142 matches
-
Confruntarea dintre aparatul de represiune țarist și organizațiile subterane ruse alimentează violența ce colorează revoluția și războiul civil rus. Amoralismul marxist al leninismului este soluția pe care socialdemocrația rusă o dă provocării re pre zentate de urgența revoluției. Centralismul democratic, fetișizarea unității de partid, predilecția pentru demonizarea adversarului sunt mărcile identitare ale acestui nou fanatism ce contaminează societatea rusă. Intelighenția este patul germinativ al utopismului. Îi va fi dat acestui socialism rus, stihial și sangvinar, să modeleze secolul XX. Cotitura luteriană
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
există soluțiipanaceu. Predilecția pentru exercițiul spiritului critic este inse parabilă de viziunea duratei lungi. Observațiile lui Alexandru Duțu în marginea reflecției maioresciene trimit la această dialectică a solidarităților organice și a celor organizate. Omnipotența politicii, preferința pentru legiferarea în exces, fetișizarea reperelor de ci vilizație sunt reflexele unei omnipotențe a statului, care își construiește o societate fără ca cetățenii săi săși poată activa instinctul civic.<ref id=”1”>Vezi Alexandru Duțu, „Conservatorism, modernizare și tradiție“, în Polis. Revistă de științe politice, 2
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
clientelismului un câmp vast de manifestare. Acolo unde alte națiuni preferă să investească în cultivarea talentelor individuale, ca modalitate de a pregăti un progresmaterial general, elita autohtonă este fascinată de reproducerea instituțiilor juridice, percepute ca vehicule de acces spre civilizație. Fetișizarea legilor, proliferarea actelor normative, descurajarea individului și venerarea Statului sunt simptomele unei patologii pe care junimismul nu va înceta să o denunțe. Ce au făcut acești oameni? Au răsturnat în țara noastră deodată toate formele de stat ale vieții publice
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
du monde, trad. fr., Gallimard, Paris, 1982, pp. 1056-1057. "Cultura", înțeleasă ca expresie (simbolică), este așadar determinată de tipul de regim economic, de raporturile de dominare și exploatare rezultate din diviziunea socială a muncii. Ea se manifestă prin intermediul fenomenelor de "fetișizare", de "reificare" sau de "alienare". Deosebit de inovatoare în această abordare este nu atât caracterizarea culturii, în continuare asimilată, în tradiție idealistă, suprastructurilor ideale, manifestărilor ideologice și imateriale, cât ideea că acestea pot fi "explicate" prin raportarea la bazele materiale și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
moravuri...). Alienare: acest termen este esențial în analiza critică a capitalismului la Marx și Engels. El trimite la pierderea sensului: individul nu mai este subiectul vieții sale, ci obiectul unui mare mecanism care îl depășește. Se învecinează cu noțiunile de "fetișizare" (a mărfii) și de "reificare" (transformarea subiecților în obiecte). Axiologie: discurs rațional care pune în evidență valorile ultime care motivează acțiunile noastre. Neutralitatea axiologică este atitudinea de suspendare a oricărei luări de poziție sau judecăți de valoare în materie științifică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
65, 69, 101, 103, 120, 140, 168, 178, 188, 191-192, 205, 208, 221, 239, 253, 255, 301. F Fapt social / total, 26-27, 44, 63, 68, 119, 121, 131, 141. Femeie, 117, 122, 125, 217, 283. Fenomenologie, 44. Fetișism, 146, 172. Fetișizare, 35. Figură, 146, 161, 166-167, 171-172, 177, 181, 183-184, 188, 192, 248, 259, 264. Filozofie, 7-10, 17-18, 22, 28, 30, 34, 39-40, 50, 52, 54, 59-60, 65, 69, 105-106, 111, 157, 282. Formare, 101, 107, 153, 187-188, 200-202, 206, 211
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
persuasive lipsite de moderație și de aplicabilitate analitică, demersul său de analiză critică a „peisajului” tehnologic actual ridică probleme importante și chestionează optimismul nefundamentat practic al unor cercetători. Spre deosebire de aceștia din urmă, în special de susținătorii transumanismului, care ajung la fetișizarea tehnologiei digitale, preamărind posibilitățile pozitive de progres existențial prin medierea cibernetică destinată argumentării umanului, filosoful este sensibil la implicațiile negative ale tehnoștiinței. Astfel, Virilio (2000Ă definește înțelegerea tehnicii actuale în termeni etici umaniști, ilustrând lecția învățată de la fasciștii futuriști: puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comunist”, „Labiș - poet al obedienței față de Putere” și altele escamotează, minimalizează, dacă nu cumva tind să anuleze contribuția realmente valoroasă a scriitorului la tezaurul de valori literare românești. Pe de altă parte, situarea pe cealaltă poziție, a adulării excesive, a fetișizării operei labișiene se poate dovedi a fi la fel de neproductivă ca și subestimarea acesteia. Este adevărat: prin moartea timpurie și cu totul neașteptată a poetului, numele lui a intrat în legendă, iar legenda s-a amplificat și a marcat, timp de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
din provinciile istorice. Aceasta s-a făcut prin punerea în paranteză cu totul a episodului post-bizantin (în sens propriu). Vedem cum se încearcă din nou și din nou să se răspundă ziditor întrebării colective "cine suntem?", de data aceasta prin fetișizarea (esențialistă) a originilor. Pare că sunt acestea mereu altele, în funcție de necesitățile prezentului - religioase sau etnice; "reale" (i.e. argumentate istoric) sau imaginare (argumentate mitic sau propagandistic). Or, întrebării "cine suntem" i se putea răspunde fără a apela la episodul medieval: "românii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
polemic și nu mimetic. Eroul, fiul unor țărani săraci, se însoară cu fata chiaburului din sat, sperând că astfel își va astâmpăra setea de pământ. Până aici similitudinea cu Ion al Glanetașului e frapantă: aceeași obsesie a pământului dusă până la fetișizare, aceeași tentativă de a-l obține prin căsătorie. Dar drama personajului lui R. nu mai e a opțiunii între „glasul pământului” și „glasul iubirii”, ci este drama omului care, atingându-și „idealul”, își dă seama de zădărnicia lui, fiindcă încercarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
trei mărgăritărașă Însămnează duhul, nurii și vorba cea drăgălașă, Iar verigile de aur pe care stau pusă ele SÎnt unite, ca s-arăte că tu le ai pe tustrele”. Poezia este scurtă și nota de senzualitate absentă. Conachi merge nu spre fetișizare, ci spre alegorie. Universul lui erotic (spațiul intim) este, Într-adevăr, sărac. Pasiunea depopulează, golește totul În jurul obiectului erotic. Nu este loc decît pentru o oglindă care să probeze (dar să și trădeze) frumusețea femeii, o umbreluță mesager și paznic
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cetățenească europeană (ICE) care urma să înainteze o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene în vederea adoptării unei legislații universale a drepturilor naturii. Dacă citim în cheie religioasă această inițiativă, atunci avem de-a face, în fond, cu o fetișizare desacralizată (în cheie juridică) a Magnei Mater. Cultul ei străvechi cunoaște astăzi forme noi, secularizate, dar înnobilate oarecum cu o ,,spiritualitate fără religie" una de tip New Age în genul celei definite de Sam Harris în cărțile sale. Natura și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o ,,spiritualitate fără religie" una de tip New Age în genul celei definite de Sam Harris în cărțile sale. Natura și pământul sunt acum entități vii, interconectate cosmic și universal. Trebuie în mod obligatoriu protejate asemenea unor ființe umane. Această fetișizare și legiferare fără rezerve a drepturilor naturii ca ființă vie obligă modernitatea occidentală la o reconsiderare a practicilor legislative și economice actuale. Exploaterea clasică a cărbunelui, de exemplu, este pusă sub semnul întrebării pentru că ar fi o crimă: ucide ecosistemul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a) relația BOR cu mass-media; b) relația cu intelectualii; c) plasarea BOR într-un context social realist; și d) secularizare. Un text provocator și interesat este și cel referitor la ,,Religia Bio". Aluzia este la imensul interes și chiar la fetișizarea în anumite medii a mâncării tradiționale, fără adausuri comerciale, aditivi și conservanți. Religia Bio este o veritabilă pledoarie împotriva ,,laptelui chinezesc forjat cu melamină". O religie seculară, cum ar spune autorul, care prinde de minune în forme patologice, hilare și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fără limite. Or, așa ceva nu este normal. Libertate fără limite nu există în nicio democrație occidentală. Conform unei spuse celebre, libertatea mea se sfârșește acolo unde începe libertatea ta. Ceea ce observ eu ca dominantă în mentalul social european este fenomenul fetișizării libertății de expresie 203. Pentru cei ce nu au niciun Dumnezeu (cum ar fi de pildă jurnaliștii de la Charlie Hebdo!), libertatea de expresie devine propropriul lor Dumnezeu! Fenomenul este explicabil (și) prin teoria lui Mircea Eliade despre substitutele sacrului în
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mai fie. Acesta este, de altfel, punctul de vedere al lui Marx. Cu greu putem găsi legi sociale universale. Fiecare tip de organizare socială are propriile sale legi. Același punct de vedere îl susține și J. Galtung (1977) când, împotriva fetișizării legilor sociale, argumentează că acestea ar trebui privite mai mult ca „legi de cauciuc”. Ceea ce într-un mod de organizare socială poate reprezenta o necesitate inexorabilă, într-un mod alternativ de organizare poate deveni o tendință evitabilă. Psihanaliza în varianta
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de regim comunist: un determinism grosier, fără nuanțe, manipulat pentru a servi „luptei de clasă”, o încercare abuzivă de desfigurare a literaturii anterioare, pusă fie la zid, fie forțată să anticipeze „valorile” prezentului, un calapod neiertător al realismului socialist, o fetișizare a literaturii sovietice și a influenței „benefice” asupra altor literaturi etc. Totul într-o „limbă de lemn”, impregnată de jargon stalinist, jdanovist, cu multe „considerații” rizibile. Contribuțiile așa-zis analitice și eseistice ale lui M. nu-și au, de fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]