8,147 matches
-
să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
multe sunt, totuși, precedentele fără scandaluri. Dintre toate artele, cea care hrănește cel mai bine este arta culinară. Winston Churchill Era odată un ofițer de cavalerie, așa de prost, încât până și ceilalți ofițeri de cavalerie și-au dat seama. Fierbând de indignare, o militantă conservatoare îi zvârle în față trădătorului (Winston Churchill părăsise Partidul Conservator și trecuse la Liberali): - D-le Churchill, să știți că mustața d-voastră îmi place la fel de puțin ca politica pe care o faceți. - Fiți liniștită
Din Occident Expres by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/10033_a_11358]
-
românești. 100% latino-american, cu bursă P.C.R. Născut dintr-un tată spaniol și o mamă peruană, Germán Adolfo Cesar de la Reza y Guardia se declară... „100% latino-american“. Amintirile sale, împărtășite cu o zgârcenie neașteptată, țin de anii 70, „când toată America Latină fierbea din cauza amestecului Statelor Unite ale Americii“, iar loviturile de stat se... serveau la micul dejun. Familia Reza și cea a mamei lui Germán, cu înaintași refugiați din motive politice, nu erau chiar străine de instalarea unor guverne atât de efemere, încât munca istoricilor
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
români, ci și cel mai longeviv secretar al U.S.R. Timișoara, mandat pe care l-a girat din 1969 până în 1990. Premiul de Excelență îi va fi decernat vineri, 23 ianuarie, în Sala Orizont. S. P. Hommage Aglaja Veteranyi l „De ce fierbe copilul în mămăligă“ În 3 februarie 2004 se împlinesc 2 ani de când scriitoarea elvețiană de origine română Aglaja Veteranyi își punea capăt vieții. Avea 39 de ani și era deja o revelație a întregului spațiu german în literatură: primul ei
Agenda2004-3-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281948_a_283277]
-
În 3 februarie 2004 se împlinesc 2 ani de când scriitoarea elvețiană de origine română Aglaja Veteranyi își punea capăt vieții. Avea 39 de ani și era deja o revelație a întregului spațiu german în literatură: primul ei roman autobiografic, „De ce fierbe copilul în mămăligă“, cucerise marile premii pentru literatură la Zürich, Berlin și München. Fundația Artmedia, Centrul Cultural German și Fundația Interart Triade au pus la cale o întreagă săptămână de evenimente, în 2-8 februarie, sub genericul „Hommage Aglaja Veteranyi“. Săptămâna
Agenda2004-3-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281948_a_283277]
-
evenimente, în 2-8 februarie, sub genericul „Hommage Aglaja Veteranyi“. Săptămâna Aglaja Veteranyi la Timișoara începe cu un mare eveniment teatral organizat de Artmedia: în 2 și 3 februarie, de la ora 19, pe scena Operei Române, Teatrul Odeon prezintă spectacolul „De ce fierbe copilul în mămăligă“, dramatizare și regie de Radu Afrim, pe songuri de Ada Milea, avându-i în distribuție pe Adriana Trandafir, Ionel Mihăilescu, Antoaneta Zaharia, Ada Milea, Pavel Bartoș ș.a. Pentru că prima reprezentație este rezervată elevilor și studenților, biletele vor
Agenda2004-3-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281948_a_283277]
-
mari nume ale scenei se succed într-un ritm amețitor. După ce în această săptămână au avut întâlnire cu vedetele Bulandrei (la spectacolul cu „Căsătoria“ de Gogol), iar în 2-3 februarie se vor întâlni cu cele ale Odeonului (la spectacolul „De ce fierbe copilul în mămăligă“, adus de Fundația Artmedia), timișorenii sunt asaltați de invitații tentante, căci și Teatrul Național București e într-o adevărată expansiune spre vest... Cele mai mari vedete ale T.N.B. se întorc la Timișoara cu două comedii. În 28
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
vremii acum... 100 ani „Otrăvire. În comunele Obreja, Marga și Glimboca (Caraș-Severin) s-au îmbolnăvit peste 100 de oameni prin ocsid de plumb, din cari mai mulți au și murit. Causa acestei otrăviri în mase este faptul că cei cari fierbeau vinars au întrebuințat căldări, cari înăuntru erau smălțuite cu plumb, pentru ca astfel să ridice puterea vinarsului. S-a pornit îndată o cercetare severă“. (Controla din 7 februarie 1904). „Înființarea clubului de radio la Timișoara. Radioamatorii din Timișoara au înființat un
Agenda2004-6-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282031_a_283360]
-
Show. Intrarea liberă pentru toți studenții. The Tunnel, ora 22: Love Night. The Note, ora 22: Easyriders cu DJ Ben. Club Le Dome, ora 22: The Dome Night. Club Virus, ora 22: Pink Baloons Night. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: „De ce fierbe copilul în mămăligă“ de Aglaja Veteranyi, 2. 02, ora 19, și 3. 02, ora 19; „Cvartetul“ de Slawomir Mrozek. Spectacol susținut de Teatrul „G. A. Petculescu“ din Reșița, 6. 02, ora 19. Teatrul Național: „Tandrețe și abjecție“ de Teodor Mazilu
Agenda2004-5-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282022_a_283351]
-
amintește chiar că „din orez se prepară un fel de vin”. În studiul său „Cercetarea plantelor”, Teofrast ne furnizează mai multe amănunte scriind că „indienii cultivă în cantita-te mare o plantă - oryzon - care seamănă cu grâul spelta, din care ei fierb un fel de terci”. La Roma, orezul a fost cunoscut abia în vremea lui Octavian Augustus; era un produs rar și foarte scump apreciat mai mult ca medicament, căruia i se spunea „aurisa”. Cercetători de vază, între care botanistul Sprecher
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
311 sau e-mail: cciat@cciat. ro. D. B. Acțiune caritabilă l Vin fiert, în Piața Victoriei În 20 decembrie, timișorenii care se vor afla în Piața Victoriei în jurul orei prânzului (12,30) vor putea fi serviți cu un pahar de vin fiert de către primarul Timișoarei, domnul Gheorghe Ciuhandu, și de viceprimarii Dorel Borza și Adrian Orza. Cei trei reprezentanți ai municipalității vor da astfel startul unei acțiuni de strângere de fonduri în beneficiul tinerilor Timișoarei, acțiune care va continua și în 21
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]
-
începând din acest an, astfel de acțiuni vor intra în beneficiul tinerilor dotați, respectiv pentru sprijinirea Centrului de excelență pentru tineri capabili de performanță din Timișoara. Celor care vor să sprijine inițiativa le putem spune că un pahar de vin fiert cu scorțișoară se va vinde cu 15 000 de lei. LILIANA SCRIPCĂ Agentul de dezvoltare locală l În primăriile din județul Timiș Centrul de Asistență Rurală din Timișoara a inițiat un nou proiect de dezvoltare locală în mediul rural timișean
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]
-
arsă a început să se răspândească pe mai mulți kilometri. într-o jumătate de oră focul mistuise totul. Când au venit peste doua ore pompierii din Pitești au găsit un morman de corpuri încolăcite unele peste altele, care încă mai fierbeau în mistuirea jarului. Un singur tânăr a putut pătrunde înăuntru și a povestit apoi grozăvia pe care a văzut-o, dar după două luni a murit și el din cauza arsurilor. A descris imagini terifiante, copiii în chinurile flăcărilor, preotul încă
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
băteau de tulpina unui pom la vreo doi metri înălțime. Îl crestau în jurul capului și îi trăgeau pielea în jos și șarpele rămânea complet fără piele. Broaștele țestoase întâi le loveau în cap ca să le omoare, iar după aceea, le fierbeau ca să se desprindă de carapacea lor. Odată scoase din carapace, pielea de pe picioare, cap și restul corpului se desprindea ușor. Cu aricii la fel, întâi îi omorau, ca după aceea să-i jupoaie. Și așa mâncau prizonierii carne aproape în
Viața mea Amintiri din închisoare si din libertate. In: Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
început să sosească invitații și s-a dat cep la distracție. Mezelurile au fost preparate după cele mai bune rețete, de pe masa invitaților nelipsind nici caltaboșii, nici cârnații, nici jumările bine rumenite. Pofta de mâncare a fost declanșată de țuica fiartă cu boabe de piper. Întreg meniul, savuros și foarte bogat, a respectat tipicul de la pomana porcului: am început cu mezelurile tradiționale, după care au venit cârnații, cu muștar, hrean sau murături, la alegere. De la o asemenea masă tradițională nu puteau
Agenda2004-52-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283201_a_284530]
-
nu puteau lipsi mâncarea de varză călită, urmată de friptură de porc cu cartofi țărănești, piftie, iar spre dimineață... binevenita ciorbă de potroace. Toate aceste bunătăți au fost udate din când în când cu câte un pahar cu vin roșu, fiert cu scorțișoară sau crud, băuturi răcoritoare sau cafea. Respectând datina, desertul a constat din ștrudel cu brânză dulce, fructe și, bineînțeles, haioș. De buna dispoziție și dans s-a ocupat cu măiestrie cunoscutul solist Zoli, venit tocmai din Gyula (Ungaria
Agenda2004-52-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283201_a_284530]
-
de... bucătărie („De-ale gurii, din bătrâni” de O. Stoica) am descoperit cum mămăliga l-a făcut actor pe Iancu Brezeanu, recitând: „Ce bine e la țară/ În timp de primăvară; Și mămăliguță/Cu unt de văcuță/Cum și fasolică/ Fiartă în ulcică...”. La sfârșitul concursului, marele Vellescu, președintele comisiei, a decis: „Bagă-l la actorie pe ăla cu fasolica și mămăliguța...“ Să încheiem, cum am început, tot cu o rețetă, pe care ne-a lăsat-o în veci moștenire scriitorul
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
cel ce flămânzise în tinerețile lui de hoinar în lumea largă, sub jurământ că el a încercat-o „pe viu”, undeva în buza Dunării, la Brăila: „în câteva ceaune mari, agățate pe pirostrii înjghebate din ce-a dat Dumnezeu, se fierbe mămăliga; în alte câteva ceaune se fierbe ciorba de știucă, cu ceapă, pătrunjel, mărar și leuștean, în timp ce la jeratec bine încins se rumenesc crapi de câte zece ocale fiecare pe un proțap, presărați des cu boia de ardei. La nevoie
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
hoinar în lumea largă, sub jurământ că el a încercat-o „pe viu”, undeva în buza Dunării, la Brăila: „în câteva ceaune mari, agățate pe pirostrii înjghebate din ce-a dat Dumnezeu, se fierbe mămăliga; în alte câteva ceaune se fierbe ciorba de știucă, cu ceapă, pătrunjel, mărar și leuștean, în timp ce la jeratec bine încins se rumenesc crapi de câte zece ocale fiecare pe un proțap, presărați des cu boia de ardei. La nevoie, ca să uităm cât e ceasul, se mai
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
înlocuia consumul de pâine, acum polenta se mănâncă mai ales la cină și adesea ca desert, preparată cu zahăr sau miere și cu multe condimente orientale. Polenta se prepară în două variante: l polenta dură, care este foarte densă, bine fiartă; când este gata, se răstoarnă pe un fund de lemn și i se dă o formă pătrată, cu marginile bine netezite; apoi se taie în bucăți mari, se lasă să se răcească și se consumă în loc de pâine; adesea, acest gen
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
apoi se taie în bucăți mari, se lasă să se răcească și se consumă în loc de pâine; adesea, acest gen de polentă se prăjește în ulei l polenta fragedă, moale sau subțire (tenera) este mult mai puțin densă și se poate fierbe în apă sau lapte, fiind folosită de cele mai multe ori la prepararea unor deserturi l recent, a apărut și o „polenta di due minutti”, care se face din făină de porumb specială; se recomandă, totuși, să se fiarbă cel puțin cinci
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
și se poate fierbe în apă sau lapte, fiind folosită de cele mai multe ori la prepararea unor deserturi l recent, a apărut și o „polenta di due minutti”, care se face din făină de porumb specială; se recomandă, totuși, să se fiarbă cel puțin cinci minute (nu doar două), cunoscătorii apreciind, însă, că polenta cea mai gustoasă este cea bine fiartă, amestecată mereu în timpul fierberii, cu o lingură de lemn.
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
vas, astfel încât nivelul ei să depășească ouăle cu 4 cm. Adăugați o lingură de sare, pentru a evita spargerea cojilor. Puneți vasul pe aragaz, pe foc mediu spre mare, și aduceți apa la fierbere. Din momentul în care începe să fiarbă, cronometrați șapte minute. Apoi stingeți focul și acoperiți vasul. Lăsați-l să stea astfel 15 minute. Aruncați apa fierbinte și puneți vasul sub jet de apă rece, până la răcirea completă a ouălor. Dacă nu intenționați să decorați ouăle imediat, e
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
apărea pe coaja oului. Puteți folosi diferite culori, punându-vă la lucru imaginația. Lăsați să se usuce o culoare înainte de a aplica alta. Pentru a colora ouăle cu acuarele sau tempera, puteți folosi o pensulă. Mai simplă este decorarea ouălor fierte cu ajutorul unor carioci colorate. Puteți desena pe ele orice, începând de la iepurași și până la îngeri. (Sau puteți scrie pe ele o poezioară amuzantă.) Pe ouăle fierte se pot fixa benzi de cauciuc sau elastice. Puneți apoi ouăle în vasul cu
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
a devenit un simbol pentru înviere. Tradiția cerea ca timp de 40 de zile înainte de Paști să nu se consume ouă, așa că pe timpul postului acestea trebuiau strânse și conservate. Pentru a putea fi păstrate mai multă vreme, ele au fost fierte. Se spune că adăugarea de plante la fierberea ouălor ajuta la deosebirea celor fierte de cele nefierte. Astfel s-a născut obiceiul fierberii și colorării ouălor de Paști. În toată perioada postului se strângeau multe ouă, pe care oamenii s-
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]