1,068 matches
-
ora 19,30; S. S.S. -Soluție la solicitări solidare, de D. Dimitriadis, premieră absolută, regia Ion-Ardeal Ieremia, 3. 03, ora 19; Sarea Pământului, spectacol de Mărțișor, cu Grigore Leșe și Răzvan Mazilu, 5. 03, ora 19. Teatrul German de Stat: Fierarii, de Miloš Nicilič, 2. 03, ora 19. Teatrul Maghiar de Stat: Șatra, de M. Gorki, regia Beatrice Rancea, 27. 02, ora 19, și 28. 02, ora 17. Teatrul „Merlin“: Piticul uriaș, 27. 02, orele 11 și 12. ARAD Filarmonica de
Agenda2005-09-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283441_a_284770]
-
04, ora 19, și 26. 04, ora 19,30. Teatrul German de Stat: Scufiță roșie, scufiță roșie! de Ernst A. Ekker și Serghei Dreznin, 26. 04, ora 10,30; Stones de Tom lycos și Stefo Nantsou, 27. 04, ora 19; Fierarii de M. Nicolic, 28. 04, ora 17. Teatrul Maghiar: Ibusár de Parti Nagy Lajos, 24. 04, ora 17; Scrisul de Richard Salinger, 27. 04, ora 19; Șatra după M. Gorki, 30. 04, ora 17. Teatrul pentru copii și tineri „Merlin
Agenda2005-17-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283622_a_284951]
-
Scott „Regatul cerului“, din 6 mai. De data aceasta, regizorul aduce pe marele ecran un film care vorbește despre o perioadă extrem de agitată și tulbure din istoria omenirii - cruciadele - și povestea unui tânăr cavaler francez, Balian, la origine un modest fierar, pe care circumstanțele îl transformă în conducător militar și apărător al Ierusalimului. Punctul de pornire în destinul eroic al lui Balian (interpretat de Orlando Bloom) îl constituie întâlnirea cu un cruciat, cavalerul Godfrey of Ibelin (Liam Neeson). Dezvăluindu-i faptul
Agenda2005-19-05-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283675_a_285004]
-
colonie din Dobrogea, n.n.) nu era departe”. În august 1953, după moartea lui Stalin, veniseră în colonie comisii care anchetau pe rând deținuți și mai făceau liberări. Își face curaj și merge la o comisie condusă de un căpitan, fost fierar în Craiova, fără a fi chemat. Îi explică faptul că este nevinovat, că nu a fost judecat și condamnat. Atunci, căpitanul îi spune: „Dacă ești sincer, spune-mi ce părere ai de regimul actual? Dl Cosma îi răspunde: „Actualul regim
Agenda2005-19-05-1-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283670_a_284999]
-
vineri) orașul, actori îmbrăcați în costume specifice vremii încercând să recreeze atmosfera secolului al XVIII-lea; povestea festivalului începe la poarta de lemn ce simbolizează granița dintre secolele XVIII și XXI și va fi redată în spațiul Timișoreana de către un fierar, un olar, un dogar și un agricultor care vor demonstra cum se producea berea în acele timpuri. Pe scena festivalului au fost invitate să urce ansambluri de muzică populară și cele mai cunoscute trupe ale momentului: l vineri, 3 iunie
Agenda2005-23-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283776_a_285105]
-
Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ moldoveancâ ghi la munchi. Lasâ câ șâ fechili sânt buni la casa omulu', nu numa băiețâ, încercă bătrâna moașă să-l
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la mijloc cu un brâu. Costumele tradiționale erau făcute de oamenii satului și aici putem aminti că țăranii erau buni meșteșugari. Pe lângă faptul că erau buni zidari, dulgheri, covaci (fierari), erau și foarte pricepuți în confecționarea textilelor. Un rol important în confecționarea textilelor l-a avut războiul de țesut unde se confecționau cămăși, izmene, poale, laibăre, pricovițe, covoare etc. Unii țărani erau și iscusiți cojocari, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte din
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
a fost chiar norocos, în sensul că sfătuitorul lui de taină, Nostramamus Belu Vasile - român neaoș cu nume latinizat, pentru a da bine la public- își avea sălașul ocazional chiar sub camera sa. Nostramamus era, printre altele, scriitor, bodyguard, frizer, fierar, coregraf, manichiurist, felcer, regizor, puțin poponar, critic de artă dar și inventator. Astfel, el devenise celebru pe plaiurile natale întrucât descoperise o formă nouă de a comunica între oameni la o oarecare distanță. Pe scurt, prin metoda veche a tăbăcirii
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
Mama are un glas frumos, / Mângâietor și drăgăstos. Glasul pe cari l-am auzit, / În schimb e gros și răgușit!” Lupul la ușă-a ascultat / Și-a auzit ce-a cuvântat Iedul cel mic. Atuncea dar, / Mers-a degrabă la fierar Să își ascută colți-ndată / Precum și limba, ca să poată Să aibă glas melodios, / Ca și al caprei de frumos. Când a sfârșit, s-a-napoiat / La ușă iarăși și-a cântat: „Trei iezi cucuieți / Ușa mamei descuieți ! Că mama v-
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
pe atunci - vehicole. Dacă în prima treime a secolului al XVII-lea, pe la orele 6-7 dimineața te-ai fi găsit la Veneția, ai fi văzut gondole ticsite de funcționari somnoroși - aprozi în genere - ducându-se la muncă, de meșteșugari aurari, fierari tăcuți întorcându-se de la schimbul trei, de țărănci din împrejurimi încărcate cu coșuri de legume, fructe, de dădace cu bonetă mergând să facă piața, de dieci grăbindu-se spre slujbă și de cel mult trei-patru curtezane obosite venind din schimbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pădure)59. Pe stânga pârâului Dobreana, de la casa lui Ignătesscu (Cercel), spre răsărit este Valea Oțeleștilor, locul pe unde se ajunge în satul Oțelești. Pe partea stângă a pârâului Dunavăț, dinspre nord spre sud este Dealul Caracău (amintește de țiganul fierar Caracău) și în stânga acestui deal este Imașul satului, cu locuri de adăpat animalele, încă un Deal al lui Grigă, al lui Grigore, peste Imaș, sus în dreapta este Runcu, Fântâna Anichii (se făceau lângă ogoare și la drum de trecere, fântâni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
68 cu 2 boi și 56 țărani fără animale de tracțiune, pălmașii și toți ceilalți care formau o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie, moară de arpacaș, moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sală de clasă a școlii vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp. Fierarii Din toate timpurile, meșteșugul legat de prelucrarea metalelor, a fierului, obținerea din minereu și apoi prelucrarea cu ciocanul și nicovala, a exercitat asupra oamenilor o atracție specială, iar meșterii fierari erau priviți ca niște ființe magice. Românii nu s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp. Fierarii Din toate timpurile, meșteșugul legat de prelucrarea metalelor, a fierului, obținerea din minereu și apoi prelucrarea cu ciocanul și nicovala, a exercitat asupra oamenilor o atracție specială, iar meșterii fierari erau priviți ca niște ființe magice. Românii nu s-au prea înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asupra oamenilor o atracție specială, iar meșterii fierari erau priviți ca niște ființe magice. Românii nu s-au prea înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care prelucrau și modelau fierul, deși ni se spune de „drum de care”, bătut și adâncit. Pentru satul Lunca este menționată fierăria lui Manole Căldăraru la 1870 și a fratelui său Dumitru Căldăraru, fiind amintiți și la 1891.47 Alți fierari în Lunca au fost Gheorghe Cararău, Lupu Bucătaru (venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care arată că în secolul al XX-lea meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suflecă mânecile și-i arătă lui Prențu că șina era suficientă, a înroșit-o în forjă, a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai erau vorbitori de limbă țigănească. deși comunicarea se făcea, în societate, în limba română. Interesantă este și concepția încetățenită că cei care se ocupă cu agricultura sunt oameni ai țării, sunt români, iar singurul țigan înscrisă ca atare era fierarul din Lunca. Comuna Filipeni, jud. Bacău, plasa Siret Nu a mai fost înregistrat cătunul Pârlituri, considerându-se că nu e o populație statornică. Recensământul din 1930 a vrut să dea o imagine exactă asupra nivelului de instrucție a populației, câți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grijă de ușa de la intrare, geamuri (mici, acoperite cu piele, cu bășica animalelor până a se folosi sticla), despărțiturile interioare. Pentru rezistență se foloseau cuie din lemn tare (corn) după ce se făcea o gaură cu sfredelul, unealtă făcută de meșterii fierari. Fiind o lucrare elaborată, casa trebuia lucrată de meșteri specializați (vezi capitolul despre meșterii satului). Materialele erau procurate din timp de cel care voia o casă, de regulă un tânăr care voia să-și întemeieze o familie și nu voia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era lutuită, mai întâi erau astupate golurile dintre bârnele clădite unele peste altele, se aplica un rând de nuiele de 4-5 cm în diametru pe pereți și pe plafon (se putea folosi și scândură) prinse în cuie făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care se aplica o lipitură din lut galben cu pleavă, se lasa să se usuce bine și apoi urma finisarea, fețuiala, cu un strat subțire de lut amestecat cu balegă de cal ca să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regulă cu întreaga familie, puteau fi bătuți și omorâți de stăpânăii lor. Chiar după eliberarea lor din robie, țiganii bănuiți de furt (o faptă nedovedită) erau bătuți în mod barbar de către organele comunale, așa cum s-a întâmplat în Lunca cu fierarul țigan Cararău. Când s-a întâmplat de a lipsit ceva de la curtea boierească „a căzut păcatul pe bietul Chifor” care a fost dat pe seama primarului Gheorghe Boca care l-a corectat până mergea împleticindu-se și scuipa sânge. Când își
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Dumnezeu. Își vârî În traistă o lumânare și amnarul. Apoi, ieșind, trecu spre grajdurile mânăstirii, căutând ceva de care avea nevoie pentru planul din mintea lui. Cotrobăi printre unelte până când găsi o pârghie din fier, din acelea folosite de fierari pentru a scoate potcoavele uzate din copitele cailor, și se Îndepărtă cu pași repezi. Ora stingerii bătuse de ceva vreme când ajunse la abație. Se lăsase Întunericul și umezeala nopții se Întindea pretutindeni asemenea unui văl lipicios. Nici o lumină nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu spatele, Becker se încruntă și își scutură capul spre mine. Nu eram sigur ce voia să însemne asta exact. Evona îmi luă ceafa în palme și începu să frământe carnea de acolo cu degetele la fel de puternice precum cleștii unui fierar. E multă încordare aici, Bernhard, mă informă ea pe un ton seducător. — Nici nu mă îndoiesc. Ar trebui să vezi căruța pe care m-au pus să o trag la Alex. Ca să nu mai zic de numărul de pasageri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]