340 matches
-
se teamă de ridicol. Totul se întîmplă natural, fără reguli și fără limite, cu o sinceritate care încîntă și derutează. Mă uit și ascult fascinat și nedumerit. Se aud strigăte, exclamații ascuțite și strada seamănă din ce în ce mai mult cu un vulcan. Fiesta e, probabil, tot ce se spune despre ea, drog, petrecere, spectacol și mai mult decât atât. În această noapte, ea dictează ritmul după care trăiește orașul. Strada e transformată într-o scenă imensă și spectatorii sunt constrânși să devină actori
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cele din urmă, însă, curiozitatea cedează în fața oboselii. Am în urmă douăsprezece ore de zbor cu avionul. La un moment dat, zgomotul mă amețește. Simt nevoia liniștii și, brusc, câinele negru al singurătății începe să-mi dea târcoale în plină fiestă. De vină e, poate, și faptul că am nimerit fără nici o inițiere într-o noapte atât de fierbinte. Strecurîndu-mă prin mulțime, mă întreb de ce spunea Camus că tăcerea nu mai e posibilă decât în orașele zgomotoase... Ne întoarcem la hotel
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
poate, și faptul că am nimerit fără nici o inițiere într-o noapte atât de fierbinte. Strecurîndu-mă prin mulțime, mă întreb de ce spunea Camus că tăcerea nu mai e posibilă decât în orașele zgomotoase... Ne întoarcem la hotel, lăsând în urmă fiesta, care aruncă mai departe lavă colorată pe străzi. nevoia de sărbătoare Înainte de a ajunge în Mexic și chiar după aceea, câteva zile, am fost convins că fiesta e un produs al unei lumi care se distrează ușor. Abia după ce mi-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
e posibilă decât în orașele zgomotoase... Ne întoarcem la hotel, lăsând în urmă fiesta, care aruncă mai departe lavă colorată pe străzi. nevoia de sărbătoare Înainte de a ajunge în Mexic și chiar după aceea, câteva zile, am fost convins că fiesta e un produs al unei lumi care se distrează ușor. Abia după ce mi-am pierdut o noapte citind pe nerăsuflate, într-o ediție franțuzească, Labirintul singurătății al lui Octavio Paz, am înțeles că puteam să trec prin Mexic fără să
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mi-am pierdut o noapte citind pe nerăsuflate, într-o ediție franțuzească, Labirintul singurătății al lui Octavio Paz, am înțeles că puteam să trec prin Mexic fără să văd decât aparențe. Așa cum râsul, la Baudelaire, nu e străin de tristețe, fiesta nu e străină, se pare, de singurătate. Dimpotrivă, singurătatea ar fi, după Octavio Paz, motorul acestei explozii de veselie. Altfel spus, mexicanul are nevoie de sărbători pentru a-și combate tristețea, pentru a ieși din sine însuși. Fără ele, fără
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Altfel spus, mexicanul are nevoie de sărbători pentru a-și combate tristețea, pentru a ieși din sine însuși. Fără ele, fără zgomotul și strălucirea lor, nu s-ar putea elibera, periodic, de materiile inflamabile pe care le poartă în sine. Fiesta ar fi, deci, nu o simplă problemă de temperament, ci un remediu sau cam așa ceva. În ea, mexicanul se descarcă de toate tăcerile de până atunci și se răzbună pentru frustrările lui. Se dezlănțuie fără limite, pentru a uita ceea ce
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Cântă, dansează, aruncă petarde, nu mai are nici o prejudecată, pentru a fi, măcar o noapte, în afara superstițiilor sale. Se bucură violent ca să-și poată relua după aceea singurătatea. N-am cum să știu cât adevăr există în această imagine a fiestei, dar cu ajutorul ei îmi pot explica, mai ușor și logic, de ce nici un prilej de sărbătoare nu e pierdut în Mexic. Calendarul mexican e ticsit de sărbători. "Sunt peste o sută într-un an", mi-a precizat cineva, și, prima oară
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
zeului Ploii. Nu-i interesează, poate, nici spectatorii. Un singur lucru contează în acele clipe. Dansul lor. Pentru ce nu? Dansul se transformă în sens. Sufletul se eliberează de zgură. Se limpezește. Parcă totul se întîmplă pentru a spori paradoxurile. Fiesta nu e o mască veselă. E chiotul unui taciturn. Desfrânarea unui timid. Mexicanul iese atunci din rezerva sa obișnuită. De obicei prea tăcut, îi e greu să vorbească normal în aceste împrejurări. Se descarcă violent. Nimeni sau aproape nimeni nu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
zice, un orgoliu rănit și pistolul intră în acțiune sau lucește o machete, lancea folosită la tăiatul trestiei de zahăr, pentru a răzbuna o ofensă. De la sărbătoare la moarte nu e atunci decât un pas. Am greșit, așadar, vorbind despre fiestă ca despre un drog. Beția ei n-are nimic comun cu ceea ce se întîmplă în tristele paradisuri provizorii ale consumatorilor de marijuana. ( cea ce n-am înțeles în prima seară a fost tocmai funcția fiestei. Vulcanul este în realitate dans
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Am greșit, așadar, vorbind despre fiestă ca despre un drog. Beția ei n-are nimic comun cu ceea ce se întîmplă în tristele paradisuri provizorii ale consumatorilor de marijuana. ( cea ce n-am înțeles în prima seară a fost tocmai funcția fiestei. Vulcanul este în realitate dans pe vulcani. Sărbătoarea purifică sufletele de toxinele singurătății, de aceea șansa oferită de fiestă nu trebuie pierdută. S-ar zice că, prin vacarm, mexicanul strânge puteri ca să poată tăcea până la următoarea sărbătoare, după ce măturătorii vor
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
întîmplă în tristele paradisuri provizorii ale consumatorilor de marijuana. ( cea ce n-am înțeles în prima seară a fost tocmai funcția fiestei. Vulcanul este în realitate dans pe vulcani. Sărbătoarea purifică sufletele de toxinele singurătății, de aceea șansa oferită de fiestă nu trebuie pierdută. S-ar zice că, prin vacarm, mexicanul strânge puteri ca să poată tăcea până la următoarea sărbătoare, după ce măturătorii vor strânge de pe străzi florile de hârtie călcate în picioare. calendarul aztec Pe peretele camerei văd fotografia unui calendar aztec
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a descoperit că el curge ireparabil. A observat că "azi" devine "ieri" și că umbra copacilor se alungește spre asfințit. În clipa aceea a devenit melancolic și a descoperit regretul. Dar era prea târziu. De-afară se mai aud erupțiile fiestei. Acum ele mă trimit cu gândul la altceva. Îmi imaginez mulțimile de pelerini care se îndreptau spre piramide în nopțile negre, despre care vorbesc cronicile, când focurile erau stinse și se aprindeau noile focuri. Așa le cerea tradiția începută cu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
toți acești zei sunt morți. Le-au supraviețuit doar statuile. Căci dacă există ceva care durează pe lumea aceasta, e melancolia trecerii noastre. castelul Mă trezesc devreme, în zorii cenușii ai unui oraș străin. Ciudad de Mexico pare istovit de fiestă. Străzile atârnă ca niște brațe inerte, golite de sânge. O liniște friguroasă apasă zidurile. Singurii care dau viață străzilor acum sunt indienii care se retrag, ca într-un exod de pe vremea conchistei, ducîndu-și marfa nevândută în timpul sărbătorii. În timp ce privesc străzile
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
italieni ne imaginăm că toți au în repertoriul lor personal O sole mio, despre francezi că toți l-au citit pe Balzac, despre nemți că toți beau bere și se pricep la filozofie. Prejudecățile despre Mexic sunt mai exotice. Sombrero, fiesta, pasiunile, nu lipsesc însă din ele. E duminică, e soare și suntem amestecați în publicul înghesuit pe băncile unei tribune înguste, în fața unei arene, undeva la marginea capitalei. Va avea loc aici o întrecere de charros, ceva, după câte înțeleg
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
seamă. Dimineața e caldă și în aer plutește o promisiune de sărbătoare. Se discută cu aprindere și nerăbdarea crește. Și-a făcut apariția, chiar în arenă, și un crainic cu un microfon și un sombrero alb. Și, firește, de la orice fiesta nu poate lipsi muzica. Se amestecă cu soarele, cu freamătul publicului, cu așteptarea. * În Spania a izbucnit o celebră răzmeriță când s-a interzis, pe la începutul secolului trecut, purtatul pălăriei cu boruri mari și al mantiei. Cine ar îndrăzni în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
vulcani stinși. Nu m-ar mira să zăresc la un moment dat un fir de fum prelingîndu-se din craterele pline, probabil, acum, cu zăpadă. După care din măruntaiele munților ar izbucni valuri de lavă fierbinte cu violența cu care izbucnesc fiestele în singurătatea mexicanilor. Acest ultim gând mă face să văd în cei doi vulcani martori ai multor "lumi", dacă judecăm ca în credința aztecilor, o adevărată emblemă a Mexicului. Singurătatea lor seamănă cu singurătatea țăranilor care-și curăță pământul năpădit
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
din plin sărbătorile. Așadar, nu numai pentru a se apropia de public, pentru a-l face pe pieton să devină spectator, ci și pentru a ieși ea însăși din singurătate. Muralismul mexican mi se pare de aceea un fel de fiesta a artei. ploi tropicale Noaptea pe drum începe să plouă din nou. O ploaie agresivă, violentă. De când am plecat spre sud am cunoscut o adevărată antologie a ploii. N-au lipsit ploile torențiale, sălbatece, dar nici una n-a fost atât
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pot spune cum gândește grecul care trăiește de pe urma acestor ruine. În Mexic, repet aceeași experiență. Din seara când am coborât pe aeroportul din Ciudad de Mexico, am fost în miezul vieții reale, de azi, doar când am nimerit în plină fiestă. În rest, am umblat pe urmele arheologilor. Înainte de a exista metronomul, pe vremea lui Monteverdi, ritmul se măsura în muzică prin bătăile inimii și se chema tempo naturale. Într-un fel, noi am avut parte în Mexic de un timp
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cel puțin, așa cred. dansul Cântecul s-a terminat. Începe un dans acum. Dans maya sau dans aztec, nu-mi dau seama. ( Îmi amintesc prima seară când am sosit la Ciudad de Mexico. Străzile inundate de zgomotul și de culoarea fiestei. Acum sunt mai bine pregătit să înțeleg ce se petrecea acolo. Indienii cu panașe multicolore dansează în primul rând pentru ei, chiar dacă dansează pe o estradă, ca aici. ( Mă întreb ce știam înainte despre Mexic. Lucruri învățate prin școală, citite
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de ani: Dacă am trăit trei minute într-unul... nu am nouăzeci de ani?" După aceeași logică, mi se pare neverosimil când număr zilele de când mă aflu în Mexic. În alte țări am stat mai mult și totuși... despre scindare Fiesta și singurătatea. Șarpele și aripa. Metafizică amestecată cu mâl. Tristețe amestecată cu ironie. Ploile căzute din ceruri arse de febră. Sfinți apreciați numai dacă și ei sunt serviabili. Orașe în care zgomotul e o altfel de tăcere și câmpii în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
nu, a unor descripții, fluxul asociativ, țîșnind în extravagant și neverosimil, născocirea impertinentă (pe o claviatură mergând de la plastic la jucăuș, de la sublim la grotesc) imprimă textului o mobilitate ce deplasează mereu, uneori derutant, linia de hotar. O dezmărginire pregătind fiesta imaginarului. Imaginarul, ca bucurie pură a evaziunii în nețărmurit" (idem, pp. 12-13). 16 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 136. 17 Apud Lucian Raicu, "E. Lovinescu: Construcția de sine", în volumul Calea de acces, Editura Cartea Românească, București
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
1989, 14; Coșovei, Pornind, 54-56; Lucian Chișu, Forța ascunsă a lirismului, L, 1996, 34; C. Stănescu, Un extraterestru, ADV, 1997, 2260; Ciprian Chirvasiu, În zăgazurile metaforei pure, VR, 1997, 7-8; Marian Barbu, Impunerea unui poet, LCF, 1998, 47; Ion Roșioru, Fiesta lirică, TMS, 1999, 1; Ion Roșioru, Tratat de voluptate, TMS, 2000, 3; Carletta Elena Brebu, „Tablou cu îngeri păzitori”, ATN, 2001, 5; Carletta Elena Brebu, „Teama de a te pierde”, ATN, 2001, 7; Florea Miu, Cuvinte și spațiu, Craiova, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
barjă < fr. barge (DEX2), bermudă < fr., amer. bermuda (MDN), borsetă < it. borsetta (DEX2), clonă < fr. clone (NODEX; poate și din eng. clone), dioxină < eng. dioxin (MDN), dischetă < eng. diskette, fr. disquette (MDN), favelă < sp. favela (MDN), fibromatoză < fr. fibromatose (DEX2), fiesta < sp. fiesta (DEX2), foreză < fr. foreuse, franciză < eng., fr. franchise (nu există indicația în dicționarele consultate), friteuză < fr. friteuse (MDN), fusaiolă < it. fusaiolo (MDN, DN), gafeuză < fr. gaffeuse (nu există indicația în dicționarele consultate), gerberă < lat. gerbera (DEX2), hiadă < n.pr.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
barge (DEX2), bermudă < fr., amer. bermuda (MDN), borsetă < it. borsetta (DEX2), clonă < fr. clone (NODEX; poate și din eng. clone), dioxină < eng. dioxin (MDN), dischetă < eng. diskette, fr. disquette (MDN), favelă < sp. favela (MDN), fibromatoză < fr. fibromatose (DEX2), fiesta < sp. fiesta (DEX2), foreză < fr. foreuse, franciză < eng., fr. franchise (nu există indicația în dicționarele consultate), friteuză < fr. friteuse (MDN), fusaiolă < it. fusaiolo (MDN, DN), gafeuză < fr. gaffeuse (nu există indicația în dicționarele consultate), gerberă < lat. gerbera (DEX2), hiadă < n.pr. Hyades (DEX2
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
foarte rar localizate în unghiul pontocerebelor examinarea RMN relevând hipersemnal în T1 nativ și izo-/hiposemnal în T2; − tumori epidermoide - hipointense în T1, de o densitate diferită de a LCR, hiperintense în T2 sunt bine puse în evidență de secvența FIESTA (fig. 4.110); − ependimoamele - rareori localizate în unghiul ponto-cerebelos, aspect inomogen, captarea inomogenă de contrast (chiste, calcificări intratumorale), nu modifică meatul acustic intern; − colesteatomul congenital - determină precoce distrucția tavanului conductului auditiv extern, în 90% din cazuri sunt vizibile la otoscopie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]