318 matches
-
2); ... c) este produs în România, din struguri recoltați în arealele viticole, delimitate conform legislației în vigoare. ... (2) Vinul varietal este produs din struguri proveniți din următoarele soiuri de viță-de-vie: Aligote, Burgund mare, Băbească neagră, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Fetească regală, Merlot, Muscat Ottonel, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian, Sauvignon blanc, Syrah. ... (3) Lista soiurilor menționată la alin. (2) se completează și se actualizează anual și se notifică la Comisia Europeană de O.N.V.P.V. ... Articolul 4 Dreptul de a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274763_a_276092]
-
defavorizate, facilitățile fiscale oferite de stat nu au atras investitorii așa cum se așteptaseră autoritățile. Singurul obiectiv din orașul Plopeni inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din poiana „La Cetate” („Cetatea Fetii”), unde s-au găsit urmele unei cetăți din secolele al VI-lea-al V-lea î.e.n. Stema orașului Plopeni din județul Prahova, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 1985/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, numărul
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
Miercurea-Ciuc Municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc Municipiul Odorheiu Secuiesc Toplița Municipiul Toplița Gheorgheni Municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva Municipiul Deva Hunedoara Municipiul Hunedoara Petroșani Municipiul Petroșani Orăștie Municipiul Orăștie Brad Municipiul Brad Hațeg Orașul Hațeg Ialomița Slobozia Municipiul Slobozia Urziceni Municipiul Urziceni Fetești Municipiul Fetești Iași Iași Municipiul Iași Pașcani Municipiul Pașcani Hârlău Orașul Hârlău Răducăneni Comuna Răducăneni Ilfov Buftea Orașul Buftea Cornetu Comuna Cornetu Maramureș Baia Mare Municipiul Baia Mare Sighetu Marmației Municipiul Sighetu Marmației Vișeu de Sus Orașul Vișeu de Sus Târgu Lăpuș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185356_a_186685]
-
se ramifică o altă cale ferată ce duce la Țăndărei și Făurei. Așezarea Fetești a fost menționată pentru prima dată în anul 1528 într-un document emis de domnul Țării Românești, Radu de la Afumați. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fetești avea statut de comună rurală în cadrul plășii Ialomița-Balta a județului Ialomița. Ea era formată dintr-un singur sat și avea 1236 de locuitori. În comună funcționau o stație de telegraf și poștă, două școli (una de băieți cu 29 de
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Excepție de la toate acestea face doar rezervatia naturală „Calcarele de la Fața Fetii”, unde accesul fiind foarte dificil, presiunea antropica este scăzută. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel: Reportaje Videoreportaj
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
ua este un fel de brânză românească, făcută din lapte de vacă, de bivoliță sau de oaie. Se poate asemăna cu brânza feta grecească. De obicei este sărată, iar conținutul tipic de grăsime este de până la 55% (bivoliță), iar de apă de 40-50%. Brânza parcurge o perioadă de maturizare în saramură, în care se poate păstra mai multe luni. Din 2005, telemeaua este
Telemea () [Corola-website/Science/297448_a_298777]
-
să o dreg?! Cu cei de acum, că alui meu i-am spus înainte de a închide ochii. A apucat și a zis:,,te iert, fă, te iert!’’ Mă așteptam ca Gheorghe ăsta, înainte de a muri, să se spovedească, însă nu fetii. Greu să dai ochii cu popa într-o situație ca asta, dar cu ea și mai și! ...Vai de capul meu! Ce-o să mă fac atunci când va afla fi - mea?! O da Dumnezeu, poate mor și eu! Viață o fi
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]
-
București. Cel mai celebru soi cultivat la Pietroasele este Tămâioasă românească, varietatea locală fiind cea mai aromată dintre soiurile tămâioase produse în țară, profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150 ha. Vinurile din Tămâioasă românească de la Pietroasele au fost premiate la mai multe expoziții internaționale, cum ar fi cea de la Budapesta
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
mai celebru soi cultivat la Pietroasele este Tămâioasă românească, varietatea locală fiind cea mai aromată dintre soiurile tămâioase produse în țară, profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150 ha. Vinurile din Tămâioasă românească de la Pietroasele au fost premiate la mai multe expoziții internaționale, cum ar fi cea de la Budapesta din 1972
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71 de județe interbelice în care era divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța și
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Fetesca Regală este un soi românesc de struguri albi. Se crede că este rezultatul hibridării naturale dintre soiurile Fetească Albă și Grasă de Cotnari. Soiul a fost identificat în jurul anilor 1920 în comuna Daneș, iar în 1928, la Expoziția Națională de Vinuri și Fructe de la București, vinul obținut din acest soi a fost prezentat sub denumirea de "" impresionând prin
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
chiar dulci. Din acest soi se prepară materia primă pentru mari vinuri spumante românești. Din se obțin și distilate de prestigiu. Din populația soiului Fetească Regală la Stațiunea de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a fost extrasă selecția clonală Fetească Regală 21 Blaj și a fost omologată în anul 1979. Având o mare plasticitate ecologică, dar și datorită producțiilor ridicate obținute, soiul se cultivă în foarte multe areale viticole, chiar și în areale caracterizate printr-un ecoclimat mai puțin favorabil
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
ori mai mari decât expunea clinică . În cazul femelelor de șobolan cărora li s- au administrat doze din perioada de împerechere și până în ziua a 7- a de gestație , a fost observat un numar ușor mai redus de nidări și feti viabili , dar fără vreo corelație doză- răspuns , procentele de incidența aflându- se în intervalul control . Studiile privind dezvoltarea în perioada peri- postnatala au demonstrat că dozele mari de diclorhidrat de histamina au determinat toxicitate maternă , puiul prezentând manifestări toxice pe
Ro_176 () [Corola-website/Science/290936_a_292265]
-
este așezată în partea de sud-vest a României, în județul Mehedinți, Oltenia și cuprinde 55 de hectare pe care au fost replantate soiuri tradiționale ale locului, incluse în soiurile autorizate DOC Mehedinți-Corcova: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc, precum și un soi nou, Syrah. a cunoscut gloria ca moșie a prințului Anton Bibescu, la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea. Începând cu anul 2005, o
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
de lemn vă mai lipsește și ați fi buni de pus pe ecranul televizorului, la CNN. Unde, fată?! La un post de televiziune. Nu ai de unde ști dumneata. N-am! Că nici la TV nu prea mă mai uit. Vorba fetii ăsteia, prea sunt toți împăiați. Iar când vorbesc, îmi îngheață apa în găleată. Moș Gheorghe zicea că îngheață și când spui dumneata câte una mai gogonată... Fii-ți-ar moșu-tău al dracu! Că mi-ai împuiat capul cu el
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]
-
tip de experiență care să stea sub semnul nevoii de a se repetă? Și cum le creează părinților dorința de a „riscă o narațiune” care nu se încadrează în repertoriul cunoscut, care nu consumă pe bandă rulantă Albe că zăpadă, Feti frumoși, ...? Care dezorganizează liniștea poveștii ultra-cunoscute? Teatrul pentru copii este, într-un fel, teatrul pentru părinți. Pentru acei părinți care aleg, de multe ori, poveștile copilăriei lor. Una dintre cele mai mari capcane în care cade teatrul pentru copii până în
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
emis Legea 363/2006 „privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național — Secțiunea I — Rețele de transport”, care stipula în Anexa Nr.1, secțiunea A, paragraful 1.01, asumarea construcției autostrăzii Nădlac—Arad—Timișoara—Lugoj—Deva—Sibiu—Pitești—București—Lehliu—Fetești—Cernavodă—Constanța. În anul 2007, CNADNR a obținut de la Consiliul Județean Arad certificatul de urbanism nr. 52/07.03.2007 pentru studiul de fezabilitate al tronsonului de autostradă Arad—Timișoara—Lugoj, din care Sectorul 1 reprezenta „Varianta de ocolire Arad
Varianta de ocolire a municipiului Arad () [Corola-website/Science/336345_a_337674]
-
resurselor financiare, pentru a fi continuată după 1998. În 2004 au fost deschise traficului două noi tronsoane: București-Fundulea și Fundulea-Drajna Nouă, însumând aproximativ 106 km. La sfârșitul lunii iunie 2006, autostrada a fost dată în folosință și pe tronsonul Drajna - Fetești, însă numai pe două dintre cele patru benzi de circulație, pentru ca celălalt sens să fie terminat în anul următor. Din 6 iunie 2006 traficul pe Autostrada Soarelui este supravegheat video. Camerele sunt instalate îndeosebi în intersecțiile autostrăzii cu șoselele de
Autostrada A2 (România) () [Corola-website/Science/300225_a_301554]
-
C Ion (șef revizia vagoane), Stănescu Dumitru(șef gară) Titi Constantinescu cel care dădea bani jucătorilor să participe la balurile din oras.Dupa fiecare meci suporterii își continuau discuțiile despre meci la o partidă de popice în incinta depoului CFR Fetești. După anul 1950 la Fetești apar și alte echipe de fotbal cum sunt:Locomotivă 2, Spartac, Avicola, Șoimii Bărăganului și UM Jandarmeria.Dupa anul 1963 echipa de fotbal Locomotivă se mută pentru câțiva ani pe terenul de la Jandarmerie deoarece începe
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
jucau la categoria Promotie.Progresul și Ogorul fuzionează și astfel apare o nouă echipă cu denumirea de Viticola.In 1973 Viticola are o evoluție foarte bună și promovează la nivelul diviziei C. La 14 august 1973 apare Asociația Sportivă Rapid Fetești deoarece Locomotivă fuzionează cu Viticola formând o echipă puternică care să reziste la nivel de divizia C. Sezonul 1973/1974 este primul în care echipa Rapid Fetești participa la nivel de divizia C având în lot următorii jucători:Ion Moga
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
promovează la nivelul diviziei C. La 14 august 1973 apare Asociația Sportivă Rapid Fetești deoarece Locomotivă fuzionează cu Viticola formând o echipă puternică care să reziste la nivel de divizia C. Sezonul 1973/1974 este primul în care echipa Rapid Fetești participa la nivel de divizia C având în lot următorii jucători:Ion Moga, Gheorghe Caloianu, Andrei Păscu, Mitică Pila, Gheorghe Cantrea, Puiu Peltea, Dan Mihăilă, Fanel Tifrea, Mitică Damian, Vasile Grozea, Teo Chitaru, Ion Stan, Paul Coțofana, Gică Tudorache, Marian
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
a clasificării ierarhizate (Liliana Rotaru, 1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică. De altfel, cu excepția grupului Galbenă de Odobești și Mustoasă de Măderat, celelalte două erau deja cunoscute în literatura de specialitate ca fiind asemănătoare morfologic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu același gel. În primul caz analizând zimogramele rezultate după developare în cadrul unui grup de soiuri în funcție de sortogrupuri, eventualii genitori sau pe baza presupunerilor existente deja despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
gel. În primul caz analizând zimogramele rezultate după developare în cadrul unui grup de soiuri în funcție de sortogrupuri, eventualii genitori sau pe baza presupunerilor existente deja despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
25 noiembrie 2008. Nr. 1.535. Anexa DATELE DE IDENTIFICARE a structurii de bloc care se transmite din domeniul privat al statului și din administrarea ministerului Apărării în domeniul privat al municipiului Fetești și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Fetești Locul unde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205115_a_206444]