2,105 matches
-
fusului de diviziune). Microfilamentele sunt cele mai mari formațiuni ale citoscheletului sunt alcătuite din actină, iar în celulele musculare și din miozină. Microfilamentele reprezintă sistemul contractil al celulei, care asigură contracția celulelor musculare, mișcările amiloide ale leucocitelor, mișcările filamentelor celulare. Filamentele intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice. Rețeaua microtrabeculară este alcătuită din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața internă a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulei, care asigură contracția celulelor musculare, mișcările amiloide ale leucocitelor, mișcările filamentelor celulare. Filamentele intermediare au dimensiuni cuprinse între cele ale microtubulilor și microfilamentelor și se găsesc mai ales în celulele care suportă compresiuni mecanice. Rețeaua microtrabeculară este alcătuită din filamente foarte subțiri interconectate care traversează întreaga citoplasmă ancorându-se de fața internă a plasmalemei. Organitele, microtubulii și microfilamentele par a fi suspendate de rețeaua microtrabeculară. Rețeaua microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
microtrabeculară. Rețeaua microtrabeculară constituie scheletul celulei conferind în acest mod unitate funcțională tuturor constituienților citoplasmatici. In afară de organitele menționate, comune tuturor celulelor, există varietăți ale acestora, ce sunt caracteristice anumitor tipuri celulare. Un foarte bun exemplu este structurarea ultraspecializată a filamentelor de miozină și actină în miofibrile cu organizare sarcomerică în fibrele musculare striate. In axonii neuronilor se constituie neurofilamente, în care tubulina participă la transportul axonal de substanțe. Unele celule epiteliale prezintă evaginări membranare filiforme ale plasmalemei numite cili, ce
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ce este încadrată de perioadele numite de creștere, G1 și G2, în care ADN este utilizat strict pentru transcripție în ARN, în vederea sintezei proteice. Diviziunea propriuzisă cuprinde patru faze: profaza (individualizarea cromozomilor și disoluția membranei nucleare), metafaza (atașarea cromozomilor la filamentele fusului de diviziune), anafaza (migrarea cromozomilor spre polii celulei), telofaza (formarea noilor nuclei și separarea celulelor fiice; citokineză). ARNm este produs prin transcripția ADN sub acțiunea unei ARN polimeraze ADN-dependente. Aceasta determină separarea locală a catenelor ADN după legare la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unor factori numiți „mitogeni”, care să le stimuleze proliferarea. In interfază nucleul celulelor animale are o membrană dublă, cea exterioară fiind practic o extensie a reticulului endoplasmic și făcând corp comun cu acesta. Cromatina nu este individualizată, ci este un filament continuu de eucromatină și heterocromatină. Factorii mitogeni sunt substanțe circulante eliberate de sistemele de reglare, sau substanțe eliberate de celulele din vecinătate, care stimulează intrarea celulelor în diviziune. Pentru ca un mitogen să poată acționa, el trebuie să aibă receptori capabili
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
monosomia 45X0 (sdr. Turner). Metafaza Este faza cea mai stabilă și mai organizată a mitozei. Cromosomii sunt orientați către polii celulari, iar kinetochorii îi țin ancorați de fus, adunați la ecuatorul celulei. Fusul metafazic este alcătuit din 2 grupuri majore: filamentele ce conectează cromatidele cu polii fusului și cele care se extind de la un pol la altul. Dacă o singură cromatidă se detașează de fus, acesta nu pornește migrația anafazică fără aceasta. Toți cromosomii așteaptă să fie aliniați pentru a începe
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
transportori), recunoașterea semnalelor biochimice (receptori), legătura cu celulele învecinate (joncțiuni strânse și comunicante), mișcarea celulei sau a lichidului extracelular (cili și flageli). Joncțiunile celulare sunt alcătuite din alipiri ale plasmalemei celulelor învecinate, simple în cazul joncțiunilor strânse (aderente), străbătute de filamente ancorate submembranar în cazul desmozomilor și de canale în cazul joncțiunilor comunicante. Aceste canale sunt permeabile pentru ioni și molecule mici (de exemplu ATP), sunt formate din două seturi pereche de câte șase proteine numite conexoni și sunt reglate de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Există mai mult de 20 de variante de colagen; caracteristica generală este alcătuirea dintr-un triplu helix polipeptidic, rezultând fibrile în lungime de până la 500 de nm. Aceste molecule se asociază pentru a forma agregate. Unele agregate sunt longitudinale, formând filamente ce formează tendoane și ligamente, altele se aranjează într-o rețea bidimensională, formând „foițe” (ce se vor regăsi în membranele biologice) iar altele în rețea tridimensională, pe care se depun proteoglicani (cartilaje) sau săruri minerale (substanța fundamentală a osului). Fibrele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Proteins) sunt o familie de proteine căreia i s-au identificat până la ora actuală cel puțin 80 de membri. Ele alcătuiesc legături homofile, ce intră în componența joncțiunilor de tip aderent și a desmozomilor. Domeniile lor intracelulare se leagă cu filamentele citoscheletului prin intermediul unor proteine adaptor numite catenine. Caderinele sunt liganzii ce produc inhibiția de contact. Integrinele sunt principale molecule de adeziune între celule și matricea extracelulară, fiind capabile de a se asocia cu toate celelalte molecule de adeziune. Sunt de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și musculare. La microscopul electronic arată ca niște suduri în puncte. Adeziunea celulară se realizează prin interacțiuni homofile între 2 familii de proteine, numite desmogleine și desmocolline. Domeniile intracelulare ale acestor proteine se cuplează prin intermediul unei proteine numite plakoglobină pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
între 2 familii de proteine, numite desmogleine și desmocolline. Domeniile intracelulare ale acestor proteine se cuplează prin intermediul unei proteine numite plakoglobină pe filamentele intermediare ale citoscheletului. Joncțiunile aderente Se realizează prin interacțiuni homofile între caderine. Acestea sunt ranforsate citoscheletic de filamente de actină, pe care se prind prin intermediul unor proteine de legătura. Joncțiunile aderente sunt primele care se dezvoltă între diversele foițe epiteliale chiar din viața embrionară. Joncțiunile strânse Se mai numesc și zonula occludens. Se distribuie ca o centură în jurul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
funcție similară cu a kinezinei, dar mișcă particulele către capătul (-) al microtubulilor. Dyneina axonemală oscilează permanent și este responsabilă pentru mișcarea flagelilor și cililor. Dynamina este responsabilă pentru separarea mugurilor cu clatrină de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pentru separarea mugurilor cu clatrină de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică a miofilamentelor (vezi cap. 7.2) 7.2. Fiziologia miocitului striat scheletic Mușchii sunt organe care transformă energia chimică în energie mecanică. Celulele musculare se numesc striate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de pe membrana celulară. Miozinele formează punți transversale cu filamentele de actină. Miozina I este asociată cu actina la nivel subcelular în diverse formațiuni. Miozina II este forma prezentă în fibrele musculare striate, sub formă de filamente groase fiind asociată cu filamentele subțiri de actină în miofibrile cu sispoziție sarcomerică a miofilamentelor (vezi cap. 7.2) 7.2. Fiziologia miocitului striat scheletic Mușchii sunt organe care transformă energia chimică în energie mecanică. Celulele musculare se numesc striate sau netede, după aspectul microscopic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
egală cu suma forțelor generate de celule). Numărul de celule este invariabil de la naștere, modificându-se doar volumul, în funcție de vârstă, antrenament, nutriție. Celula musculară este alcatuită din: membrană celulară (sarcolema), citoplasmă (sarcoplasma) și mai mulți nuclei periferici. 7.2.1. Filamentele de miozină și actină Aspectul striat se datorează faptului că miofibrilele sunt astfel organizate încât există o alternanță de zone transversale întunecate (anizotrope, A) și clare (luminoase, izotrope, I), vizibile la microscopul optic . La mijlocul discului clar se găsește membrana Z
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
conține un disc întunecat central și două semidiscuri clare la extremități, și reprezintă unitatea morfo funcțională a miofibrilei. Lungimea sarcomerului depinde de starea funcțională a mușchiului.In stare de repaus sarcomerul are lungimea de 2,2 μm. In această situație filamentele de actină pătrund parțial printre cele de miozină, până la limita zonei centrale, unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
2 μm. In această situație filamentele de actină pătrund parțial printre cele de miozină, până la limita zonei centrale, unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unde lipsesc proiecțiile laterale (zona clară H, cu lungime de 0,2 μm). Intinderea prin tracționare a mușchiului are ca efect ieșirea filamentelor de actină în afara discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
discului întunecat și alungirea discului clar; zona H se mărește. In timpul contracției musculare filamentele de actină pătrund printre cele de miozină, în interiorul discului întunecat, se micșorează discul clar, stria H dispare, iar stria M devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
devine evidentă (la nivelul ei filamentele de actină se suprapun). Din punct de vedere chimic, miofilamentele care alcatuiesc aparatul contractil miofibrilar sunt alcatuite din proteine contractile fundamentale (actina și miozina) și reglatoare (troponina, tropomiozina, α și β actinina). Miozina ca filament este un polimer; 200 de monomeri alcătuiți fiecare din 6 lanțuri polipeptidice, 2 grele (200 kDa) și 4 ușoare (20 kDa), cu o configurație caracteristică de “crosă de golf”. Cele două lanțuri grele longitudinale răsucite în dublu helix formează mânerul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
meromiozina grea (HMM). Pe lanțul peptidic care leagă capul polar de corpul moleculei există una sau două zone de flexibilitate moleculară, care au primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
primit denumirea de “balama”, capul polar putând avea înclinații diferite față de corpul moleculei. Structura supramoleculară ordonată a filamentului gros este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
este conferită de subunitățile LMM care se alătură longitudinal, alcătuind un cilindru gros, cu extremitățile libere ale moleculei orientate spre mijlocul filamentului și capetele polare proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proeminând din această structură pe un traiect spiralat. Aceasta creează un aspect de “fascie romană”. Filamentul subțire este format din actină fibrilară (F), un polimer (dublu helix) format din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din subunități de actină globulară (G), cu greutate moleculara de 47 kDa. Filamentul de tropomiozină (dublu helix) rezultă din polimerizarea longitudinală a unor molecule de tropomiozină și este legat de actină, fiind situat în șanțurile dintre cele două spirale ale filamentului subțire. In repaus tropomiozina acoperă fizic zonele active ale actinei, impiedicând interacțiunea cu miozina. Troponina este formată din trei subunități globulare situate la intervale regulate din lungimea filamentului de actina (40 nm). Se descriu: troponina T cu afinitate pentru tropomiozina
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]