153 matches
-
ritmice. Prin exemplul din Constantin Râpă - op. cit., 2001, volumul I, pagina 274 și 2002, volumul II, pagina 97, vrem să ilustrăm aceste realizări originale în care monotonia ritmului cu durate mari este întreruptă prin intervenții armonice sau dimpotrivă prin desfășurări figural motivice, cu durate mici și diviziuni excepționale. Ritmul muzical formează cu melodia un tot organic, și nu pot fi izolate decât într-un proces de analiză. În creație aceste două componente sunt inseparabile, condiționându-se reciproc. O altă componentă a
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
la White sau "tehnici enunțiative", "practici și formațiuni discursive" la Foucault. Stilul retorico-persuasiv și formalist-structuralist din Metahistory (1973) este greu de regăsit în următoarele trei volume de eseuri, denumite Tropics of Discourse (1978), The Content of the Form (1987) și Figural Realism (1999), în ciuda enunțurilor retorice, hiper-critice și a omniprezenței "ismelor" acest tipic pentru un exponent al intellectual history. Întotdeauna istoricii intelectuali au excelat în "-isme". Aceste formulări intelectuale (în sufixe) nu redau intenționalitatea și concretețea unor cunoașteri ci, dimpotrivă, le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este evocat mai mult fondul psihologic al creatorului; - în știință sunt exprimate mai ales aspecte ale mediului investigat; - în arhitectură se consideră că interioritatea și exterioritatea se află în echilibru. 4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
esențiale sunt aptitudinile speciale; - factorii motivaționali, caracteriali sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile vizual figurale (importante în pictură, grafică, sculptură, desen) și cele auditiv-figurale (implicate în poezie, arta coregrafică, muzică); 2. informații semantice, caracteristice poeziei, prozei, dramaturgiei, criticii literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
testul verbal poate fi administrat colectiv (între cele două teste există o pauză); - testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv. Timpul impus și cronometrat este de: - 45 de minute, pentru testul verbal; - 30 de minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii (Minulescu, 2003): 1. fluiditate (Fl), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei; 2. flexibilitate (Fx), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce răspunsuri
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ideilor. Acești factori sunt prezenți în următoarele sarcini: Fl în toate testele verbale și testele figurative 2, 3. Fx în testele verbale 1-5 și testele figurative 2, 3. O pentru toate probele; El pentru testele figurative. Bateria care evaluează forma figurală a creativității, în afara factorilor de mai sus (fluiditate, flexibilitate, originalitate și elaborare), mai conține două criterii (Dincă, 2002): 1. rezistența la închidere prematură (Rez. înc.) măsoară capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul și reprezintă măsura în care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
nivelul etapei de incubație a procesului creativ și este considerată de C. Rogers (1979, apud M. Dincă, 2002) ca fiind una dintre caracteristicile de nelipsit ale creativității; 2. capacitatea de abstractizare semantică (Abs. sem.) este capacitatea de interpretare abstract-verbală a figuralului. Ea măsoară capacitatea de interpretare abstract verbală a desenului prin titlul acordat. Indicele reprezintă nivelul de abstractizare al conținutului titlului. 4.3. Bateria lui M.A. Wallach și N.Kogan: autorii propun administrarea probelor într-o ambianță relaxată, ludică, lipsită
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
percepe și a opera cu aranjamente speciale, fațetă dezvoltată superior la arhitecți. Guilford, de asemenea, luând în considerare conținutul aptitudinilor, vorbește de patru tipuri de inteligență: concretă, simbolică, semantică și socială: 1. Inteligența concretă desemnează aptitudinile implicate în vehicularea informațiilor figurale (informațiile concrete percepute prin văz, auz, pipăit, care nu sunt transformate în semne sau cuvinte), focalizarea fiind pe lucruri concrete și pe proprietățile lor. Persoanele la care această aptitudine este dezvoltată la nivel superior sunt inginerii, artiștii, muzicienii. 2. Inteligența
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dacă ar fi legate de nori fire și ar atârna până la pământ Imaginați-vă ce am putea face mai deosebit și ce s-ar întâmpla mai curios dacă ar fi atașate fire de nori și ar atârna până la pământ. Probele figurale Includ următoarele tipuri de sarcini: Compuneți un desen utilizând o bucată de hârtie veche pe care o puteți detașa și apoi lipi de o pagină albă. Desenați în jur pentru a face o imagine frumoasă, dați un nume amuzant desenului
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Administrarea testului (între cele două teste există o pauză): - testul verbal poate fi administrat colectiv; - testul figurativ poate fi administrat individual sau colectiv. Timpul impus și cronometrat este de: 45 minute pentru testul verbal; 30 minute pentru probele de imaginare figurală. Interpretarea rezultatelor se face prin contabilizarea reușitelor în funcție de următoarele criterii: Fl. (fluiditate), considerată ca aptitudine a subiectului de a produce un număr mare de idei (1 punct pentru fiecare răspuns pertinent); Fx. (flexibilitate), considerată ca abilitate de a produce răspunsuri
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fi simbolizate de o emblemă dată (implicațiile semantice); Teste de producere de figuri: obiecte formate din figuri geometrice date, de exemplu o lampă, o față obținute din cerc, pătrat, triunghi (producere de sisteme de figuri); Teste de producere de unități figurale: elaborarea fiecărei figuri dintr-o serie de figuri identice pentru a le diferenția, cotată ca fluiditate figurativă; Teste de distribuție: figuri compuse din bețe de chibrituri. Subiectul trebuie să ridice unele pentru a obține figuri geometrice complete; implică aptitudinea de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
par să propre concordance [...] et par la relation du marqué pour le marqué, non marqué pour non-marqué, figure pour figure et non-figure pour non-figure. "1593 Îl faudrait donc, en théorie, traduire figure par figure et ne pas occulter le " relief figural "1594 du texte poétique, cela pouvant affecter la visée globale de ce texte. En ce sens, Paul Bensimon identifie deux " péchés " des traducteurs en ce qui concerne la restitution des métaphores du texte de départ, à savoir, d'un côté, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de ce texte. En ce sens, Paul Bensimon identifie deux " péchés " des traducteurs en ce qui concerne la restitution des métaphores du texte de départ, à savoir, d'un côté, ce qu'il appelle démétaphorisation, suppression, nivellement ou amputation du corps figural du poème d'origine et, de l'autre côté, l'excroissance figurale, c'est-à-dire l'ajout de figures, la surcharge de figuralité qui serait, dans leș termes de Meschonnic, l'expression d'une " annexion esthétique ", " rhétorisation " ou " littérarisation "1595. Ces
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en ce qui concerne la restitution des métaphores du texte de départ, à savoir, d'un côté, ce qu'il appelle démétaphorisation, suppression, nivellement ou amputation du corps figural du poème d'origine et, de l'autre côté, l'excroissance figurale, c'est-à-dire l'ajout de figures, la surcharge de figuralité qui serait, dans leș termes de Meschonnic, l'expression d'une " annexion esthétique ", " rhétorisation " ou " littérarisation "1595. Ces deux extrêmes dans la traduction des figures șont discutées aussi par Maryvonne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l'" arasement ", pour arriver à l'" excès " ou même au " bruit métaphorique ".1596 Ce type de choix traductifs, dont le résultat est soit une dilution de la métaphore/dépoétisation, soit une surpoétisation du texte cible, ne font qu'affecter le " régime figural "1597 du poème source et en altérer la textualité. De telles infidélités de traduction ont comme origine une conception inadéquate ou trompeuse du traducteur sur la métaphore et sur la fonction qu'elle accomplit dans le discours. Îl s'agit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a cessé de représenter un ornement, une " fioriture " dont on pourrait se priver ou qu'on aurait le droit d'interpréter à son propre gré.1599 Pour ne pas tomber dans le piège du silence métaphorique ou de l'excroissance figurale, le traducteur de poésie doit posséder " un bagage conceptuel, un savoir stylistique, une compétence en matière de textualité ", de tels instruments lui permettant " de restituer la visée, le fonctionnement et leș systématicités du texte poétique, et d'en recréer l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga). Să version contient également une inversion des termes de la métaphore. Paula Romanescu recrée entièrement la figure : " mirajul " est interprété comme " le miracle " (autre thème récurrent de Blaga) ; le nom " zariște " devient " l'infini ". La traductrice procède à une excroissance figurale, en ajoutant la métaphore " le clair des cieux " qui n'existe pas dans le texte de départ. aurul graiului Paul Miclău : l'or de la parole Jean Poncet : l'or du langage Paula Romanescu : l'or des mots La métaphore " aurul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Blaga, qui est soutenue par une solide théorie philosophique. Ce trope ne témoigne pas seulement de la mentalité et du talent artistique du poète, mais aussi des ressources secrètes de la langue d'arrivée, si celle-ci est maniée savamment. L'excroissance figurale fondée sur une mutation sémantique et la démétaphorisation qui annule pratiquement la figure s'avèrent être des péchés graves. L'interprétation et la récréation șont leș moyens du traducteur. Pourtant, celui-ci n'est pas autorisé à s'éloigner du message
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de réchauffer leurs pots en argile avec du vin, c'est-à-dire de verser du vin chaud dans leurs pots. À la différence des autres versions citées ci-dessus, celles de Virgil Ierunca et de Sanda Stolojan présentent une amputation du corps figural, provoquée par une mauvaise interprétation (" buvez et vous réchauffez " ; " buvez du vin, réchauffez-vous "). Ce choix traductif affecte le niveau sémantique et stylistique du texte de départ. La poésie de Blaga se fait remarquer également grace aux énumérations surprenantes, fondées sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Virgil Ierunca est le résultat de son interprétation. " Eu cred ca sufeream de prea mult suflet. " " C'est mon âme qui me faisait souffrir je pense. " (Leagănul/Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Cette version explicative contient un nivellement du niveau figural du texte de départ. Nous préférons la traduction littérale de Paul Miclău, qui conserve la poéticité source : " Je crois que je souffrais de trop d'âme. " (Le berceau) (1978 : 213). Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit souvent le verbe " a săruta " (" embrasser ") par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
En outre, leș culturèmes et leș termes qui appartiennent à la terminologie religieuse constituent des difficultés de traduction. Pour la traduction des figures, nous proposons le principe général de concordance (" traduire figure par figure "), pour ne pas affecter le régime figural du texte de départ. Leș deux " péchés " du traducteur qui a affaire à des tropes șont, d'un côté, la démétaphorisation et, de l'autre côté, l'excroissance figurale. Nous avons observé que leș métaphores des poèmes de Blaga șont
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
concordance (" traduire figure par figure "), pour ne pas affecter le régime figural du texte de départ. Leș deux " péchés " du traducteur qui a affaire à des tropes șont, d'un côté, la démétaphorisation et, de l'autre côté, l'excroissance figurale. Nous avons observé que leș métaphores des poèmes de Blaga șont traduites soit par la méthode littérale, soit à l'aide du travail interprétatif qui mène à la recréation de la figure. Un choix traductif nuisible est la démétaphorisation, c'est-à-dire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș métaphores des poèmes de Blaga șont traduites soit par la méthode littérale, soit à l'aide du travail interprétatif qui mène à la recréation de la figure. Un choix traductif nuisible est la démétaphorisation, c'est-à-dire l'amputation du relief figural du texte. Leș décisions traductives par lesquelles on valorise la poéticité du texte de départ résident dans le choix des termes et le travail interprétatif du traducteur. Leș pertes șont inhérentes à la traduction ; pourtant, on peut leș combler à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction des figures de langage : traduire figure par figure, etc.) ; leș choix qui mènent à la dépoétisation, voire même à l'altération de la signifiance (par exemple, la suppression de graphèmes/vers, accompagnée par une omission sémantique ; la démétaphorisation ; l'excroissance figurale, etc.). L'analyse du corpus nous a révélé, dans un premier temps, que l'emploi de termes poétiques, tout comme le travail interprétatif appliqué au texte constituent des stratégies de traduction grace auxquelles le traducteur parvient à recréer la poéticité
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]