534 matches
-
și țăranii dependenți. Dar, în vremea aceasta, masa populației rurale nu o formau aceste pături, ci țărănimea liberă, alcătuită din oaspeți, coloni, dar mai ales din țărani liberi din obști, care se vor transforma în țărani dependenți pe măsura evoluției feudalismului. Din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, numărul țăranilor liberi a scăzut în urma ofensivei nobilimii, care a preluat noi pământuri țărănești. Dar țărănimea liberă n-a putut fi desființată nici economic, nici social-juridic. Masa țărănimii libere era formată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Brașov, 1967, p. 121-135. 51. Istoria Românilor, vol. III, p. 427. CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE X-XIII) În secolul al X-lea, românii erau închegați ca unitate de neam și limbă, iar sub aspect social-economic se aflau în plin feudalism timpuriu. Evoluția lor firească a fost brutal întreruptă de năvălirea noilor popoare migratoare de rasă turcă, pecenegii, uzii și cumanii, urmate mai târziu de mongoli, începutul secolului al X-lea și mijlocul secolului al XIII-lea. Năvălirile acestor populații au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
221 Nașterea limbii române 224 Când a apărut limba română? 240 Menționarea românilor în istorie 245 Numele românilor 247 CAPITOLUL VIII SOCIETATEA AUTOHTONĂ ÎN SECOLELE X-XIII 250 Populația 250 Economia 253 Circulația mărfurilor și moneda 255 Evoluția structurilor sociale. Începuturile feudalismului românesc 257 Nobilimea prestatală românească, cnejii sau juzii 260 Formațiuni politice românești 263 Organizarea bisericească în secolele X-XIII 271 Viața bisericească a românilor sud-dunăreni 274 Episcopia vlahilor 275 Arhiepiscopia de Târnovo 275 Viața bisericească în Transilvania și Banat 276 Episcopii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să lucreze pe baza acestor grupuri, mai degrabă decât pe distrugerea lor. Bolșevicii au decis totuși de la început că nu este loc nici măcar pentru forme modificate ale oricărui grup comunitatea sătească, ghildă sau cooperativă care a fost format în perioada feudalismului despotic. Însă nu toți radicalii europeni urmau viziunea marxistă asupra caracterului caduc al instituțiilor locale și de rudenie. 4. "Calea" americană În prezent, în gândirea politică americană, comunitatea implică trei tipuri: 1) comunitățile de idei; 2) comunitățile de criză de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Viața oamenilor obișnuiți era la limita supraviețuirii, ei fiind ținte ale valurilor triburilor migratoare în fața cărora erau neputincioși. Doar mânăstirile întărite și izolate ofereau un refugiu. Pe la sfârșitul anilor 900, lucrurile încep să se schimbe odată cu construcția castelelor și structurarea feudalismului. Lorzii feudali ofereau protecție clienților lor în schimbul serviciilor perpetue. Orașele medievale încep de asemenea să crească. Parisul medieval al anului 1250 vădea semnele acestei renașteri. În acel an, Jehan de Chelles începea faza finală a construirii Catedralei Notre-Dame, a cărei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se ocupa în principal cu cultivarea pământului (Nägler, 1969). Începând cu secolul IX pătrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii. Apoi, în secolele XII-XIII, se produce un fenomen masiv de emigrare al sașilor din Germania apuseană, ce își avea cauzele în specificul feudalismului german. Aceștia sunt colonizați de regii maghiari, mai ales în sudul Transilvaniei, cu scopul de a apăra Fundus Regius 4 de atacuri și de a-și consolida stăpânirea în zonă. Sașii colonizați s-au organizat mai întâi în unități administrative
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realitatea socială și a o încadra într-o tipologie, Durkheim este atras de diviziunea muncii, diferențiind între solidaritatea organică și cea mecanică. În aceeași manieră tipologică, Marx vede diferența între societatea premodernă și cea modernă bazându-se pe opoziția între feudalism -capitalism și cea între țărănime-nobilime și proletariat-burghezie. Mai apropiat de actualitate, Robert Redfield pune sub semnul întrebării încercările clasicilor de a opune comunitatea de societate, ruralul de urban și concluzionează că între cele două tipuri polare sunt alte tipuri intermediare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
număr minim de locuitori și o suprafață cultivată mai mică, puteau ascunde noile profituri comerciale și exagera pierderile cauzate de furtuni, secetă și așa mai departe. Scopul hărții cadastrale și a cărții funciare era tocmai acela de a elimina acest feudalism fiscal și de a face mai eficient sistemul de impozitare al statului. Tot așa cum silvicultura științifică avea nevoie de un inventar al arborilor pentru a calcula potențialul comercial al pădurii, reforma fiscală necesita un inventar detaliat al proprietăților pentru a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
folosite În industria bumbacului și cele mecanice, din marile fabrici de textile. Primul mod de producție era, pur și simplu, condamnat să dispară. Lenin Împrumută această analogie de la Marx, care o folosea frecvent pentru a spune că războiul manual favorizează feudalismul, iar cel mecanic - capitalismul. Această imagine era atât de sugestivă, Încât Lenin a recurs la ea și cu alte ocazii, pretinzând, de exemplu În Ce e de făcut?, că oponenții lui, Economiștii, foloseau „metode manuale”, În vreme ce bolșevicii acționau asemenea unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
suflă“ nici un cuvânt despre decorul actului, deși a avut la îndemână, din câte mărturisește în descrierea arheografică, o fotocopie de la Arhivele Naționale București. În 1982, o dată cu studiul Marinei Sabados, a apărut la Chișinău volumul III din colecția Moldova în epoca feudalismului, acolo unde editorii au scris: „iscălitura domnului și litera majusculă sunt zugrăvite în culori galbene, albastre și aurii. La mijloc sus • semiluna în auriu. În colțul din dreapta e portretul domnului ținând în mână o biserică. Tot acolo inscripția «Miron Barnovschi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
21. Pe acest act, portretele perechii • DRH, A. Moldova, vol. XIX, p. 348-353, nr. 266 (după o fotografie de la Arhivele Naționale București, Fotografii, X/7; fără descrierea miniaturii). Originalul se păstrează la Muzeul din Suceava, nr. 2149. • Moldova în epoca feudalismului, III, întocmit de E. M. Dragnev, A. N. Nichitici, L. I. Svetlicinaia, P. V. Sovetov, Chișinău, 1982, p. 196-202, nr. 98 (cu descrierea miniaturii). • Catalogul documentelor Țării Românești din Arhivele Naționale, vol. VII, 1650-1653, întocmit de Marcel-Dumitru Ciucă, Silvia Vătafu-Găitan, Melentina
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
odată cu instalarea fanarioților. Secolele XIII-XIV, care au văzut închegându-se instituțiile românești după un model bizantin, sunt chiar acelea în care Imperiul și statele sud-slave de imitație bizantină își mențineau încă pozițiile în regiunea Dunării de Jos. Deosebirile evidente între feudalismul de stil central-european și organizarea pe care românii, acolo unde au rămas mai multă vreme independenți, au dat-o statelor și bisericilor lor își au originea în această perioadă, când interesele strategice ale Imperiului și ambiția patriarhiei ecumenice de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și în alte societăți, piața eroda sau modifica relațiile și ierarhiile stabilite prin intermediul sistemului de distribuție dominant, dar nu a reprezentat niciodată o amenințare serioasă la adresa acestuia. Tot astfel, nu a reprezentat-o, vreme de mai multe secole, nici în feudalismul Europei Occidentale și încă și mai puțin în organizarea tradițională a societăților ne-europene, unde a fost nevoie de influența externă a capitalismului european pentru a modifica sistemele de organizare socială și economică dominante. Câtă vreme sistemul comunist de distribuție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istorizantă. Examinează și de astă dată opera din punctul de vedere al specificului național, literatura lui Sadoveanu reprezentând „formația progresivă a sufletului nostru, procesul genetic al sufletului românesc”. Totodată, observă că numeroase dintre povestirile și romanele lui Sadoveanu reflectă amurgul feudalismului, intersectat cu „formarea mediului orășenesc burghez” (de exemplu, Venea o moară pe Siret). R. s-a ocupat în câteva rânduri, cu aceeași atitudine simpatetică, și de critici. Trei sunt personalitățile care i-au reținut atenția în mod deosebit: G. Ibrăileanu
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
din literatura noastră” (Laurențiu Faifer). Dincolo de istoria intimă, paginile interesează sub raport documentar, schițând imagini pregnante ale diferitelor medii ale timpului: boiernași din Moldova și Basarabia, influenți negustori bucureșteni, dascăli greci, țigani robi de pe moșii - o lume cufundată încă în feudalism. Evocarea este făcută cu umor și talent, într-o limbă viguroasă, ușor arhaică, iar portretele oamenilor sunt expresive, pline de culoare. Această autobiografie fără pretenții literare cucerește prin stilul simplu, nelucrat și fără modele, prin sfătoșenie și prin simțul sănătos
VARNAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci un artefact creat de lunga istorie a dominației coloniale” (So, 1990, p. 96). Pentru subdezvoltare, Frank propune așadar o „explicație externă”. Întârzierea nu poate fi explicată, apreciază el, prin feudalism sau tradiționalism pentru că țări precum China sau India erau țări avansate înainte de a intra în starea colonială (în secolul al XVIII-lea). Experiența colonială și a dominației străine a răsturnat trendul dezvoltării multor țări avansate ale lumii a treia. Modelul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
The unmaking of an ethnic identity: Transylvania’s Germans”, American Ethnologist, vol. 12, 4. Verdery, K. (1994), National Ideology under Socialism: Cultural Politics in Ceaușescu’s Romania, University of California Press, Berkeley. Verdery, K. (1996), „A Transition from Socialism to Feudalism? Thoughts on the Postsocialist State”, What Was Socialism and What Comes Next, Princeton University Press, Priceton. Weber, M. (1994), Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București. Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietictc "Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Baltazar, Iser Sol, B. Luca, F. Aderca, Virgiliu Moscovici, Ion Pribeagu, I. Peltz, Horia Carp, Ury Benador, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, I. Ludo. Tot aici A.L. Zissu scrie articolul Ce-i iudaismul?, iar St. Antim dezvoltă subiectul Antisemitism și feudalism. Interesante sunt contribuțiile referitoare la filosofie ale lui I. Brucăr sau notele semnate de Marcel Iancu, precum și cele ale lui J. Bercovitz (Dubla naționalitate). Însemnări despre Israel trimite Horia Carp, iar Adrian Verea și Emil Dorian publică piesele de teatru
PUNTEA DE FILDES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289065_a_290394]
-
procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv. Mijloacele de constrângere constau în variatele forme de proprietate: asupra pământului, uneltelor, a forței de muncă înseși, ca în cazul sclavagismului și al feudalismului. Agricultura bazată pe irigații, specifică multor societăți din Asia, Africa și America precolumbiană, presupune lucrări de îndiguire, irigații, realizate printr-un efort colectiv. În consecință, procesul va avea un grad mai ridicat de socializare. Poziția în suprastructura administrativă și militară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale ale epocii. Filosofia clasică germană, cu particularitățile sale teoretice, este explicată, într-o oarecare măsură, ca sublimare în planul ideii a neputinței sociale și politice a burgheziei germane, ca expresie a tendinței sale spre compromis politic și ideologic cu feudalismul. Metoda analizei ideologice, una dintre contribuțiile cruciale ale lui Marx, reprezintă un exemplu tipic de reducție structurală. Psihanaliza s-a constituit aproape exclusiv pe baza procedurilor reducției structurale. Metodologia freudiană constă, în fapt, în proceduri de detectare a conținuturilor profunde
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de atitudinea membrilor colectivității față de aceasta. Marx și Engels argumentează însă că această relație este derivată, determinată de o altă relație, obiectivă de această dată. Relația dintre condițiile obiective și forma de organizare socială. Forma de organizare (în exemplul luat, feudalismul) este determinată de tipul condițiilor în care se desfășoară respectiva activitate (forțele de producție, în acest caz). Între condițiile obiective și formele de organizare există o relație de compatibilitate/incompatibilitate. Această relație „se reflectă” în prima relație, în atitudinea persoanelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cheie pentru înțelegerea stării sale actuale și a celor viitoare. O cercetare atemporală, de tipul celei oferite de științele generalului, poate ajunge la dezvoltarea unor cauze mai generale. O asemenea explicație nu poate fi însă completă. De exemplu, putem înțelege feudalismul românesc într-un mod strict teoretic, pornind de la nivelul de dezvoltare al forțelor de producție. O asemenea înțelegere este însă foarte generală și incompletă. Feudalismul românesc poate fi înțeles mai bine dacă se ia în considerație lanțul concret de evenimente
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauze mai generale. O asemenea explicație nu poate fi însă completă. De exemplu, putem înțelege feudalismul românesc într-un mod strict teoretic, pornind de la nivelul de dezvoltare al forțelor de producție. O asemenea înțelegere este însă foarte generală și incompletă. Feudalismul românesc poate fi înțeles mai bine dacă se ia în considerație lanțul concret de evenimente care au afectat dinamica în timp a comunității românești. Numai așa putem înțelege de ce el a avut caracteristici proprii, diferite de cel german, maghiar sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe care o poate avea retrodicția (reconstrucția teoretică) în reconstituirea de ansamblu a unei realități trecute despre care avem informații empirice extrem de fragmentare și nesigure. Este, de altfel, metoda pe care el a utilizat-o curezultate excelente în reconstituirea genezei feudalismului românesc (Stahl, 1969, 1972). Viitorul nu poate fi descris decât prin mijloacele teoriei, ale predicției. Predicția este simetrică retrodicției. Descrierea viitorului nu poate fi decât teoretică, pe când știința trecutului poate fi, cel puțin într-o oarecare măsură, strict empirică. Dacă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
plus, nivelul rudimentar al forțelor de producție făcea ca la nivelul procesului productiv propriu-zis să nu se întâmple modificări notabile. Diferențele mariîntre comunități și între diferitele momente în timp ale aceleiași comunități sunt date în special de factori politici. Astfel, feudalismul european a fost constituit dintr-o structură economică destul de staționară în timp, pe care se ridica o suprastructură politică extrem de colorată, variată și mobilă. Caracterul eminamente politic al feudalismului, în general, este destul de evident. Istoria acestuia este, explicabil, mai mult
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]