293 matches
-
fiind acoperit de aceeași negură nepătrunsă a nopții. Oare o fi fost ispitit să evalueze lumea după propriul adevăr? Da, numai că propriul adevăr era Adevărul Însuși! Iar Adevărul Însuși avea cu totul altă optică. Cu totul alta! Finitudinea noastră ființială, neputința și tristețea care i se circumscriu, I-au frânt inima. Ca să deseneze cel dintâi zâmbet victorios pe chipul nostru împovărat a dat totul. S-a dat pe Sine. Gestul Lui nu ne-a ajutat să progresăm, ci să ne
SINGURA RATIUNE DE A FI! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342434_a_343763]
-
acesta este un principiu dogmatic. Domnul nostru Iisus Hristos nu a venit să ne dea numai o gnoză, o cunoștință, un cod moral, sau anumite mistere esoterice, El este prezent în Biserică prin Sfintele Taine. Și de aici rezultă aspectul ființial al mântuirii: El ni se dă cu viața Lui, iar mântuirea: este viața noastră în Sfânta Treime după cum Sf. Ap. și Ev. Ioan ține să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelația
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
și o recunoaște, Georgeta Resteman își adună picăturile de suflet, rostind un dulce: te iubesc, române și te iubesc, România! Apare astfel, ca o verigă a ancestralului său dor, o lacrimă sfântă, ca o rostire psaltică, imaginea tatălui său - element ființial necesar pentru aflarea rostuirii interioare și a echilibrului: „Revăd tabloul sacru al bunătății tale/ Cu drag, în poarta casei de sub munți/ Mă așteptai c-un zâmbet și-mi așterneai în cale/ Doar flori de bucurie și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
a sfințit și propăvăduit limba română, fiind reverențios totodată cu ființa și frumusețea celorlalte limbi și culturi pe care le-a cunoscut... Ca și Mihai Eminescu, spiritul nostru tutelar care, pentru românii din afara granițelor, a devenit instanța supremă de validare ființială și morală: „Eminescu să ne judece.” Ce splendidă apelare, exemplară. În adevăr, pe noi cine ne-ar putea judeca mai presus de domnul Eminescu? Din acest filon nobil de vitalitate și onestitate spirituală vine și Grigore Vieru.” (Omul Duminicii-Cuvinte înlăcrimate
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
cunoșterea experienței lor ar rămâne doar la nivel rațional și atât. Este necesar să ne-o asumăm efectiv înțelegând că ancorarea în Dumnezeu a fost singura soluție viabilă atunci și ea este și astăzi o salvare autentică a unității noastre ființiale ca persoane și ca neam. Soluție unică, veșnică, imbatabilă, ancorarea noastră în Dumnezeu, respectarea grilei morale creștine a fost și este barca de salvare din marasmul comunist, dar și din nebunia disonantă și grăbită a lumii noastre, postmoderne, contemporane. Prin
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Severin au ceva special, implicit o lirică profund-meditativă ce necesită o lectură atentă, o stare anume. Fără a exagera cu nimic, invitația este făcută cu persuasiune, sublimitatea detaliilor, incredibilele asocieri de cuvinte întru zămislirea unor noi sensuri, chemările retortice ale ființialului, extaticele gânduri topite în zăpezi de cuvinte, toate acestea recomandă poezia sa, ca artă făcută cu un deosebit simț de răspundere, care ajunge până acolo unde se va dori să se ajungă. Poetul dovedește efemeritatea artistului, în fața artei sale, transformată
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
Amintiri cu lila de levănțică undeva pe câmpul uitării tușe fine pastel de penson diamantat la vârful dorinței cu miresme eterne atât de eter.ne... Casa de piatră a copilăriei destructurată în fragmente de sticlă venețiană candelabrul de mărgean redefinit ființial reflectând aromele vieții undeva pe tavanul minții plafon deschis cu ușile spre cer.titudine. Poate altă dată e acum ? poate mâine e astăzi ? și toate deopotrivă se lipesc de timp modulându-i șerpuirea cunei.formă așa se reinventează clipa așa
POEM HIERATIC XVIII CÂMPURI DE LAVANDĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343392_a_344721]
-
de lectorii acestei cărți. “Puterea Cuvântului”, ca sintagmă simbolizând evoluția forței duhovnicești a omului, se deduce din puterea exemplelor. Mediul de împlinire este cel cultural - teologic - livresc. Solitudinii umane îi este opusă, de către autor, apropierea prin lucrarea Logosului. Datul uman ființial este împlinit prin semănarea Cuvântului în mediul uman. Această acțiune are un rol de determinare și nu de detașare. O nuanță aparte a cărții „Puterea Cuvântului” o constituie descoperirea implicării umane în relația om - Divinitate. Timpul contemporan trăit este privit
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
ci este expresivitatea Cuvântului roditor. Tonul lucrării este unul ardent, modelul oferit fiind cel de acțiune întru împlinire. Spațiul sacru este cel care poate șterge acțiunea timpului și poate revitaliza gândirea umană. Acest Spațiu al Cuvântului poate reintegra în dialogul ființial omenirea în tărâmul Creatorului său, din perspectiva unei trăiri active în forma conștientizării umane. Din perspectivă hristologică și antropologică, autorul privește ființa umană ca fiind înscrisă unui areal mistic, o raportare numai și numai la datul rațional uman nefăcând altceva
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
a se desăvârși moral. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care trăiește cu adevărat în spiritul Aleșilor Săi, ne mărturisește Prietenia Sa ca pe un Nimb ceresc din care se revarsă continuu harul bucuriei înspre cei dragi. Ca trăire a plinătății sale ființiale, Prietenia este expresia ascensională de mare elevație a vieții creștine. Pentru a împlini vocația Prieteniei trebuie să trăim creștinismul și să-l mărturisim în sensul lui creator, ortodox, ca misiune dumnezeiască. În undele cele mai curate ale sufletului trebuie să
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]
-
și încă pierduți pe portativele vieții printre note acute și gânduri solemne biserici de litere ne sunt poemele noastre ca aripi ce strigă la cer căutând să se-afunde în zborul tăcut dincolo de moarte dincolo de uitare fragilitatea noastră sfântă columna ființială ne e puterea blândă comuna-uniune atât de ne-nțeleasă clădită pe empatice porți de tandrețe eternă suave mângâieri pipăindu-ne gândurile cu degete eterice de foc diafan cerșind lumina care să ne topească grija de a fi înlănțuiți de timp ca
DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381223_a_382552]
-
prin Logos Regina din zidire Cereasa sanctuară prin suflete clădita pe inimi de aur unite în com.uniunea eternă a vietii slujita în altare de taine 7 mutarea infinit... Amenințarea finală ! Închiderea clautrofobică a gânditorilor de povești și basme ne.ființiale adulatori de ne.ant ipocriți suntem mereu până când? pă.suiți de timpul de.pășit până la ultima mutare suflare mai avem încă clipe de timp ! clipe de strigare ! clipe de ier.tare clipe de împăcare ! înainte ca mo.arte.a să
POEM HIERATIC XXIV-ŞAH LA MASA TA.CERULE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381226_a_382555]
-
două tipuri antagonice de percepție a aceleiași realități obiective este oferită întâi de referentul palpabil însuși, iar a doua oară capacitatea de înălțare a eului individual Dincolo de limitele restrictiv-telurice sufocante. Dacă autorul ”Apelului către lichele” reduce cu intenție simbolul mizeriei ființiale strict la mulțimea de cavități bucale știrbe ivite în cale-i de-a lungul vieții, atunci înseamnă că ne putem permite să mărginim și noi, printr-un exercițiu răuvoitor similar, principiile moralității lui Platon la o simplă pauză de relaxare
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
bine structurate, marcante, deși ea poate premerge dezvoltarea acesteia într-un viitor nu foarte îndepărtat - să nu neglijăm acest lucru -, ci doar atingerea unor scopuri precise de grup, „legitimate” în sfera globală prin crimă. Libertatea, ca expresie totală a divinului ființial, și drepturile Omului, în toată plenitudinea lor, am din ce în ce mai mult sentimentul că vor deveni, cât de curând, un condamnabil „lux teoretic” și nicidecum un mod firesc de a trăi. Iar teoria din spațiul public legată de faptul că, pentru umanitate
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
prin harul însușirii sale stimulează și semnifică: chemarea, alegerea, gândirea, simțirea, menirea, creația, împlinirea, desăvârșirea purtătorului în raportul său cu ordinea Creației, cu spiritualitatea Neamului și voința Atotcreatorului. Forța devenirii sale, a purtătorului de nume asumată în tragismul și iubirea ființială, concretizează genialitatea, autoritatea creației și a eroismului său spiritual în relația sa cu Dumnezeu și cu generațiile neîntrerupte, triumfătoare ale Neamului. Gradul de suferință și noblețea sufletească al credinței strămoșești a mărturisitorului înnobilează cultura împodobind chipul, aura Neamului în Icoana
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
rondul de gală). E un lucru arhicunoscut că starea de fericire nu naște poeme. Cântecul sirenelor e perceput în esența lui doar după ce ți-ai lăsat simțurile neprotejate și după ce ți-ai asigurat o netrucată solitudine (unu-doi-trei). Eul poetic și ființial face parte din eforturile spre a nu se risipi/pulveriza în neant (comoara). Arderea pe rugul poeziei e una totală și poeta știe că astfel i se vor înapoia lumii „toate privighetorile”. Împlinirilor le sunt preferate căutările perpetue, singurele creatoare
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
dogmatic. Domnul Iisus Hristos - Fiul Omului nu a venit să ne dea numai o gnoză, o știință și o cunoștință, un cod moral, sau anumite mistere esoterice, El este prezent în Biserică prin Sfintele Taine. Și de aici rezultă aspectul ființial al mântuirii: El ni se dă cu viața Lui, iar mântuirea: este viața noastră în Sfânta Treime după cum Sf. Ap. și Ev. Ioan ține să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelația
BISERICA „SF. AP. ANDREI” DIN MUNICIPIUL ORADEA, JUDEŢUL BIHOR – OAZĂ DUHOVNICEASCĂ DE DĂINUIRE, PROPOVĂDUIRE ŞI SLUJIRE AUTENTICĂ, RODNICĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1708 din [Corola-blog/BlogPost/374990_a_376319]
-
dogmatic. Domnul Iisus Hristos - Fiul Omului nu a venit să ne dea numai o gnoză, o știință și o cunoștință, un cod moral, sau anumite mistere esoterice, El este prezent în Biserică prin Sfintele Taine. Și de aici rezultă aspectul ființial al mântuirii: El ni se dă cu viața Lui, iar mântuirea: este viața noastră în Sfânta Treime după cum Sf. Ap. și Ev. Ioan ține să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelația
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN TRIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375341_a_376670]
-
persoană”[16]. Universalitatea creștină, însă, se construiește diametral opus la nivel personal, cât și la nivelul comuniunii, pornind din interiorul omului, înălțându-l spre Dumnezeu, spre Împărăția Sa, pe care o „invocăm” să vină. Și, într-adevăr, această legătură lăuntrică, ființială și ontologică a omului cu Dumnezeu se încununează cu unirea în chip tainic prin Euharistie, prin Sfânta Liturghie, un „bun prețios deja dat, existent, care trebuie numai reînviat și revalorificat”[17], evidențiind faptul că este datoria Bisericii să se implice
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
Persoana Sa, și acesta este un principiu dogmatic. Hristos nu a venit să ne dea numai o gnoză, o cunoștință, un cod moral, sau anumite mistere esoterice, El este prezent în Biserică prin Sfintele Taine. Și de aici rezultă aspectul ființial al mântuirii: El ni se dă cu viața Lui, iar mântuirea: este viața noastră în Sfânta Treime după cum Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan ține să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelația
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
este brodat cu îndrăznețe asocieri de imagini, venind în avalanșă uneori, sau, dimpotrivă, punctând sporadic versul spre a-i relaxa viitura în tihna unei albii dusă în larg. Atât față de ordinea lumii cu regulile ei impuse, cât și față de datul ființial, poeta manifestă respect, neangajându-se nicicum în intervenția de a le schimba, preferând să le depășească. Tot ce vrea să recucerească după eforturile de salt peste dificile încercări, sau de slalom, pentru a nu greși față de cele gingașe, este renașterea
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
cuvânt și vreau să-i uit sunetul” ( „Întreb stabilopozii de ce”). Abstracționismul și ermetismul funcționează și în universul volumului „La răsărit mă vindec”, fiind marca unor poeme nonfigurative, autoarea atingând înalte limite ale esențializării încifrate, deseori defilând cu atitudini și însușiri ființiale sau obiectuale: „ridică din ploaie timpul ăsta atât de greu/ piatră de gâtul alergării ” ( „ridică din ploaie timpul”) Tematica volumului este concentrată în jurul simbolului „la răsărit”, desemnând regenerarea ca sursă a vindecării spirituale, în ciuda căderilor repetate: „în viața mea/ o
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
el (omul) trăiește „în Dumnezeu” și deține sau posedă însușiri și calități dumnezeiești. Faptul de a trăi „în Dumnezeu” îl descoperă pe om participând la o realitate divină personală, care nu-l reduce la o simplă umbră nevolnică și aservită ființial - ontologic subiectului absolut. Divinitatea și dumnezeirea personală - Sfânta Treime, de care este legat omul prin Duhul Sfânt, formează baza și temelia lui spirituală. Pe de altă parte, conform Sfântului Vasile cel Mare, Duhul, care se manifestă în creație, este „Duhul
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
eu”. Acest „eu”, fără să determine fuziunea între cele două persoane din care este constituit, se exprimă pe sine într-o singură ființă conjugală. Din acest mod divin, care leagă cele două persoane laolaltă și le stabilește un nou statut ființial și ontologic, și dintr-o singură privire, menită să contemple tot ceea este dumnezeiesc în cer și pe pământ, se întrezărește chipul celui rânduit să fie copilul iubit, unul și același al celor doi soți. În această taină a iubirii
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
om, trup și suflet. Conștiința trupului său, cu alte cuvinte, în forme religioase simbolice, conștiința păcatului întovărășește în fiecare moment pe om în legătura aceasta cu Dumnezeu, nu se poate niciodată omul scăpa de trup”. Nae Ionescu a preluat problematica ființială din Ortodoxia răsăriteană: „Noi știm deja până acum că există o relație care depășește, care transcende și care are o o existență obiectivă. Știm că principial noi putem lua contact prin cunoaștere într-un fel, prin trăire”. Profesorul consideră că
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]