561 matches
-
Se va întoarce tot la Televiziune. Dar înainte de asta intră într-o cofetărie, trebuia să mănânce ceva că era lihnit de foame. Ceru un pahar cu lapte și o chiflă și le înghiîi repede. -Sunteți ostaș?- îl întrebă vânzătoarea, o fetișcană drăguță, dornică să afle și ea ceva de la un om autorizat. -Nu, domnișoară! Fac parte din corpul de gardă al Televiziunii ca voluntar... -Aaaa! Dacă-i așa, trebuie să plecați că am văzut la televizor că fac apel la cetățeni
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
albastru-i minunat, cerneala îmi zâmbește. Pe foaie imaculată aștern a mea poveste... Fantezia mă învăluie și încep să scriu. Amintirea mă poartă spre cer albăstriu Ca o Vrăjitoare... m-atrage în capcană, Simt cum mă îmbată, ca pe-o fetișcană. Privirea mea mirată pătrunde parcă-n Rai Văd flori catifelate și-aud cânt de nai. Duioasa melodie pătrunde-adânc în suflet. Doru-mi de plai natal, începe al său umblet. Cu adieri ușoare m-atinge-n vis, el, Vântul Lacrima usucă ce mi-o
PE PAGINA-NCĂRCATĂ CU AMINTIRI IUBITE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364106_a_365435]
-
umilitor și greu să fac...ce făcea ea: să zâmbesc nonstop, să fiu amabilă cu toți libidinoșii ăia, neica nimeni prin Anglia, dar mari lectori aici. Majoritatea aveau familii, acasă la ei, dar trăiau în Timișoara cu tot felul de fetișcane. “Ori suntem un neam de proști, de curve și fraieri, ori suntem foarte săraci, dacă nici demnitatea nu ne-a mai rămas” gândeam coborând scările de la chef. Păstram un sentiment de greață o vreme, după o astfel de întâlnire, până când
IUBIRI CARE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366807_a_368136]
-
făcea și aducea vorba de nevastă-sa, o chema Lola, îmi explicase, dar el o dezmierda zicându-i Lolita. Aha, observasem eu, după Nabokov!... Aș, Nabokov, se amuzase interlocutorul meu, așa îi spun de când o cunosc, de când era o firavă fetișcană oacheșă, care îmi căzuse cu tronc, tocmai mie, ditamai comandantul de navă! Îl cunoscusem pe Cucaras cu o zi în urmă. Ședeam la umbra streșinii unei popicării vechi, în apropierea plajei, să stai mai mult la umbră, mă sfătuise medicul
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
anevoie, am călcat strâmb într-o groapă scobită în nisip de dracii ăștia de copii. Că părinții îi lasă de capul lor!... Ce nu mi-a mai spus atunci Lolita mea! Nu te uiți pe unde calci, caști ochii după fetișcane, Istrate, ai? La vârsta ta! ... Să-ți fie rușine, satir bătrân ce ești! Am căzut cât eram de lung, dar m-am adunat de jos cum am putut mai repede, fiindcă lumea începuse să se amuze, nu atât de căzătura
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
umerii mei. Și ultima cunoștință de pe piața mondenă care umblă înnebunit după mine, m-a sărutat fără să-i pese de nimeni... asta da mascul! Toți mă caută pentru dărnicia mea... trebuie să-i mulțumesc pe toți. Știu că toate fetișcanele din generația mea suntem aiurite, ne place viața, profităm din plin și proastă aș fi să nu fac asta. Nu m-a făcut mama pentru un singur mascul! În ultimul timp mă simt balonată, greoaie și dimineața reîngurgitez tot ce
GÂNDIREA UNEI ZBURĂTOARE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366949_a_368278]
-
dentist? Ce-a zis madam, i-a plăcut surpriza? M: - O-ho...mai întrebi! Să facă infarct și mai multe nu... C: - Ei!...nu mai spune? M: - Când a văzut-o...ce s-a mai bucurat, juram că-i o fetișcană de liceu. Știi, o cam neglijasem în ultimul timp, că ea îmi zice că sunt mai mult cu tine, dar aseară a fost... tare, ce mai! Mi-am scos pârlela. C: - Nu mai spune? M: - Îi sticleau ochii, am zis
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
Parcă ar fi fost ieri, atât de vii îmi sunt amintirile... De câțiva ani încoace, în perioada Rusaliilor, ca prin vis, aud un glas vesel de fată care strigă: „Au venit călușarii! Sunt în Poiană!” Și, preț de câteva clipe, fetișcana din mine este derutată, apoi încet-încet îmi revin din reverie, mă frec la ochi și, nostalgică, îmi zic: „Ce viziune frumoasă!” Așa se petreceau lucrurile atunci, în copilărie...După ce aflam vestea venirii cetei de călușari, îmi umpleam brațele cu florile
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată au coborât din clasa întâia și un hamal le-a adus bagajele în restaurantul gării, căci gara avea o sală de așteptare murdară și plină de mârlani ce duhneau a usturoi și sudoare
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
spălate pe o sfoară. Era atât de grațioasă în gestul ei de a înșfăca sfoara prinsă cam sus, încât, fără să vrea, Ariel se oprise locului. Cine să fie, cine să fie? Curând se dumirise însă. Păi, era tocmai Mirinda, fetișcana cu care, numai cu un an în urmă încă, juca fotbal, împreună cu alții de vârsta lor, pe un tăpșan aflat dincolo de pârâu, la poalele dealului. Și se certase cu ea fiindcă fata dăduse cu mingea în niște tufe de porumbe
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
medical și premiul pentru conștinciozitate și ajunse la concluzia că își pot permite o cină festivă și aniversară la restaurantul de lux "Luculus". Și asta încă înainte de a primi cele cuvenite. Matilda roși de plăcere și se comportă ca o fetișcană, încercă aproape toate rochiile și alese un șirag de perle autentice, care se îngălbeniseră parțial de atâta nepurtare. Leopold aerisi costumul cusut încă la Cernăuți, dar care arăta ca și nou, din cauză că nu-l folosea decât o data sau de două
SCHIŢE UMORISTICE (20) – F... ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350072_a_351401]
-
mine, cele mai frumoase sărbători sunt cele de iarnă. Simt cum redevin copil când se apropie sărbătoarea Sfântă a Crăciunului, revăzând, cu ochii minții, obiceiurile de altădată. Revăd casa părintească, bunicii și părinții, frații, bucuria din casele românilor. Mă revăd fetișcană, participând, alături de ceilalți, la pregătirea casei în care avea să poposească Spiritul sărbătorilor de iarnă. Pe lângă purificarea sufletului prin post, aplicată și nouă copiilor, se făcea și purificarea casei, prin curățenie generală. Cu două săptămâni înainte de Crăciun, casa strălucea de
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
piele Pe de-a-ntregul ca pe-o sfântă Și pe părți ca pe-o giocondă, Ca pe-o lebădă ce-ncântă Dar și ca pe-o anacondă, Ca pe-o nimfă diafană, Dar și carnivoră plantă, Ca pe-o pură fetișcană, Dar și voluptoasă-amantă, Ca pe-o păuniță-n lesă, Dar și ca privighetoare, Ca pe-o candidă prințesă Dar și scumpă țiitoare, Ca pe-o tânără incertă Dar și-o doamnă pasageră, Ca pe-o pudică pubertă Dar și ca
DORU-MI-I de ROMEO TARHON în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365016_a_366345]
-
fantasme a scris versurile.Versurile sunt frumoase și durabile. Din punctual meu de vedere, spunea Borges auditoriul său la Coliseo din Buenos Aires.După care a plecat la redacția ziarului La Opinion pentru a duce stenograma spuselor sale, scrisă de o fetișcană creolă, ce-l însoțea, fiindcă peste vederea scriitorului se așternuse ceața. Mergând la braț cu tânăra Borges gândea “din moment ce am pierdut lumea iubită, trebuie să creez ceea ce se întâmplă în lumea vizibilă, pe care, de fapt, au am pierdut-o
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
dividende produce și războaie Și când au pungă plină se bucură nababii Ca străzile răcnesc: Fugiți că vin arabii! Ocupă cazinouri și mesele de joc Scot teancuri de euro și pierd când au noroc Să le rasara-n față o fetișcana blondă Care le bea venitul ce curge de la sonda Cu paiul, cu stacana sau cu amanți discreți Ca dramă lor se scrie cu lacrimi pe pereți; Zadarnic și solemn se-nchipuia stăpâna Pe conturile goale și acareturi până Se vede
ION UNTARU de ION UNTARU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366424_a_367753]
-
până la expunerea corpurilor goale, acoperite doar de un strat de vopsea protectoare. Se văd tot mai multe reprezentații teatrale în care actorii apar goi pe scenă, așa cum se fac adevărate ospețe ciugulind mâncarea de pe copul ras și imobil al unei fetișcane. Indiferent ce exemple sau contraexemple s-ar mai putea duce, eu înțeleg acest concept în relație cu unui din cele mai puternice mituri ale societății contemporane, cel puțin în sistemul nostru civilizațional: mitul frumuseții eterne, al tinereții fără bătrânețe. Lungile
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]
-
Nuante > INOCENTĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului 283 INOCENTĂ Poeme fac din ale tale fraze, Cuvintele îmi țin de hrană, Pe ele însă nu pun baze, Tu fiind o simplă fetișcană! Încredere nu am în tine, Nu pot avea anumite cerințe, N-aș vrea așa ceva, în sine, E bariera bunei cuviințe! Fălticeni august 1964 Referință Bibliografică: INOCENTĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 569, Anul II, 22 iulie 2012
INOCENTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366643_a_367972]
-
dar viața tinerei mame a rămas închisă în satul acesta...ca într-un permanent arest la domiciliu. Înainte de pensie, a fost câțiva ani directoare...și cam atât. Vecinul meu, proaspăt însurățel, s-a dus cu nevasta la mare. Ea, o fetișcană, la vârsta majoratului, prima dată plecată de-acasă, îmi povestea: „hai, că faci o baie, două-trei...dar să stai tu, om în putere și sănătos, așa, fără rost, la soare...când îi atâta treabă de făcut...e o mare prostie
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
prinse de păr ca femeiile și-l podidiră lacrimile. Didina care fusese instruită de cotoroanță, în timp ce veneau pe drum, abia aștepta ca „boielul cel frumos” (pe care pusese ochii, de la prima vedere, în restaurantul Minerva din Craiova, câd era o fetișcană de șaptesprezece ani) ca s-o mulțumească... plătindu-i o sumă la care nici nu visase, zece mii de lei, se prefăcuse în permanență că-i distrusă de „boala” conașului (și asculta cu sufletul la gură ce-i spune baba când
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
am întâlnit a doua zi pentru mai puțin de două ore și ne-am plimbat în zona cazinoului. Prima surpriză a fost ținuta ei vestimentară. Jurai că este o elevă de liceu care a uitat să poarte uniforma. Era o fetișcană drăgălașă, cu zâmbet fermecător, grațioasă în mișcare și cu mare poftă de vorbă. A doua surpriză a fost prezentarea pe scurt a acelor împrejurări nefericite care au determinat, printre altele, apariția ei în evidențele Miliției. - Să nu te sperii de
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
și atelaje. Familia lui nea Ilie era compusă din soția sa, un băiat și o fată. Soția lui nea Ilie, Florica era bucătăreasa brigăzii, băiatul era militar angajat cu gradul de plutonier la o unitate din Ploiești, iar fiica o fetișcană foarte vioaie se spunea că lucra strungăriță la uzina 1 Mai din Ploiești unde făcea naveta și rareori stătea la căminul uzinei. Fiind în aceeași curte destul de cuprinzătoare cu grajdul, membrii familiei șefului de echipă se întâlneau cu muncitorii brigăzii
COCUŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351722_a_353051]
-
BRD și la Raiffeisen erau niște domnișoare, pe tocuri cui, mânuind lopeți de 3-4 ori mai late decât dimensiunea bazinului lor...și mă dezgustă gândul că toți bărbații din firmele astea tari, cu renume, sunt niște...”protejați”...de-au ajuns fetișcanele la dat zăpada de pe trotuar). E așa de cald la mine în casă...stau în tricou. Sunt fericită încă...Nu m-am dezlegat de la rețeaua orașului, ca să umblu cu trei pulovere, ca “fericiții” cu centrală. Probabil vor plăti mai puțin
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
cu mâna stângă, din inimă, iubire Și verdele din iarbă mă face iar voioasă. Împletitura-i gata, și-atât de minunată... Mă-ndrept sfioasă-n grabă spre vechea oglinjoară Din rama ei sculptată - doar cântec de vioară Și-o dulce fetișcană zâmbește-mbujorată. Oare sunt eu aceea? Sublimă transformare! Am astrele-n privire să mă călăuzească Să fi mascat necazul cu un lăstar de floare? Și pașii-mi fug, sălbatic, spre-o dragoste cerească... DOR Trimite-mi, tată, zâmbetul duios Pe aripi
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
O fi greșit măsura? Îmi va veni bine?” În fața oglinzii a exclamat mulțumită și s-a grăbit să ajungă la el să o vadă. - Wow! Ce frumoasă ești, iubito! o întâmpină Eugen, învăluind-o cu priviri admirative. Arăți ca o fetișcană ieșită din bazinul de înot... - Nu râde de mine, răule!... Nu, nu te apropia! îi opri ea elanul, ghicindu-i intenția de a o îmbrățișa. Nu am nimic pe sub acest halat frumos... Mulțumesc mult! Surpriza ta este minunată. Ai bonus
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
în schimbul lui! Câte avantaje pentru simpla îngăduință de a-l purta și el din când în când. Zadarnic, țineam la chipiu ca la ochii din cap, purtându-l mă simțeam altul, mai plin de importanță, mai plin de farmec pentru fetișcanele după are și eu eram tentat să-mi întorc privirea, mai independent față de Vâț, care nu ne dorea altminteri decât uniformi, cu nimic deosebiți unul față de celălalt. Mărșăluiam în rând câte doi spre cantină, unde urma să luăm cina, dirigintele
CHIPIUL ALB de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355421_a_356750]