356 matches
-
fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot divide dacă nu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
membranari specifici ai celulelor tumorale (familia integrinelor) [62]. Integrinele sau grupa receptorilor RGD (care recunosc o secvență caracteristică fibronectinei: Arg-Gli-Asp) sunt proteine ale suprafeței celulare care leagă cu mică afinitate o serie de proteine de adeziune: fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot divide dacă nu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice difteriei, indiferent de localizare. Acestea conțin fibrină, leucocite și celule epiteliale, sunt aderente, sângerează la tentativa de desprindere și au rezistență la disociere în apă. Angina difterică Reprezintă cea mai frecventă formă de boală și apare inițial ca hiperemie faringiană, apoi ca angină exudativă, cu exudat opalin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oxigenului. (3) Cascada coagulării este inițiată de IL-6 și alți mediatori care stimulează monocitele și celulele endoteliale vasculare să exprime factorul tisular, cu rol în activarea factorilor coagulării X și IX, promotori ai mecanismelor de coagulare intrinseci și extrinseci. Generarea fibrinei și depozitarea intravasculară conduce la tromboze, concomitent cu activarea PAF-1 (factor activator al plasminogenului), fibrinoliză și CID. (4) Activarea fosforilarii oxidative de către citokinele inflamatorii stimulează fosfolipaza A2 să elibereze fosfolipidele membranare, stimulează ciclooxigenaza și producerea de prostaglandine și tromboxani. Prostaglandina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
leziunilor tisulare. (5) Activarea sintetazei inductibile de monoxid de azot ( NO) și eliberarea NO este responsabilă pentru vasodilatația din șocul septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, la care contribuie citokinele leucocitare, agregatele de fibrină, trombocite și leucocite, precum și adezivitatea crescută a neutrofilelor față de celulele endoteliale. Consecințele leziunilor endoteliale sunt creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, care contribuie la hipoxia tisulară și leziuni hipoxice consecutive. 12.4 Diagnostic Sepsisul este o
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Patogenie Endocardul este o structură anatomică slab vascularizată. Germenii grefați pe leziunile endocardice sunt greu accesibili fagocitozei și penetrării antibioticelor, din cauza rețelei locale de fibrină. “Protejați” de fibrină, germenii se multiplică și se eliberează permanent în sânge, recoltarea hemoculturilor fiind indicată indiferent de prezența febrei. Infecția endocardului recunoaște următoarele etape: 1. Prezența leziunilor inițiale, formate din depozite fibrino-trombocitare abacteriene 2. Formarea vegetațiilor infecțioase prin grefarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Eikenella, Kingella. Patogenie Endocardul este o structură anatomică slab vascularizată. Germenii grefați pe leziunile endocardice sunt greu accesibili fagocitozei și penetrării antibioticelor, din cauza rețelei locale de fibrină. “Protejați” de fibrină, germenii se multiplică și se eliberează permanent în sânge, recoltarea hemoculturilor fiind indicată indiferent de prezența febrei. Infecția endocardului recunoaște următoarele etape: 1. Prezența leziunilor inițiale, formate din depozite fibrino-trombocitare abacteriene 2. Formarea vegetațiilor infecțioase prin grefarea și multiplicarea germenilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
îndelungată a afectat vitalitatea a doi dinți limitrofi. Preconizarea dimensiunii cavității restante postchistectomie impune o metodă de plombaj a acesteia. Există mai multe opțiuni: autotransplantul osos iliac, homosau heterotransplante (preparate prin decalcefiere, congelare, deproteinizare, liofilizare, iradiere), bureți hemostatici resorbabili din fibrină sau gelatină, ceramohidroxilapatită. Medulospongioasa din creasta iliacă se preferă pentru că nu ridică dificultăți deosebite de recoltare. Faptul că evoluția acestui chist radicular nu a fost presărată cu episoade inflamatorii este de bun augur, întrucât peretele chistului se va decola mai
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
o suspensie de corpusculi(globule albe și roșii) vizibile la microscop, într-un lichid omogen numit plasmă. Plasma conține trei grupe de proteine solubile: fibrinogen, albumine și globuline. Fibrinogenul, sub influența unei enzime (trombină) precipită sub forma unui gel numit fibrină. Acest proces are un rol deosebit în coagularea sângelui și cicatrizarea rănilor. Lichidul rămas după îndepărtarea fibrinogenului se numește ser. El conține trei grupe de globuline: α, β, γ - globuline și albumine. γglobulinele joacă un rol deosebit în fenomenele de
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
consecințe asupra stării neurologice a bolnavului nu trebuie operată. Pseudomeningocelul reprezintă o complicație locală relativ frecvent întâlnită în chirurgia fosei posterioare, pentru a cărei prevenire este recomandată o sutură etanșă a durei mater, peste care se aplică un gel de fibrină (Tissucol). Atitudinea noastră în aceste cazuri este de a evacua prin puncție locală colecția apărută și de a aplica un bandaj elastic care este menținut până când cavitatea este închisă de procesul de cicatrizare. Sunt rare cazurile care să necesite o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
elementelor vasculo-nervoase este mai facilă Necesită acomodare Nu este recomandabil la tumori cu extensie latero-inferior de meat Reducerea progresivă a tumorii cu aspiratorul ultrasonic Folosirea planului arahnoidian pentru decolarea pseudocapsulei Închiderea etanșă a durei mater cu plastie și preparate de fibrină (tissucol) pentru a preveni fistula cranio-aurală. Lateral de meatul acustic − Abord retrosigmoidian Nervii V, VII-VIII sunt situați anterior de tumoră Nervii IX, X, XI coafează polul inferior al tumorii Arterele cerebeloase antero-inferioară și postero-inferioară vin în contact intim cu tumora
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Biochimice: - retenție azotată cu progresie rapidă și evoluție spre IRC terminală în absența tratamentului. GN rapid progresivă este definită prin dublarea creatininei serice într-un interval mai mic de 3 luni. - sindrom biologic de inflamație nespecific produși de degradare ai fibrinei crescuți. Imunologice care permit precizarea tipului de GN (Ac anti-MBG, complexe imune circulante sau Ac ANCA) Puncția biopsie renală este frecvent necesară pentru diagnostic și prognostic. Evoluție, complicații Evoluția este nefavorabilă și ireversibilă spre BCR. Prognosticul este rezervat în absența
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
plachetar și plasmatic (cascada coagulării). Primii 2 timpi constituie hemostaza imediată (primară) care duce la formarea trombului alb plachetar după activarea, adeziunea și agregarea plachetelor. Timpul plasmatic (hemostaza tardivă) reprezintă coagularea propiu-zisă și duce la constituirea trombului fibrino-plachetar și stabilizarea fibrinei. Explorarea hemostazei se poate face global sau prin evaluarea separată a timpului vasculoplachetar și a coagulării. 1. Hemostaza primară este evaluată prin: - teste de rutină: numărătoarea trombocitelor și determinarea timpului de sângerare Timpul de sângerare măsoară durata necesară hemostazei. Valorile
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
timpul plachetar) și factorii plasmatici (esențiali sunt factorul von Willebrand și fibrinogenul în procesele de adeziune respectiv agregare plachetară) 2. hemostaza tardivă (coagularea propiu-zisă) urmată de fibrinoliză. Coagularea este în esență procesul care duce la constituirea trombului fibrino-plachetar și stabilizarea fibrinei. Se realizează grație intervenției succesive a factorilor de coagulare plasmatici și tisulari (cascada coagulării). Are două faze: extrinsecă și intrinsecă. Patologia hemostazei include entități cauzate de afectarea unei singure faze sau a tuturor fazelor. Schema generală de abordare a unei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
albăstrie (fig. 33). CIROZE HEPATICE Diagnosticul pozitiv Criteriile de diagnostic pentru SHR se pot observa în tab. 43. Varice care prezintă un cheag aderent la locul efracției la ore după HDS sau, la zile după eveniment, a unor dopuri de fibrină sau o elevare ca un mamelon alb („white nipple sign”) ce astupă defectul. Trombozate Varicele după o sclerozare eficace sunt observabile doar ca niște mici protruzii nodulare albicioase sau cicatrici albe cu modificări de tip cicatriceal și la nivelul mucoasei
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
pacienții în vârstă, la cei cu stenoze carotidiene simptomatice (94), la cei cu afectare aterosclerotică severă a aortei ascendente (95, 96). Majoritatea accidentelor cerebrale vasculare recunosc drept cauză embolia. În timpul circulației extracorporeale se produc o serie de emboli: gazoși, de fibrină, proteine denaturate, agregate plachetare, agregate leucocitare, detritusuri celulare (hematii), detritusuri tisulare etc. Numărul acestora este direct proporțional cu durata by-pass-ului cardiopulmonar. În funcție de mărimea acestor emboli pot apărea tulburări neurologice tranzitorii, sechele neurologice sau deces. Pe lângă hemodiluție, hormonii circulanți, presiunea de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și progresiunea procesului aterosclerotic. Proprietățile biofizice și biochimice ale venelor diferă în mod normal de cele ale arterelor. Dintre acestea producția scăzută de prostaciclină (PGI2) la nivelul peretelui venos este incriminată în favorizarea agregării plachetare și a depunerii intimale de fibrină, factori ce contribuie la creșterea tendinței venei safene de a se tromboza. În ocluzia precoce a graftului sunt incriminați o serie de factori (5): 1. Leziuni produse în timpul recoltării traumatism mecanic direct; ruptura vasa vasorum. 2. Leziuni produse în timpul preparării
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
prin trecerea sângelui mediastinal prin mici orificii pleurale. De regulă, hemotoraxul trebuie drenat deoarece acumularea de sânge în cavitatea pleurală poate induce disfuncție pulmonară prin compresiune și crește riscul de infecție în plămânul colabat. Organizarea revărsatului și constituirea rețelei de fibrină necesită îndepărtarea acestuia fie pe cale toracoscopică în primele 2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la care temperatura rectală rămâne sub 35°C după o reîncălzire inadecvată la sfârșitul by-pass-ului cardiopulmonar. Fibrinoliza Chiar și în cazul nivelurilor terapeutice ale heparinei circulante demonstrate prin ACT continuă formarea și activarea trombinei, fapt demonstrat de apariția monomerilor de fibrină și a complexelor trombină-antitrombină. Proteinele adsorbite la nivelul circuitului extracorporeal oferă substratul pe care va acționa trombina. Produșii ex-vivo rezultați în urma activării trombinei vor ajunge in-vivo unde vor stimula eliberarea t-PA de către endoteliul vascular. Acest lucru este demonstrat de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
De obicei fibrinoliza indusă de circulația extracorporeală nu ajunge să aibă semnificație clinică. La unii pacienți însă se manifestă o fibrinoliză importantă cu consecințe asupra hemostazei: reapariția sângerării de la nivel capilar prin liza cheagului și interferarea cu polimerizarea monomerilor de fibrină. Diminuarea sângerării prin folosirea drogurilor antifibrinolitice demonstrează contribuția mecanismului fibrinolitic la tulburările de hemostază induse de CEC. Coagularea diseminată intravasculară Coagularea diseminată intravasculară apărea rareori după by-pass-ul cardiopulmonar. Formarea fibrinei apărea la nivelul circuitului extracorporeal și din acest motiv nu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
capilar prin liza cheagului și interferarea cu polimerizarea monomerilor de fibrină. Diminuarea sângerării prin folosirea drogurilor antifibrinolitice demonstrează contribuția mecanismului fibrinolitic la tulburările de hemostază induse de CEC. Coagularea diseminată intravasculară Coagularea diseminată intravasculară apărea rareori după by-pass-ul cardiopulmonar. Formarea fibrinei apărea la nivelul circuitului extracorporeal și din acest motiv nu este diseminată. α 2 antiplasmina circulantă captează rapid plasmina care reintră în organism. Din acest motiv fibrinogenoliza sistemică nu apărea decât atunci când nivelul heparinei este foarte scăzut. Cauzele care duc
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
medie de 500 microni. Studii histologice și imunohistologice (folosind anticorpi anti-macrofage, anti-celulă endotelială, anti-fibră de colagen, anti-antigen nuclear Ki-67 asociat proliferării) (59) efectuate pe miocardul pacienților decedați în primele trei săptămâni de la operație au evidențiat închiderea canalelor cu depozite de fibrină în perioada postoperatorie precoce, astfel încât la trei zile postoperator nu se mai pot vizualiza canale patente între cavitatea ventriculului stâng și miocardul adiacent. Ulterior se constată o intensă activitate a macrofagelor și monocitelor, ceea ce generează o concentrație crescută a factorilor
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
leucocitelor (a monocitelor în special) sau a trombocitelor la endoteliul vascular, reprezintă prima etapă a cascadei de evenimente care conduce la procesul trombogenic. Într-o primă etapă - destul de lungă, uneori - trombogeneza se manifestă printr-o “peliculă” de elemente figurate și fibrina, pe care se vor depune plachetele și în care va migra monocitele, care încărcându-se cu lipide vor deveni macrofage și “celule spumoase”. Moleculele de adeziune exprimate de monocite par a fi inhibate de acizii grași polinesaturați, care exercită în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
prin determinarea respingerii electrostatice între moleculele de fibrinogen.(23, 80, 156, 236) Caracteristici fizico-chimice: pH-ul izoelectric 5,5; timp de înjumătățire 2,5-5 zile; concentrația plasmatica 200-400 mg/dl (2-3% din proteinele plasmatice). În procesul coagulării este transformat în fibrina sub acțiunea trombinei. Pe lanțul ? trombina hidrolizează legătură 16-17 (gly-arg) desprinzând un fragment de 16 aminoacizi denumit fibrinopeptidul A. Pe lanțul β hidrolizează legătură 14-15 (gly-arg) desprinzând un fragment de 14 aminoacizi denumit fibrinopeptidul B. Pe lanțul ? trombina
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]