31,56 47,30 23,40 2,39

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Țări dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Pe glob: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale 2 556 517 137 1 749 772 512 806 744 625 68,44 31,56 47,30 23,40 2,39 6,93 21,80 9,79 1,20 2,58 26,80 12,50 1,43 4,54

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
calculată pentru diverse sub-populații (regiuni, departamente, grupe de vârstă, etc.). O problemă capitală este aceea de a ști cum "se explică" nivelul atins pe parcursul unui an de rata brută a natalității n. Acest procent depinde de fapt de trei elemente: fertilitatea populației, cu alte cuvinte, de intențiile cuplurilor în ceea ce privește numărul total de copii pe care doresc să îi aibă pe parcursul vieții lor fecunde (noțiunea de descendență finală). În realitate, este vorba aici despre un "efect de comportament", care exprimă dorința de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
o anumită descendență finală dată, anumite persoane au ales să aibă copii în 1990 (și nu în alt an). Acest al treilea efect este calificat drept "efect de calendar". El este legat de factorii care comandă repartizarea, pe parcursul vieții, a fertilității dorite. Analiza demografică încearcă să imagineze metode care să permită disocierea impactului respectiv al acestor trei efecte, cele mai importante fiind desigur primele două. În ceea ce privește mortalitatea, calculul importanței sale relative este analog: raportul dintre numărul anual total de decese (M

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
pentru Franța, în 1990: Dacă, de exemplu, în 1949, am recenzat 21 843 de nașteri de ambele sexe corespunzând la 330 308 femei având între 19 și 20 de ani împliniți, vom spune că aceste femei dețin o rată a fertilității generale de 66,1 ‰ (1 000 * 21 843 / 330 308 = 66,1). Să facem un calcul analog pentru fiecare an considerat fertil (între 15 și 49 de ani, prin convenție statistică internațională), apoi să aplicăm unei generații (persoane născute pe parcursul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
fiecare an considerat fertil (între 15 și 49 de ani, prin convenție statistică internațională), apoi să aplicăm unei generații (persoane născute pe parcursul aceluiași an civil) fictive de 1 000 de femei, neglijând mortalitatea, la fiecare tranșă anuală de vârste, rata fertilității efective constatate pe parcursul anului considerat la vârsta corespunzătoare. Însumăm cele 35 de numere (procentul ‰) astfel obținute (de la 15 la 49 de ani). Rotunjind, vom găsi 2 965 de copii, care vor constitui descendența finală a generației fictive inițiale, din 1949

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de ani). Rotunjind, vom găsi 2 965 de copii, care vor constitui descendența finală a generației fictive inițiale, din 1949. Ceea ce ne va conduce la a defini raportul: IFG = 2 965 / 1 000 = 2,965 ca fiind " Indicele (sau rata) fertilității totale" (IFG) al ansamblului femeilor din generația fictivă luată în calcul la un moment dat. Aceasta este măsurătoarea cel mai frecvent utilizată și publicată a fertilității, deoarece pentru aceasta putem obține cel mai ușor (sau cel mai puțin dificil) informațiile

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
defini raportul: IFG = 2 965 / 1 000 = 2,965 ca fiind " Indicele (sau rata) fertilității totale" (IFG) al ansamblului femeilor din generația fictivă luată în calcul la un moment dat. Aceasta este măsurătoarea cel mai frecvent utilizată și publicată a fertilității, deoarece pentru aceasta putem obține cel mai ușor (sau cel mai puțin dificil) informațiile statistice necesare. Dar există și alte abordări, mai la vârf și mai precise. Trecem astfel de la indicele fertilității totale (IFG) la "Rata brută de reproducere" (R

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
măsurătoarea cel mai frecvent utilizată și publicată a fertilității, deoarece pentru aceasta putem obține cel mai ușor (sau cel mai puțin dificil) informațiile statistice necesare. Dar există și alte abordări, mai la vârf și mai precise. Trecem astfel de la indicele fertilității totale (IFG) la "Rata brută de reproducere" (R) ținând cont doar de nașterile copiilor de sex feminin. Calculul este ușurat de faptul că în întreaga populație umană se numără mereu, la 1 000 de nașteri reușite, 488 fetițe și 512

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
rata brută de reproducere dă 1,312. Desemnând prin Sa rata de supraviețuire (S) la vârsta medie (a) de naștere a unui copil, formula generală a ratei nete de reproducere va fi prin urmare: R0 = IFG x TFN x Sa . Fertilitatea și mortalitatea feminină evoluează puternic. În 2000, în Franța, consemnam IFG = 1,91; R = 0,932 și Sa = 0,98 (la 30 de ani). Valoarea lui R0 atingea, în aceste condiții, 0,932 x 0,98 =0,913. Ceea ce continuă

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
să fie insuficient pentru a asigura reînnoirea generațiilor (deoarece R0 = 0,932 < 1), dar este mult mai bine decât în 1993 (R0 = 0,79). Rămâne problema, frecvent evocată, a "Pragului de reînnoire a generațiilor", din perspectiva "Procentului sau Indicelui de fertilitate totală" (IFG). Problema este simplă. Să reluăm formula precedentă: R0 = IFG x TFN x Sa . Deoarece R0 trebuie să fie egal cu 1 pentru ca generațiile să fie măcar reînnoite, trebuie cel puțin ca 1 = IFG x TFN x Sa . Deci

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
puternic reînnoite (IFG = 2,965). Astăzi (2004), în Franța, este de ajuns că I*FG atinge 2,07, fiind un pic mai puțin decât 2,1; cu IFG = 1,91 suntem deci departe de ceea ce-am sperat, în ciuda ameliorării fertilității din ultimii zece ani... Impactul unei asemenea evoluții asupra populației mondiale este cu atât mai sensibil, cu cât țările mai puțin dezvoltate reprezintă astăzi mai mult de 80 %. Nu trebuie deci să ne mirăm prea mult de noile tendințe evolutive

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
nivelurile de trai s-au ameliorat, a survenit, în general, o modificare progresivă a fenomenelor demografice, în primul rând în sensul unei reduceri a mortalității, rapid urmată, la un orizont de la 15 la 30 de ani, de o reducere a fertilității și deci a natalității. Astfel, unui secular echilibru demografic anterior (natalitate mare, mortalitate mare) i s-a substituit un grav dezechilibru (natalitate mare, de ordinul a 45 50 ‰ și mortalitatea în declin, scăzând rapid pe la 25 35 ‰): populația a avut

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
a 45 50 ‰ și mortalitatea în declin, scăzând rapid pe la 25 35 ‰): populația a avut astfel tendința să crească rapid și speranța de viață s-a ameliorat puternic (Rollet, 1998 și 2002 și, la fel, Noin, 1998). Totuși, destul de repede, fertilitatea s-a redus la rândul ei (pe atunci, fără progrese remarcabile ale tehnicilor și practicilor contraceptive); nașterile s-au diminuat și s-a ajuns, de-a lungul deceniilor, la un nou echilibru, caracterizat printr-o natalitate scăzută și printr-o

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
15 ... ... ... ... ... 60 87 273 876 10,04 21,87 ... ... ... ... ... 75 66 280 2 295 34,63 11,05 ... ... ... ... ... 99 1 525 525 344,26 1,16 Astfel, toate țările dezvoltate și, bineînțeles, Franța, și-au redus, de peste două secole deja, fertilitatea, și multe țări sărace se alătură în prezent acestei mișcări. Să ne concentrăm pe cazul Europei, sub-ansamblu semnificativ al lumii dezvoltate. În vechea sa configurație, de cincisprezece țări, Europa ar trebui să dețină acum în jur de 370 de milioane

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
procesul pe parcursul deceniilor 1980 și 1990. Este vorba deci de țări care au cunoscut o puternică îmbătrânire în decursul secolului XX. Această îmbătrânire, care continuă, se face în același timp "de jos" (reducerea mai mult sau mai puțin rapidă a fertilității) și "de sus" (creșterea duratei de viață). În 1962, populația de "65 de ani sau mai mult" atingea 10 % din populația totală în Franța și în Europa; ea reprezintă 15 % astăzi (56 de milioane de persoane în Europa celor cincisprezece

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]