681 matches
-
minereuri, metale și produse chimice pentru industrie 4613 Intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții 4614 Intermedieri în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane 4615 Intermedieri în comerțul cu mobila, articole de menaj și de fierărie 4616 Intermedieri în comerțul cu textile, confecții din blana, încălțăminte și articole din piele 4617 Intermedieri în comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun 4618 Intermedieri în comerțul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific, n.c.a. 4619 Intermedieri în comerțul
ANEXĂ din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299248]
-
catering) pentru evenimente 9 - 9 CAEN: 4120 - Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale 6 1 7 CAEN: 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată 7 - 7 CAEN: 4752 - Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate 3 3 6 CAEN: 9602 - Coafura și alte activități de înfrumusețare - 5 5 CAEN: 4673 - Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Vizita noastră de la Bălăbănești și discuția cu familia Chelman (Neculai și Veronica) ne-au întărit aceste convingeri. Aflând din sat că dl Chelman este singura persoană care desfășoară o activitate extraagricolă în localitate - mai concret, dispune de un atelier de fierărie - am hotărât să ne deplasăm la locuința acestuia, si, de ce să nu o recunoaștem, cu intenția de a-l surprinde „asupra faptului”. Ajungând la destinație - și vă asigur că nu a fost tocmai lesne - l-am găsit pe dl Neculai
În amintirea unui meseriaș () [Corola-blog/BlogPost/339931_a_341260]
-
Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor satului din roman este identică cu cea reală. Există localitățile Atârnați, Balaci, Burdeni, Ciolănești, Cățelești, Mozăceni, Udupu, R âca etc. Primul volum descrie satul din anul 1937, al doilea, după o întrerupere de 20
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
dar și vârful rupt al fusului care făcuse puroi, a țâșnit afară ca un intrus mizerabil și de neluat în seamă. Școala, biserica, primăria, jandarmeria, două prăvălii în locul cărora a apărut mai târziu cooperativa, două hanuri, brutărie, două potcovării, o fierărie, o filială bancară, cizmari, croitori, dulgheri, zidari, căminul cultural, biblioteca și meșterul Balaban care monta în fiecare an de Paște o comedie cu lanțuri și un stâlp pentru încercarea puterii, cam acestea erau instituțiile și protagoniștii lor, așa cum le-am
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
mine doi ochi galbeni-tăioși, cu lumini de brici, și răspundea salutului meu: - Be-e-eee... - Dar de ce a suferit? Îndrăznesc să întreb. - Ee, tată, poveste lungă... Jarul se mișcă în semicerc dinspre scrumieră înspre tăblia patului, se aprinde așa cum străluceau cărbunii de la fierăria lui nea Sile când acesta apăsa, cu tot trupul aplecat, pe scândura foalelor, zăbovește acolo sus cât să-și liniștească strălucirea apoi începe să se miște ușor prin aer, semn că tata gesticula, nu putea să rostească o vorbă fără
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
de hârtie” a atras peste 10.000 de copii și adulți încântați de meșteșugurile cărtii. Anul acesta, cei doi soți au mai făcut un pas: au lansat “Satul Meșteșugurilor”, un loc în care vizitatorii pot practica meșteșuguri precum: prelucrarea lemnului, fierăria, prelucrarea stufului, olăritul, țesutul, morăritul tradițional, prelucrarea fructelor, legumelor și a plantelor medicinale. Antoaneta Mareș, fondatoare a platformei online Blouse Roumaine Shop, 31 de ani, “Accesul la meșteșug trebuie să fie mult mai ușor. Iar online-ul ajută la acest
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
prima dată. De unde atâta repulsie față de politicieni? Dintr-o minimă demnitate față de mine însumi; nu pot să votez pe cei ce mă vor minți și înșela când vor ajunge la putere. De unde această minimă demnitate? De la auzul unei povestiri din Fierăria lui Staricu, când eram copil, povestită și repovestită de Alde Bâtu. Pe scurt. Un hoț s-a însurat cu o curvă și după un timp au avut o fetiță pe care au numit-o Politica. Asta era întotdeauna concluzia lui
PREFER NEAMŢUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343464_a_344793]
-
origine țigan fierar, care la ziua romilor anul acesta, mi-a zis că doar țiganii nevorbitori de români sunt fierari/covaci, nu și romii vorbitori. Eu fiind rom fierar, am contra-argumentat opinia lui Necula aducând ca dovadă denumirile uneltelor de fierărie rome, unelte care sunt în limba hindi la romii metalurgiști. Uneltele de fierărie rome fiind hinduse în limba români, urmează că romii au venit cu meseria fierăriei din India. Țiganii de vatra din descrierea culeasa de Zâne din surse populare
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
doar țiganii nevorbitori de români sunt fierari/covaci, nu și romii vorbitori. Eu fiind rom fierar, am contra-argumentat opinia lui Necula aducând ca dovadă denumirile uneltelor de fierărie rome, unelte care sunt în limba hindi la romii metalurgiști. Uneltele de fierărie rome fiind hinduse în limba români, urmează că romii au venit cu meseria fierăriei din India. Țiganii de vatra din descrierea culeasa de Zâne din surse populare românești, se pare că sunt fierarii cărora Alexandru cel Bun (6) le-a
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
rom fierar, am contra-argumentat opinia lui Necula aducând ca dovadă denumirile uneltelor de fierărie rome, unelte care sunt în limba hindi la romii metalurgiști. Uneltele de fierărie rome fiind hinduse în limba români, urmează că romii au venit cu meseria fierăriei din India. Țiganii de vatra din descrierea culeasa de Zâne din surse populare românești, se pare că sunt fierarii cărora Alexandru cel Bun (6) le-a dat dreptul de a se folosi liber de apă și foc precum și de a
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
de vatra din descrierea culeasa de Zâne din surse populare românești, se pare că sunt fierarii cărora Alexandru cel Bun (6) le-a dat dreptul de a se folosi liber de apă și foc precum și de a face foc pentru fierărie. Să fie gavaonii covaci aceeași etnie care a primit de la Alexandru cel Bun (domn între 1400-1432) dreptul de a practica meseria fierăriei? Tot ce este posibil, iar dacă este așa, atunci înseamnă că gavaonii sunt țiganii atestați că robi la
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
a dat dreptul de a se folosi liber de apă și foc precum și de a face foc pentru fierărie. Să fie gavaonii covaci aceeași etnie care a primit de la Alexandru cel Bun (domn între 1400-1432) dreptul de a practica meseria fierăriei? Tot ce este posibil, iar dacă este așa, atunci înseamnă că gavaonii sunt țiganii atestați că robi la mănăstirea Tismana la 1385. Alexandru cel Bună dăruia și el mănăstirii Bistrița 31 de sălașe de țigani și 12 de tătari. Expresia
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
sus în camera ta! Othe opre ande ki" kamera! Acolo nicicând nu vor fi batiste argintii Othe nikana na avena dikhlore rupune Să-mi curețe față! Te vujarem mînră muies! Romanța lunii E gili la Chonutaniaki Luna a venit la fierărie E chonutani avili ka'i vignia Cu rochia să cu flori înmiresmate Peskia tsohasa parne sunghiarde lulugiantsa Tânărul o privește, o privește, O terno shiavo dikhăl-la, dikhăl, Tânărul o privește O shiavo dikhăltar lațe În aerul electrizat Ande o yagalo
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
încălecat caii. Aba anklistem pe grastende. Tinere, lasă-mă, nu calcă pe Terneia, muk-ma, na tho o punro pe albeața mea apretata munro parnimos muhliardo Călărețul se apropie O grastiari pashol Bătând topa câmpiei Marindoi e davuli le anlinjeski În fierărie tânărul Ande sastrilin o târno A închis ochii. Phandadea le yakha. Prin plantația de măslini ei vin Mashkar e bar le zektilinengi von aventar bronz și visări- gitanii Pirdune thai sune, le Romă capete ridicate share vazde și ochii pe
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Auzi, pasărea nopții Ashun, e chirikli la reataki Cum cântă-n copaci. Sar gilabel ande rukhănde. De-a lungul tăriei luna se mișcă, Dîlgal le tarpesko o chonoto chalel, Ținându-l pe tânăr de mână. Ninkărindoi le ternes vastestar. În fierărie țiganii plâng, Ande e sastrialin le Romă roven, țipă. chingara den. Aerul o veghează, veghează O hava arakhăl-la, arakhăl Aerul vegează asupră-i. O braval pa lațe dikhăl. Boemianca de Guillaume Apollinaire E Romni Traducere de A.Z. Foreman Boemianca
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
administrativ al fostului ținut al Fălciului, de care aparținea Vetrișoaia. Documente nu mai există și nici fetița de atunci ajunsă peste mulți ani la rândul său și ea bunică, nu-și mai aducea aminte ce s-a mai întâmplat cu fierăria și casa tatălui și dacă s-a descoperit vreodată cine le-a curmat viețile părinților ei naturali. Când toate acestea i le-a povestit nepoatei sale, despre peripețiile tragice prin care a trecut, povești aflate pe parcursul copilăriei de la părinții adoptivi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
și dacă s-a descoperit vreodată cine le-a curmat viețile părinților ei naturali. Când toate acestea i le-a povestit nepoatei sale, despre peripețiile tragice prin care a trecut, povești aflate pe parcursul copilăriei de la părinții adoptivi, bănuia că atât fierăria cât și casa au fost moștenite de către bunicii materni din partea tatălui, neexistând alte rude paterne apropiate care să pretindă moștenirea. Dar cine mai poate ști ce s-a întâmplat după atâta amar de ani, acolo între munții Ursoaicei? Natalița, așa cum
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo trei mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în luna martie, în nicio iarnă ca în acel an. Gligor Creangă își făcea de lucru prin atelierul său de fierărie, numai să nu o mai audă pe Elisaveta, soția sa, văicărindu-se. Îi sosise sorocul și durerile facerii o păleau destul de des, așa că țipetele tinerei femei, străpungeau viscolul de afară, precum urletul unei haite de lupi hămesită de foame, spărgea
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața urgiei ce se abătuse peste bieții români, obligați să-și lepede credința seculară și să treacă la biserica
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
pe calea pribegiei, trecând munții, în Moldova domnitorului Mihail Șuțu. Bunicul său, ca să-și făurească foalele forjei, a trebuit să cumpere o piele argăsită de bou, din care să-și confecționeze singur burduful, fără de care nu se putea apuca de fierărie. Era iscusit bătrânul ardelean și această trăsătură a transmis-o ca moștenire tuturor celor de parte bărbătească din familia sa. Gligor era un bărbat tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale dulgheritului, știind face o casă din bârne de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
vreo trei ani și jumătate. Cam atât așteptaseră să li se împlinească visul de a deveni părinți. Să li se umple casa de gălăgia unui sâmbure de om. El era mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]