369 matches
-
la Curtea Supremă, a cărui judecată se va încheia, după calculele mele, până la finalul acestui an. Ca și în cazul lui Vișinescu, aceasta condamnare - dacă va rămâne defintivă - echivalează cu o sentință la închisoare pe viață, dată fiind vârsta lui Ficior (88 de ani). Atunci când ești șef nu poți să-i mulțumești pe toți” Ficior e un personaj în sine. Îmi aduc aminte de o scenă relatată de un jurnalist. Ficior a fost invitat în redacția unei agenții străine de știri
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
acestui an. Ca și în cazul lui Vișinescu, aceasta condamnare - dacă va rămâne defintivă - echivalează cu o sentință la închisoare pe viață, dată fiind vârsta lui Ficior (88 de ani). Atunci când ești șef nu poți să-i mulțumești pe toți” Ficior e un personaj în sine. Îmi aduc aminte de o scenă relatată de un jurnalist. Ficior a fost invitat în redacția unei agenții străine de știri din București și a acceptat solicitarea. Ajuns în redacția respectivă, volubil, ferm, gesticulând în fața
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
o sentință la închisoare pe viață, dată fiind vârsta lui Ficior (88 de ani). Atunci când ești șef nu poți să-i mulțumești pe toți” Ficior e un personaj în sine. Îmi aduc aminte de o scenă relatată de un jurnalist. Ficior a fost invitat în redacția unei agenții străine de știri din București și a acceptat solicitarea. Ajuns în redacția respectivă, volubil, ferm, gesticulând în fața camerei, a potrivit după gusturile sale decorul, apoi a vorbit răspicat, aruncând reporterilor explicații și argumente
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
respectivă, volubil, ferm, gesticulând în fața camerei, a potrivit după gusturile sale decorul, apoi a vorbit răspicat, aruncând reporterilor explicații și argumente lungi, cu detalii concrete și clarificări generoase. Într-o formă fizică mult mai bună, coerent și sigur pe sine, Ficior a înfruntat foarte hotărât și procesul care a debutat în aprilie 2015. Și-a susținut continuu nevinovăția. Audiat mai bine de două ore în sala de judecată în luna mai a anului trecut, el a încercat să se autoexonereze de
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
a expediat într-o frază rece, plină de dispreț: ”Nu-mi explic de ce unii dintre deținuți au făcut acele declarații împotriva mea, dar cred că atunci când ești șef nu poți să-i mulțumești pe toți”. Meniul din lagăr descris de Ficior e o pată de culoare. Mulți dintre morții de la Periprava au decedat din cauza foamei. Ori descrierea micului dejun, a celor două feluri de mâncare și indicarea gogoșilor ori a pâinii de aproape un kilogram indică o atitudine scandaloasă a fostului
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
a celor două feluri de mâncare și indicarea gogoșilor ori a pâinii de aproape un kilogram indică o atitudine scandaloasă a fostului comandant. Peste o sută de morți Pentru locul distinct în care s-au produs crimele fostului colonel Ioan Ficior și ale complicilor săi (astăzi decedați sau rămași necunoscuți), întregul probatoriu strâns de Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) și de procurori ori completat în sala de tribunal arată calvarul prin care au trecut miile de deținuți politici. Chiar
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
mărturie au confirmat condițiile inumane de detenție: frigul năprasnic iarna și căldurile dogoritoare de vară, cazarea în barăci de sute de suflete, lipsa apei potabile, pedepsele grele, mizeria în care trăiau, munca istovitoare, foamea endemică. Cruzimea maiorului de atunci Ioan Ficior a fost mărturisită de numeroși supraviețuitori. Ficior a venit la colonie în 1958 și a stat aici ceva mai mult de 5 ani. Mai întîi ca locțiitor, apoi șef suprem, comandant peste colonia de muncă (un eufemism pentru lagăr). Avea
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
frigul năprasnic iarna și căldurile dogoritoare de vară, cazarea în barăci de sute de suflete, lipsa apei potabile, pedepsele grele, mizeria în care trăiau, munca istovitoare, foamea endemică. Cruzimea maiorului de atunci Ioan Ficior a fost mărturisită de numeroși supraviețuitori. Ficior a venit la colonie în 1958 și a stat aici ceva mai mult de 5 ani. Mai întîi ca locțiitor, apoi șef suprem, comandant peste colonia de muncă (un eufemism pentru lagăr). Avea 30 de ani cînd a fost numit
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
a stat aici ceva mai mult de 5 ani. Mai întîi ca locțiitor, apoi șef suprem, comandant peste colonia de muncă (un eufemism pentru lagăr). Avea 30 de ani cînd a fost numit locțiitor al șefului lagărului. În zilele noastre, Ficior a mințit continuu, ascuzând crimele odioase pe care le-a patronat. Se știe acum că în perioada cât el a fost la conducerea coloniei Periprava, numărul deceselor a crescut alarmant. La momentul cercetărilor preliminare, IICCMER a deschis inclusiv investigații arheologice
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
doua condamnare a unui „torționar” care ajunge în instanță ca urmare a unui denunț al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER), de la înființarea agenției guvernamentale în 2005. Împreună cu colegii din conducerea de atunci a Institutului, am decis denunțarea lui Ficior în septembrie 2013. La doi ani și jumătate de la acel moment, se pot distinge câteva ”ingrediente” care au condus la reușita acelei campanii numită de presă ”Dosarul torționarilor”: a) realizarea unor probatorii solide cu privire la culpe individuale concrete săvârșite de foșii
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
Când aproape nimeni nu se mai aștepta, am demarat o campanie care s-a soldat cu puneri sub acuzare și sentințe de condamnare pentru crimele comise de către foști comandanți ai pușcăriilor comuniste. Am început cu Vișinescu, am continuat cu Ioan Ficior, comandantul lagărului Periprava. Vișinescu a fost trimis în judecată în iunie 2014 și condamnat, vara trecută, pentru tratamente neomenoase (infracțiuni contra umanității) de Curtea de Apel București, la 20 de ani de închisoare, degradarea militară și obligat, alături de statul român
Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători () [Corola-blog/BlogPost/337946_a_339275]
-
judecată în iunie 2014 și condamnat, vara trecută, pentru tratamente neomenoase (infracțiuni contra umanității) de Curtea de Apel București, la 20 de ani de închisoare, degradarea militară și obligat, alături de statul român, să plătească urmașilor victimelor o sumă uriașă. Colonelul Ficior este judecat și el de Curtea de Apel pentru crimele din anii ‘50-‘60. Lacrimile lui Vișinescu de astăzi nu pot spăla nici cele 14 decese de la Rm. Sărat, nici pe cei peste 140 de oameni chinuiți, nici moartea lui
Ultimul cuvânt al inculpatului. Vișinescu, în lacrimi, către judecători () [Corola-blog/BlogPost/337946_a_339275]
-
să văd ce se întâmplă , de unde se revărsa melodia aceea , ușor legănându-se dintr-o parte în alta , pe fereastra timpului , ademenindu-ne cu o gingășie nefirească până în dunga auzului strict ardelean . Și iată dinspre Roiba , venea un grup de ficiori holtei , unii îmbrăcați în mod obișnuit și cu trâmbițe la gură și revărsând melodia aceea ce punea satul pe foc, să ardă în melodia aceea ardeleană , de să-ți fugă și pământul de sub picioare, iar alții erau cu coifuri ciudate
MOȘUȚU ȘI MUROII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378916_a_380245]
-
vârâia, ca văzâmdu-l ai săi, să nu să îndăpărteze și pentru aceeia raru război de nu biruia. Și unde îl biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și ficiorul său, Bogdan vodă, urma lui luasă, de lucruri vitejești, cum se întâmplă din pom bun, roadă bună iese. Iară pe Ștefan vodă l-au îngropat cu multă jale și plângere la mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
chilug, a îmbrăcat-o băiețește și au pornit la drum, trecând munții spre Brașov. „Cărăușii și călătorii despre Transilvania, întânlindu-i, se opreau și îi opreau în cale, îi priveau curioși și ziceau în felul lor: no, că mândru ți-i ficiorul, dragă domnule. Să ți-l trăiască dumnezeu și să ți-l tunie, că parca-ar fi o băiețică”. Ajunși la Brașov, și-au găsit o locuință în mahalaua Șcheilor și anton Pann s-a angajat la biserica Sf. Neculae, unde
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
rar le mai calcă tălpile picioarelor țărâna sfântă unde s-au născut. Fiecare trăiește unde-i este dat de soartă, bădiță Constantine, așa că nu te mai supăra și le pune la inimă toate necazurile, ai răbdare că-ți vor veni ficiorii să te vadă cât de curând, l-a îmbărbătat sfântu Petru. Vă rog să vă urcați în car, că la vârta pe care o aveți dumneavoastră v-ar fi greu să urcți Dealu Ursului pe jos. După ce i-a ajutat
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
Roumaine își propune să promoveze ia tradițională, simbol autentic al culturii românești, și să o readucă în prim-plan, propunînd-o ca un însemn de marcă al țării noastre. La Festivalul Iei lumea era gătită românește. Doamne, ce mândri mai erau ficiorii și fetele! Nu știam la care să ne uitam mai întâi. Mie mi-a plăcut o făgărașancă înaltă, Petronela, poate și pentru că ea purta costumul alb-negru, asemănător celui din Săliște, cu care eram eu obișnuită. I-am dat și săcăteul
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada (Curnicea, de exemplu, seamănă cu Miorița). Anecdotica de tip cult este puțin prezentă, precum în Ficiorul crescut tu pădure; predomină succesiunea imagistică particulară doinei, precum în Călugărița, Dudia sau Picuraru cătră vruta lui. Renumele lui B. printre poeții dialectali a fost consolidat de poezia Dimândarea părintească; însuflețite de un acut alean al dezrădăcinării, versurile sunt de
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
altfel îmbrăcat... da' acu... N[IȚĂ] (surîzînd) Acu?... acu îmblu în livrea... ca-n țara neamțului... Doamne, de m-aș vedea iar dus înapoi în țara Moldovei... Mi-e dor... [ȘTEFAN] De ce, moșule? [NIȚĂ] Mi-e dor de sat... de ficiori, de fete. Am ficiori însurați, fete măritate, trăi-le-ar Dumnezeu! Ce trebuie oare să îmblu prin țări străine... când aș putea și eu să mor, săracul de mine, între copiii miei... că destul am trăit... Vremi rele cele de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
N[IȚĂ] (surîzînd) Acu?... acu îmblu în livrea... ca-n țara neamțului... Doamne, de m-aș vedea iar dus înapoi în țara Moldovei... Mi-e dor... [ȘTEFAN] De ce, moșule? [NIȚĂ] Mi-e dor de sat... de ficiori, de fete. Am ficiori însurați, fete măritate, trăi-le-ar Dumnezeu! Ce trebuie oare să îmblu prin țări străine... când aș putea și eu să mor, săracul de mine, între copiii miei... că destul am trăit... Vremi rele cele de azi... Vezi că oameni
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
știa că Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, era fiu natural al filopolonului Alexăndrel (1449, 1452-1454, 1455) - „Domnind Alixandru-vodă țara, venit-au cu oaste fii-său, Bogdan vodă. însă așa zic că n-au fost Bogdan vodă ficior cu cununie, ci còpie lui Alixandru vodă” -, dar își culege informații dintr-o tradiție ce nu se interesa de numele feminine. Același cronicar descrie cu precizie venirea pe lume a lui Petru Rareș prin acea Marie din Hârlău, pe care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mea, de nime nevoită, nici împresurată, ce de bunăvoia mea am vândut o parte de ocină din Șendreni, partea lui David, feciorul Magdei, nepotul lui Ciocan, ce-au fost dreaptă cumpărătură mie și soțului meu, lui Ihnat Manolet, de la David, ficiorul Magdei...”) lui Gheorghe din Iași, staroste de negustor. Măriica trebuia să fi fost văduvă, fiindcă - aflăm din actul datat 8 martie 1638 - partea de ocină o cumpărase bărbatul ei („giupânu-miu”), Ignat Manoleț, cu 46 de taleri bătuți. Acum ea o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
teribilă potrivire exista între acest Domn (cu ambiții înalte și pretenții pe potrivă, ca și ale celui la care slujise: „Că el să ținè și vorovè în casa lui, de să ispitè să fie craiu în țara Ungurească, și un ficior al lui în țara Moldovei, și altul în țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ținè lucrul prè sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ținè...”406) - care „și-au lărgit mâinile spre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căror purtător de cuvânt fusese, cu două secole mai înainte, Ion Neculce: „Care mai pe urmă au vinit și mai la mare osândă și ocară, c-au amăgit-o un grec, de s-au măritat după dănsul. Având è doi ficiori și patru fete, n-au socotit cinstea ei, că era mai mult bătrână decât tânără. Și după ce-au mărsu dup-acel grec, au amăgit-o de-au luat bani și odoară câte-a mai avut de-au dat turcilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îmbogățirii unor texte elaborate anterior. Prin realismul observației morale și vigoarea imaginilor poetice, prin valoarea ei etică, s. se înscrie printre speciile importante, precis conturate, ale creației populare. Surse: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, îngr. și introd. Ion Mușlea, București, 1962; Jan Urban Jarník, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, I-II, București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968, 333-371, 447-480; S. Fl. Marian, Nunta la români, București, 1890
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]