551 matches
-
în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și pe placa piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior, pe teritoriul aceleeași cetăți s-a găsit și un cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă); L. Chiriac 2009 (pentru cosor). Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă); L. Chiriac 2009 (pentru cosor). Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41 (fig. 14/3); Coman 1980c, p. 278, 368 (fig. 158/7); Teodor 1997c, p. 170. Din cele 367 de puncte arheologice, majoritatea lor fiind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în partea de nord-vest a satului Bărboasa, cercetătorii C. Buzdugan și V. Căpitanu au identificat resturile unei așezări daco-carpice. Ele reprezentau resturile unor morminte de incinerare. În pământul arat au fost găsite și câteva obiecte de inventar (un fragment de fibulă din bronz, o mărgea și un cercel în stare fragmentară). S-au identificat 93 de morminte, dar câteva mai păstrau întregul inventar, majoritatea fiind parțial sau total deranjate. La adâncimea de 0,5 m. mormântul păstra conținutul funerar al unui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Obiecte din os descoperite în cenușarele de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului: un pinten semicircular din fier cu un ghimpe simplu, de formă conică, și un fragment de oglindă, din metal. Prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apropierea cantonului silvic nr. VII, la circa 1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oferindu-i autorului ocazia de a puncta, o dată în plus, specificul unui timp anume 237. Cititorii puteau astfel călători cu ușurință între familiarul din prezent și cotidianul din trecut, grație unor scurte lămuriri cum ar fi, de exemplu, acelea despre fibule "un fel de ace de siguranță ornamentate, folosite în Antichitate pentru prinderea veșmintelor, nasturii nefiind cunoscuți pe vremea ceea"238. Autorul a avut grijă să se delimiteze de sursele sale, anunțând, de pildă, că va povesti "bizuindu-se" pe imaginile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bine, mai ales partea superioară a scheletului și îndeosebi craniul. Orientat cu capul NNV 58,5 și picioarele SSE 26,5. A avut ca inventar, în zona gâtului, o mărgică sau o verigă din os, pătrată, un ac de la o fibulă din fier, puternic afectată de rugină și un cuțitaș din fier, fragmentar, descoperit în zona bazinului (Pl. 18/3,4; 30/ 3). După dimensiunile scheletului, putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 33 (Pl. 18/5). Înhumat. Descoperit la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost descoperit la adâncimea de 0,35 m. Se afla în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp, orientat cu capul NNV 56 și picioarele SSE 24. Ca inventar s-a descoperit o mărgică - 10361 - pe bazin și un resort de fibulă din fier, fragmentar, pe piept (Pl. 23/8,9; 42/1,2). După mărimea oaselor putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 84 (Pl. 23/10; 42/4). Înhumat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,34 m. Se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un mormânt de incinerație în groapă, mai ales în zona bazinului. A fost așezat în groapă în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. După mărimea oaselor putem spune că aparține unui copil. Ca inventar s-a descoperit un fragment de fibulă de fier, foarte ruginit. Mormântul nr. 99 (Pl. 26/9). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,40 m. Urna este aproape întreagă, lipsește o parte din gât și buză, fiind distrusă de fierul plugului care a retezat-o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipuri de morminte. Dintre piesele care fac obiectul inventarului mormintelor din această necropolă am deosebit următoarele categorii de materiale: accesorii vestimentare, obiecte de toaletă, obiecte de podoabă, obiecte de uz casnic, ceramică. b2 - Accesorii vestimentare În această categorie am inclus fibulele și cataramele. Din punct de vedere al acestor două categorii de piese vestimentare, trebuie să menționăm faptul că prezența lor în necropola I de la Săbăoani este foarte redusă. În timp ce cataramele lipsesc cu desăvârșire, fibulele sunt extrem de rare și se prezintă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vestimentare În această categorie am inclus fibulele și cataramele. Din punct de vedere al acestor două categorii de piese vestimentare, trebuie să menționăm faptul că prezența lor în necropola I de la Săbăoani este foarte redusă. În timp ce cataramele lipsesc cu desăvârșire, fibulele sunt extrem de rare și se prezintă doar fragmentar. O bucățică din fier, oarecum diformă, descoperită la M. 60 ar fi putut să aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cataramele lipsesc cu desăvârșire, fibulele sunt extrem de rare și se prezintă doar fragmentar. O bucățică din fier, oarecum diformă, descoperită la M. 60 ar fi putut să aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat de rugină, nu se poate cunoaște cărui tip de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bucățică din fier, oarecum diformă, descoperită la M. 60 ar fi putut să aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat de rugină, nu se poate cunoaște cărui tip de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat de rugină, nu se poate cunoaște cărui tip de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările dacice din sec. I î. Chr.-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările dacice din sec. I î. Chr.-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație nr. 98. Asemenea fibule sunt prezente în majoritatea necropolelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările dacice din sec. I î. Chr.-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație nr. 98. Asemenea fibule sunt prezente în majoritatea necropolelor din sec. II-III d. Chr. Evoluția lor este către așa zisa fibulă de tip carpic, încadrată, de pildă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările dacice din sec. I î. Chr.-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație nr. 98. Asemenea fibule sunt prezente în majoritatea necropolelor din sec. II-III d. Chr. Evoluția lor este către așa zisa fibulă de tip carpic, încadrată, de pildă, la Văleni, în tipul 3. Ele sunt prezente în aproape toate necropolele carpice din Moldova, cum ar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație nr. 98. Asemenea fibule sunt prezente în majoritatea necropolelor din sec. II-III d. Chr. Evoluția lor este către așa zisa fibulă de tip carpic, încadrată, de pildă, la Văleni, în tipul 3. Ele sunt prezente în aproape toate necropolele carpice din Moldova, cum ar fi exemplarele descoperite la Poienești, Pădureni, Dămienești, Săucești, Oncești-Cioara, Poiana-Dulcești etc. b3 - Obiecte de toaletă La mormântul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
realizarea unor asemenea activități. b7 - Obiceiuri de port După cum se poate constata, necropola I de la Săbăoani, din sec. II-III d. Chr. este una din cele mai sărace din aria culturii dacilor liberi cunoscută până în prezent. Cu excepția a două fragmente de fibule, a unei aplici din bronz, a unui inel și a unui fragment de cuțit, doar mărgelele sunt mai numeroase. Cu toate acestea, putem spune că și populația de aici avea predilecție, fie pentru unele piese vestimentare, fie, mai ales, pentru
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inel și a unui fragment de cuțit, doar mărgelele sunt mai numeroase. Cu toate acestea, putem spune că și populația de aici avea predilecție, fie pentru unele piese vestimentare, fie, mai ales, pentru obiectele de podoabă. Cele două fragmente de fibulă, presupun existența obiceiului ca unele piese de veșmânt să fie prinse cu asemenea accesorii, care, prin frumusețea lor, puteau constitui chiar și obiecte de podoabă. Descoperite la două morminte de incinerație, diferite, nu ne putem îngădui să presupunem că și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fie prinse cu asemenea accesorii, care, prin frumusețea lor, puteau constitui chiar și obiecte de podoabă. Descoperite la două morminte de incinerație, diferite, nu ne putem îngădui să presupunem că și aici populația avea obiceiul de a folosi câte două fibule. Este curios că niciun exemplar de fibulă nu a fost descoperit la mormintele de înhumație. Acest lucru dovedește că populația de aici nu folosea acest accesoriu la copii, care, după cum s-a constatat, erau înhumați. În necropola de la Văleni fibulele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
frumusețea lor, puteau constitui chiar și obiecte de podoabă. Descoperite la două morminte de incinerație, diferite, nu ne putem îngădui să presupunem că și aici populația avea obiceiul de a folosi câte două fibule. Este curios că niciun exemplar de fibulă nu a fost descoperit la mormintele de înhumație. Acest lucru dovedește că populația de aici nu folosea acest accesoriu la copii, care, după cum s-a constatat, erau înhumați. În necropola de la Văleni fibulele au fost prezente în număr mai mare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fibule. Este curios că niciun exemplar de fibulă nu a fost descoperit la mormintele de înhumație. Acest lucru dovedește că populația de aici nu folosea acest accesoriu la copii, care, după cum s-a constatat, erau înhumați. În necropola de la Văleni fibulele au fost prezente în număr mai mare la mormintele de incinerație în comparație cu situația de aici, când niciunul din înhumați nu a avut ca inventar asemenea accesorii Aplica de bronz, păstrată fragmentar, care are la capătul întreg o gaură de prindere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ne ofere posibilitatea de a stabili o oarecare succesiune în timp a acestor grupuri de morminte. Din contra, ele ne dovedesc o contemporaneitate și nu o succesiune în timp a acestor grupuri. Celelalte obiecte de inventar, cum sunt fragmentele de fibulă, care apar în grupurile III și IV, respectiv în zona de nord a necropolei, încadrate tipologic, cu aproximație, în fibulele puternic profilate, cu antecedente în sec. I - începutul sec. II d. Chr., nu fac notă discordantă din punct de vedere
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]