240 matches
-
FĂCĂENI 386. AGROZOOTEHNICA - S.A. STELNICA 387. CERES - S.A. BORANESTI 388. CERES - S.A. SLOBOZIA 389. CONSULTING - S.A. SLOBOZIA 390. FRUMUȘICA - S.A. AXINTELE 391. HORTICONS - S.A. FETEȘTI 392. IALPESCO - S.A. SLOBOZIA 393. LEGUROM - S.A. URZICENI 394. ORIZICOLA - S.A. GIURGENI 395. VITIPOMICOLA - S.A. FETEȘTI Județul Iași 396. ACVARES - S.A. IAȘI 397. AGRICOLA MIROSLAVA - S.A. 398. AGRICOLA TÂRGU FRUMOS - S.A. 399. AGROCOM STRUNGA - S.A. 400. AGROFRUCT - S.A. VLĂDENI 401. AGROINDUSTRIALA BUCIUM - S.A. 402. AGROINDUSTRIALA - S.A. HOLBOCA 403. AGROMIXT- S.A. REDIU 404. COTNARI - S.A. 405. IAȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177626_a_178955]
-
FĂCĂENI 386. AGROZOOTEHNICA - S.A. STELNICA 387. CERES - S.A. BORANESTI 388. CERES - S.A. SLOBOZIA 389. CONSULTING - S.A. SLOBOZIA 390. FRUMUȘICA - S.A. AXINTELE 391. HORTICONS - S.A. FETEȘTI 392. IALPESCO - S.A. SLOBOZIA 393. LEGUROM - S.A. URZICENI 394. ORIZICOLA - S.A. GIURGENI 395. VITIPOMICOLA - S.A. FETEȘTI Județul Iași 396. ACVARES - S.A. IAȘI 397. AGRICOLA MIROSLAVA - S.A. 398. AGRICOLA TÂRGU FRUMOS - S.A. 399. AGROCOM STRUNGA - S.A. 400. AGROFRUCT - S.A. VLĂDENI 401. AGROINDUSTRIALA BUCIUM - S.A. 402. AGROINDUSTRIALA - S.A. HOLBOCA 403. AGROMIXT- S.A. REDIU 404. COTNARI - S.A. 405. IAȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
soi de struguri, a unui areal viticol de producție, a unei categorii de calitate, indicații geografice sau denumiri de origine controlată; nu pot fi folosite cuvinte sau părți de cuvinte folosite în denumirea soiurilor de vin, precum Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Alba, Blanc, Busuioacă, Busuioc, Galbenă, Golden, Noir, Negru, Grasa și altele. ... (6) Reprezentarea grafică a fructelor, arbu��tilor sau pomilor fructiferi din cultura ori flora spontană sau a părților vegetale ale acestora ori a materiilor prime agricole din care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214165_a_215494]
-
hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o pondere de 10% din suprafața terenurilor agricole. Se cultivă soiuri de masă, cît și soiuri pentru fabricarea vinului: Aligote, Caberne, Pinot, Sovinion, Fetească, Merlo, Muscat-de-Hamburg, Muscat-de-Italia, Suruceni, Moldova, Doina etc. Foarte mică este suprafața ocupată de livezi 30 hectare, ceia ce înseamnă mai puțin de 5% din totalul terenurilor agricole. În comparație cu suprafața ocupată de livezi din timpul URSS aceasta s-a micșorat aproape de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
poștă, două școli (una de băieți cu 29 de elevi și una de fete cu 25 de eleve) și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Fetești a aceluiași județ, fiind compusă din satele Gara Fetești și Feteștii Noi, cu 5312 locuitori. În 1931, existau două comune, Fetești (cu satele Buliga, Fetești și Feteștii Noi) și Fetești-Gară (cu satele Fetești-Gară și Coloniști), dar cele două comune au fost în scurt timp reunite. Devenit între timp oraș
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
de fete cu 25 de eleve) și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Fetești a aceluiași județ, fiind compusă din satele Gara Fetești și Feteștii Noi, cu 5312 locuitori. În 1931, existau două comune, Fetești (cu satele Buliga, Fetești și Feteștii Noi) și Fetești-Gară (cu satele Fetești-Gară și Coloniști), dar cele două comune au fost în scurt timp reunite. Devenit între timp oraș, Fetești a devenit în 1950 reședința raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
de eleve) și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Fetești a aceluiași județ, fiind compusă din satele Gara Fetești și Feteștii Noi, cu 5312 locuitori. În 1931, existau două comune, Fetești (cu satele Buliga, Fetești și Feteștii Noi) și Fetești-Gară (cu satele Fetești-Gară și Coloniști), dar cele două comune au fost în scurt timp reunite. Devenit între timp oraș, Fetești a devenit în 1950 reședința raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
cu 50 de elevi și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a aceluiași județ, având 1902 locuitori, toți în satul Bordușani, în care au fost comasate toate satele existente anterior. Comuna Cegani, din aceeași plasă Fetești, a suferit un fenomen similar, satul Cegani absorbind satul Pârțani, iar comuna având la acea vreme 1525 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Fetești din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
Pantelimonul are o gară pe calea ferată București-Constanța, gară aflată în partea de nord a orașului și în care opresc mai multe trenuri personale care circulă între una din gările din București (Gara de Nord sau Gara Obor) și Constanța, Oltenița sau Fetești, precum și trenul urban care leagă cele două gări bucureștene. Întrucât principala zonă locuită este cea foarte apropiată de București, localnicii pot folosi pentru transport feroviar către diferite zone ale Bucureștiului stația de metrou Pantelimon de pe magistrala M1, stație ce urmează
Pantelimon () [Corola-website/Science/300505_a_301834]
-
butuc variază în funcție de arealul de cultură, în medie 20-22 ochi/m 2 . Fetească regală reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată periodic, minim 30 t/ha. Este un soi semiaromat care ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul Fetească Albă și la 3-4 săptamâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure variază între 70 și 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 și 190 grame. Acumulează zaharuri între 188-215 g/l, în mod normal și
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
sfârșitul mesei. În general, vinurile obținute sunt seci, dar se pot obține și vinuri demiseci și chiar dulci. Din acest soi se prepară materia primă pentru mari vinuri spumante românești. Din se obțin și distilate de prestigiu. Din populația soiului Fetească Regală la Stațiunea de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a fost extrasă selecția clonală Fetească Regală 21 Blaj și a fost omologată în anul 1979. Având o mare plasticitate ecologică, dar și datorită producțiilor ridicate obținute, soiul se cultivă
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
Se construiesc case de locuit cu multe etaje, uzina ”Dunărea” ( o filială a gigantului industrial Mezon din Chișinău), fabrica de confecții, ateliere și o școală tehnică pentru feroviari, o mare bază pentru automobile, două organizații de construcții, sediul gospodăriei agricole ”Feteasca”, diferite întreprinderi de prestare a serviciilor, depozite și magazine, edificii culturale. Conform recensămîntului din 1989 în Basarabeasca trăiau 15.114 locuitori, inclusive 30 % de ucraineni, 29 % de bulgari, 16 % de moldoveni, 12 % de ruși și 6 % de găgăuzi. La 1
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
Raional Edineț (33 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: are 49 localități: 2 orașe, 30 comune și 17 sate. Pentru a vedea repartizarea localităților la 1930 vedeți Localitățile raionul Edineț la 1930. Rezervația include masivul de pădure Fetești, împrejurările lui cu vegetație ierboasa și defileul râulețului Draghiște (provine de la drag, dragoste). Defileul are o lățime de 250 m, maluri abrupte, înalte. În partea superioară a rezervației s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de Quercus pubescens. La
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
ACF este un club de fotbal care evoluează în Liga a IV-a de Fotbal a Campionatului României, în județul Ialomița. La 4 august 1945 în Complexul de cale ferată Fetești, a luat ființă echipa de fotbal AȘ Locomotivă C.F.R. Fetești din inițiativa unui mare număr de muncitori, cu dragoste de sport, dintre care putem aminti pe Oprea Cojocaru, Petre Ion, Ștefan Iacob etc.. Din lotul primei echipe făceau parte:Ion Alexandru, Vasile Albuț, Axentovici-portari, Paraschiv Dumitru, Aurel Rădulescu, Ștefan Manea
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
zice bătrâna (care era sora mamei acestui maior), m-am dus până la farmacie și am luat un medicament și m-au apucat amețelile și m-am așezat nițel aici să mă odihniesc. Păi bine, tanti, zice maiorul, tocmai din cartierul Fetescului ai venit aici să iei medicamentul și să te odihnești? De ce nu te-ai dus acasă? Vedeți, ea avea istoria ei cu medicamentul, care îi da amețeli, da' tot îl lua! Și maiorul a înțeles că bătrâna rătăcea și ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt cunoscute sub diferite nume (sinonime), ceea ce constituie o problemă majoră. De cele mai multe ori același soi se regăsește sub diferite denumiri în colecțiile ampelografice, sau se poate întâmpla ca același nume să definească diferite soiuri (omonime). De exemplu: soiul româneasc Fetească albă se întâlnește sub mai multe sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește sub numele de Copăceană, Corniță (Muntenia), Coniciola bianca (Italia), Cornichon blanc (Franța) sau Puhliakovschi (Rusia); Tămâioasă românească
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Galbenă de Odobești (6,4497) și Zghihară de Huși (5,3086), soiuri care au frunza mare și care apoi s-au agregat formând un grup omogen. Poziția lor este situată la extremitatea axei 1. La capătul opus se află soiul Fetească albă a cărui contribuție a fost negativă de - 5,1940, soi cu frunza reniformă și de mărime medie. Cea mai scăzută contribuție la definirea factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
medie. Cea mai scăzută contribuție la definirea factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai mică contribuție la definirea factorului 2 a avut-o soiul Tămâioasă românească (-0,4545) el fiind situat în apropierea originii axelor în cadranul III. 2.7.2. ANALIZA CLUSTER (AC
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
RAPDistance 1.04) au putut confirma în mare măsură originea soiurilor studiate precum și faptul că în interiorul soiurilor V. vinifera, există un polimorfism ușor de pus în evidență la nivel molecular. De remarcat în acest experiment a fost faptul că soiul Fetească albă a fost încadrat în același grup cu soiul Merlot, aflându-se față de acesta la o distanță genetică mai mică, comparativ cu cea față de soiul Fetească regală. Ipoteza acestui rezultat ar fi, ori a existat o greșeală în recoltarea probelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
evidență la nivel molecular. De remarcat în acest experiment a fost faptul că soiul Fetească albă a fost încadrat în același grup cu soiul Merlot, aflându-se față de acesta la o distanță genetică mai mică, comparativ cu cea față de soiul Fetească regală. Ipoteza acestui rezultat ar fi, ori a existat o greșeală în recoltarea probelor, ori numărul mare de sinonime sub care se întâlnesc aceste soiuri. A fost studiată de asemenea, diversitatea genetică a 36 de soiuri autohtone și creații noi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ap. 13 țel. 266225 12456 CHIȘ MARIA (n. 1946) Slobozia, M. Viteazu MV1 sc. A ap. 8 țel. 216717 12464 DAVID LUCIA (n. 1953) Slobozia, M. Basarab 29 sc. B ap. 10 țel. 214573 092809730 12465 DINA MARIA (n. 1942) Fetești, Călărași 44 sc. C ap. 3 țel. 363078 12478 ILIESCU GEORGETA (n. 1956) Slobozia, str. Ștefan cel Mare, bl. R2, ap. 3 țel. 234185 091260170 2742 MOLDOVEANU DUMITRU (n. 1951) Slobozia, M. Basarab I10 sc. A ap. 28 țel. 212532 093395609
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
3 țel. 234185 091260170 2742 MOLDOVEANU DUMITRU (n. 1951) Slobozia, M. Basarab I10 sc. A ap. 28 țel. 212532 093395609 16125 NEDELCU PÂNDELE (n. 1952) Urziceni, str. Panduri, bl. CS 6, ap. 3 țel. 257370 12500 PETCU OLGA (n. 1951) Fetești, str. L. Blaga bl. C2 sc. A ap. 5 țel. 414783 12511 POSTOLE OLIVIA (n. 1958) Fetești, Șiretului Vila 1 ap. 1 țel. 363627 092235087 2710 PUCHIANU GHEORGHE (n. 1931) Slobozia, M. Basarab P+8 sc. A ap. 10 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 212532 093395609 16125 NEDELCU PÂNDELE (n. 1952) Urziceni, str. Panduri, bl. CS 6, ap. 3 țel. 257370 12500 PETCU OLGA (n. 1951) Fetești, str. L. Blaga bl. C2 sc. A ap. 5 țel. 414783 12511 POSTOLE OLIVIA (n. 1958) Fetești, Șiretului Vila 1 ap. 1 țel. 363627 092235087 2710 PUCHIANU GHEORGHE (n. 1931) Slobozia, M. Basarab P+8 sc. A ap. 10 țel. 235273 095026321 2749 RĂDUCANU ION (n. 1940) Urziceni, Eroilor B4 sc. A ap. 8 țel. 256601 16793
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]