813 matches
-
ieșind din spatele copacilor, numai că eu nu sunt laș! Eu o iubesc pe Cora peste măsură, fie că e prințesă, fie că e vrăjitoare și nu vreau să trăiesc fără ea! - Și mai bine, strigă Baba Cloanța, voi face o fiertură pe cinste din voi doi! Acum mai vrei să împarți această soartă cu o vrăjitoare? - Orice soartă am să împart cu ea dacă și ea mă vrea. - O, dar te vrea, cum să nu! Fiartă-coaptă, ea te vrea! Înainte ca
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
scroafa mânca pe rupte. Nu dură mult și termină tot, dar tot mai căuta, mai să răstoarne troaca acum goală. - Veto adă și cealaltă căldare. - Tot scroafei? - Tot Veni și a doua porție care a fost repede hăpăită - Mai ai fiertură? Sparge și un bostan în ea. După puțin timp Veta veni cu noua căldare și o vărsă în troacă. Și această porție a fost ingurgitată, fără să se observe o domolire a foamei. Convins Nea Tudor reveni spre poartă adânc
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
Arthur Kiesel, un berlinez, cel care ne-a ținut cuvântarea la sosirea noastră, este comandantul lagărului. Adjuncții lui sunt SS Unterscharfuhrer Walter Mintel și Zelinskas, un subofițer lituanian. Hrană? O dată pe zi, adică la întoarcerea de la cariera de piatră, o fiertură nesărată de mazăre, amestecată cu mei muced, iar la opt sau chiar nouă zile, trei sferturi de pâine de persoană. Bineînțeles, cine are ceva de vândut sau schimbat - se uită semnificativ la grămezile de lucruri aduse de noi - poate căpăta
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
putut să-i observăm cum se orânduiau în fața ferestrei de la bucătărie. Chipuri supte, zdrențe omenești, își luau supa cu lăcomie. Unii dintre ei stăteau deoparte și-i urmăreau cu priviri pline de invidie pe cei care izbutiseră să-și capete fiertura și acuma o sorbeau. Trebuiau să aștepte eliberarea străchinilor de pământ. M-am uitat la Anișoara. Va fi și viața noastră la fel? M-am cutremurat... Se înnoptează. Nefiind loc și pentru noi în interiorul grajdului, am petrecut cu toții noaptea sub
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
din 16 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului dacă aș fi femeie... durea-m-ar capul! mamă, ce ravagii aș face! m-aș păstra blondă, dacă aș semăna cu mama ori m-aș boi, dacă aș semăna cu tata, cu o fiertură de frunze de nuc, că n-aș vrea să fiu decât ecologică, cică. dar unghiile nu mi le-aș bagă în oja aia spurcată fiindcă vreau cu degetele mele să-ți sfârtec inima, ca o hienă; să-ți smotocesc carnea
DACĂ AŞ FI FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345138_a_346467]
-
După ce au mâncat, turcii s-au supărat și i-au zis: bre, cadâna cu mahrama de biuriungiuk, asta ciurba la tine? De ce nu dai devlek din cuvata de lângă boru unde ții kiurabu ăla împuțit? Așa a aflat biata femeie că fiertura ei se numește kiorba, că poartă pe cap mahrama de biuriunciuk și că turcii pofteau o plăcintă de devlek din cuvata de lângă boru. Bucuroasă că și-a îmbogățit lexicul a alergat să-l comunice la toate lelițele din sat. Nu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
aflați! În ogradă, izolat, Trăia curcanul îngrășat. Stăpâna îi dădea mâncare, Voia friptura cât mai mare. Păunul îl privea-nciudat Pe curcănelul răsfățat, Ce hăpăia pe săturate, Mai toată ziulica, frate! Stăpâna sigur nu uita Nicio secundă să îi dea Fierturi gustoase, preparate, Apoi grăunțe măcinate. Iar păunelul, necăjit, Stătea întruna flămânzit. Gospodina-n graba mare, Mai uita să-i dea mâncare. Sărmanul se tot gândește, Că ea poate nu-l iubește, De-aceea-i tare supărat Pe curcănelul cel umflat. Dar într-
RIVALII DIN OGRADĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375925_a_377254]
-
S-a urcat repede în mașină, lăsând pe țigani cu gura căscată. Bucuros, a cumpărat o sticlă de șliboviță și când a sosit acasă, madam Firuța a fierto. --Și zici că ai dat tunul, eroule? i-a spus, sorbind tacticos fiertura îndulcită și pipărată. Mototolea, răsturnat pe canapea și cu picioarele ridicate pe un scăunel, mustăcea, sorbind încet din păhărel: --Semitunul! Adică, ce zic eu semitun? Sfertitun, mamă! Că eu am planuri mari cu tunul acesta. Vrei să afli planul meu
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
Adică, ce zic eu semitun? Sfertitun, mamă! Că eu am planuri mari cu tunul acesta. Vrei să afli planul meu de afaceri? --Auzi la domnul capitalist, se minună madam Firuța. Planul de afaceri. Ia spune, eroule! Tot mustăcind, eroul sorbea fiertura cu un aer de om plictisit: --Tu crezi că eu fac drumul ăsta, numai pentru cele patru amărâte de milioane? Eu vreau capital, mamă, nu mă încurc cu firimituri. Mai întâi, în drumul ăsta, vreau și eu să cumpăr doi
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
cu Moise în pustiu și acum era într-o șatră de lăieți ce se mișcau haotic în jurul ei? Visul ei devenise o altă realitate. Capul îi era așezat în poala unei țigănci vioaie, care o freca pe la tâmple cu o fiertură de oțet amestecat cu plante ce aveau miros plăcut și înțepător, rostind cuvinte neînțelese de ea. - Te trezâși, domnișoară? Mânca-ți-aș curul, frumoaso ce ești, că tare ne mai spăriași! De atâta vreme ne tot chinuim să te trezim
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale că, la poarta lui Vasile al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
vântul lingău, lovind streșina în hău, la fereastră-mi trec toți cerbii așa triști, de dorul ierbii, iar pe boltă-n înălțimi trec sute de heruvimi, cântând corul Domnului la ușa creștinului, se aud colindele, fierb în tindă blidele, la fiertura cea de os s-a lăsat însuși Cristos... Referință Bibliografică: trecătoare mai sunt toate... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
pădurarul o mână pe fiică-sa în ajutor. Și faptul se împlini când Natalia ajunsese la ograda necăjitului cu brațul de flori de la icoană. Alegând florile de tulpini, azvârlise câțiva pumni de petale deasupra oițelor, iar din codițe făcuse o fiertură de pus în adăpătoare. Și plecă. A doua zi, oierul îi vestea pădurarului lecuirea turmei. De-atunci taina fetei se dezvălui oamenilor din sat. Mulți se bucurară c-aveau așa vindecător în obștea lor. Alții, mai prepuielnici, plini de zavistie
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
lacheul nu va mai repeta servitul. Tot zâmbind, mi-a explicat că la ei boabele de cafea sunt puțin prăjite și fierte pentru o porție servită circa 100 de grame, deși nu se poate deduce acest lucru nici din culoarea fierturii. I-am simțit efectul ulterior, care pentru un cardiac putea fi fatal. S-a anunțat o vizită de prezentare a noului Secretar I al ambasadei Italiei. Un tânăr simpatic, cu o figură radioasă, foarte volubil. Cartea lui de vizită, în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe sub piele spartanilor la care se refugiază, nobilul atenian obișnuit cu luxul renunță la mantiile scumpe din stofă de Milet, la parfumuri și podoabe. Se spală În apa rece a râurilor de munte, Își lasă părul să crească, mănâncă „vestita fiertură neagră”, vorbește puțin și aspru. În timp ce În Tracia, spre a le face pe plac gazdelor, se Îmbată mereu. Pentru ca În Asia Mică sau la curtea persană să trăiască În fast și splendoare. Tot atâtea măști pentru un suflet ce nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în pășunile de stepă, nu aveau așezări statornice (sate), nici locuințe, ci trăiau în care acoperite cu femeile și copiii. Carele lor, așezate cap la cap, alcătuiau o adevărată tabără de luptă. Nu practicau agricultura, se hrăneau cu lapte și fiertură de mei, luat de la localnici, după consemnările unui rabin, din 1170. Exista la acești păstori nomazi frăția de sânge, fiind organizați pe ginți. Aceste populații, mai ales cumanii, au avut o înrâurire însemnată asupra istoriei românilor, mai ales după 1223
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prea ușuratică. Asta îi amintea, curios, de reclamele pe care le citise în ziare în timpul războiului: „Încălziți-vă fără cărbune!”, și ți se explica cum puteai folosi „ghemotoace de hârtie”. Sau: „Gospodine, fierbeți rufele fără foc!” Și chiar: „Gospodine, economisiți: fiertura fără fierbere!”... Charlotte spera că, întorcându-se în Franța cu Albertine, pe care se ducea să o întâlnească în Siberia, avea să regăsească Franța de dinainte de război... Notând acele gânduri, îmi spuneam că, în curând, voi putea să-i pun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
I ; cf. 53, p. 318). Motivul nu este specific doar Orientului Apropiat. În basmul românesc Harap Alb, eroul reușește să se întoarcă cu salatele miraculoase din „grădina de dincolo” (62, p. 24) numai după ce Sfânta Vineri adoarme ursul cu o fiertură din planta narcotică somnoroasă. Să ne amintim, de asemenea, de gestul lui Eneea care, pentru a pătrunde în Infern și a-l „îmblânzi” pe Cerber, îi oferă acestuia din urmă un aliment narcotic pe bază de mac (89). În mitul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
antidot al unor afecțiuni neuropsihice, numite în limbaj popular „bântuială”, „amețeală”, „lipitură” (sindrom depresiv), „spe- rietură” (tulburare psihică datorată unei emoții puternice), „îndră- citură” (alienare mintală), „zburător” (tulburare psihico-erotică) etc. În secolul al XIX-lea, de pildă, în zona Bârladului, fiertura de mătrăgună cu vin era băută de „cei îndrăciți” (alienați mintal). Pentru același tip de tulburare psihică, în popor erau folosite și alte plante, pe lângă mătrăgună : rută, avrămeasă, cristienească, odolean, chica-dracului, buruiana-vinului ș.a. (35). Pe la 1866, în Muntenia, din aceleași
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era băută de „cei îndrăciți” (alienați mintal). Pentru același tip de tulburare psihică, în popor erau folosite și alte plante, pe lângă mătrăgună : rută, avrămeasă, cristienească, odolean, chica-dracului, buruiana-vinului ș.a. (35). Pe la 1866, în Muntenia, din aceleași plante se făcea o fiertură în care se scălda bolnavul de „zburător” și „lipitură” (170, p. 445). Sigur că, luată în doze prea mari, mătrăguna nu vindeca afecțiunile psihice, ci le producea sau le amplifica pe cele existente. Ea provoca, de asemenea, „nebunia” (stări delirante
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afecțiunile psihice, ci le producea sau le amplifica pe cele existente. Ea provoca, de asemenea, „nebunia” (stări delirante) sau chiar moartea : ceaiul de mătrăgună - notează Simeon Fl. Marian - „ori îl omoară, ori îl însănătoșează” pe bolnav, care, înainte de admi- nistrarea fierturii, trebuie legat „pentru că înnebunește”. De fapt, mătrăguna este un puternic delirogen. Descrierea stării provocate de administrarea extractului de plantă îi ridică lui Simeon Fl. Marian probleme de exprimare : „nebuneală pe un timp”, „tulburări în sănătate care samănă cu nebunia”, „îmbuimăcire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
denumită în Transilvania planta ciumăfaie : bolundoriță, bolânzeală sau turbare (12, p. 65 ; pentru frecvența acestui tip de denumiri ale plantelor toxice și psihotrope în botanica populară românească, vezi și nota 39). Țăranii și târgoveții români nu foloseau mătrăguna doar ca fiertură („ceai de mătrăgună”, la Simeon Fl. Marian), ci și „dizolvată” (macerată) în vin sau rachiu. Astfel se folosea și opiumul (de aici expresia „a bea afion”), dar și alte plante psihotrope. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, de pildă, Vasile Alecsandri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
românească a ciupercii halucinogene Amanita muscaria (ciuperca tipică în reprezentările infantile : cu pălărie roșie și pete albe) este „burete-pestriț”, sau „pălăria-șar- pelui”, „pălăria- dracului”, sau, cel mai adesea, „muscariță”. În Europa, proprietățile ei toxice au fost folosite anume ca insecticid (fiertura de ciupercă în lapte era o foarte eficientă otravă pentru muște). Așa se explică denumirile ei în mai multe limbi europene : lat. Amanita muscaria, fr. l’amanite tue-mouches, engl. fly agaric, germ. Fliegenpilz, rus. muhomor, rom. muscariță etc. La jumătatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și ofrandele rituale aduse unui „spirit gardian” al lumii de dincolo (142, p. 35 ; 143, pp. 407 și 623). în basmul Harap Alb, de pildă, Sf. Duminică adoarme ursul - păzitor al grădinii de dincolo, cu salate mirifice - administrându-i o fiertură de lapte dulce, miere și frunze de somnoroasă (Laserpitium pruthenicum sau Thalictrum minus ; ambele plante sunt numite în popor „somnoroasă” și ambele sunt folosite pentru efectul lor soporific). Pentru a putea pătrunde în Infern, Enea îi oferă Cerberului o turtă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afion și mac. [...] Copiilor să nu le dăm ceai de mac. [...] E bine ca pe dinăuntru [= uz intern] să nu se dea ceaiuri de mac, copiilor mici cu nici un chip, căci macul este otrăvitor”. Voiculescu nu se referea doar la fiertura de capsule sau semințe de mac de grădină, ci și la ceaiul de flori de mac roșu, de câmp (paparoane), care „poate fi de-a dreptul otrăvitor pentru copiii mici, prin opiumul pe care-l conține” (254, pp. 172-173, 211
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]