KorAP: Find »[drukola/base=filocalic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...19 >

466 matches

Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715

arătând că "fără contemplația naturală nu se poate susține în nimeni în nici un chip puterea tainelor". Această cunoaștere "prin raționament", cum o numește același Sfânt Părinte, este premergătoare experierii lui Dumnezeu. Simțirea lui Dumnezeu urmează înțelegerii Lui. Sintetizand, așadar, învățătura filocalică despre cunoașterea naturală, pozitivă, catafatică, a lui Dumnezeu, putem spune că ea are un caracter antropocentric, rațional, constând în efortul uman de deslușire a existenței și prezenței lui Dumnezeu, din lucrările Sale. Ea depinde, în mod ireductibil, de voința creștinului

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
pătimașe ale lucrurilor, veghează în stare de trezvie, de rugăciune, la adâncire a rațiunilor dumnezeiești. Aceasta este o cunoaștere practică și lucrătoare, "procurându-ne prin experiența lucrurilor însăși înțelegerea adevarată a lor". Superioară cunoașterii naturale este, deci, în concepția Părinților filocalici, cunoașterea în duh sau duhovnicească, pe care Sfântul Isaac Sirul o consideră "minune înfricoșătoare"și "taina tainelor", iar Calist Catafygiotul o numește "înțelepciune dumnezeiească". Ea este singura ce ne poate conduce către cunoașterea adevărată, dobândind evidență și certitudine pe măsura

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
pământești, (de)limitate, și începe să deprindă o cunoaștere interioară, în rațiunile lucrurilor, ridicându-se deasupra celor materiale, care atrag mintea și o robesc, întipărindu-i formele lor. Pe treapta cea mai înaltă, cunoașterea lui Dumnezeu este prezentată de Părinții filocalici ca fiind cunoașterea în lumina dumnezeiască necreată, cunoaștere a tuturor în lumină. Spiritualitatea Ortodoxă afirmă și susține credința în întâlnirea credinciosului ce se roagă neîncetat cu Dumnezeu, în lumină, în urma unui îndelungat și consistent efort ascetic, este fundamentală. Cunoașterea aceasta

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
în aspectul ei rațional, de gnoză, ci în esența ei experimentală, de unire cu Dumnezeu, prin depășirea tuturor celor ce pot fi cunoscute, printr-o cunoaștere mai presus de orice cunoaștere sau în neștiință absolută. Talasie Libianul sintetizează această învățătură filocalică și consideră cunoașterea lui Dumnezeu "pomul vieții, de care împărtășindu-se cel curat rămâne nemuritor". Pentru Sfântul Isaac Sirul, această vedere sau cunoaștere duhovnicească înseamnă, de fapt, descoperirea împărăției cerurilor și a lui Dumnezeu din lăuntrul nostru. Ea este o

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
cea a paradoxului, a antinomiilor supralogice, la care se ajunge în urma unui îndelungat proces ascetic; și alta a experienței directe, personale, a cunoașterii profund existențiale, ce duce la unirea cu Dumnezeu, la răpirea în lumina Sa, prin "pătimirea îndumnezeirii". Scriitorii filocalici sunt oameni ai virtuților, practicanți, nu doar admiratori ai lor, contemplativi care au ajuns la tainele cele mai înalte. De aceea, ei vorbesc despre darul sau harisma cunoașterii, oferită de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi și au

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
le cunosc pe acelea așa cum contemplă Dumnezeu într-un chip asemănător, pe cei ajunsi în chipul dumnezeiesc și dumnezei și se unește cu ei...". Tot în legătură cu darul cunoștinței duhovnicești, cu care Dumnezeu încununează eforturile umane de a-L cunoaște, Părinții filocalici vorbesc despre darurile Duhului Sfânt: al științei, al cunoștinței, al înțelegerii și al înțelepciunii. Oricat ar progresa, însă, contemplativul în cunoașterea și experierea lui Dumnezeu, el păstrează conștiința a două limite: pe de o parte faptul că Dumnezeu rămâne permanent

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
seama de imposibilitatea noastră de a cuprinde și înțelege nemărginitul. De aceea adevărata cunoaștere duce la o reală smerenie, după cum și smerenia este expresia unei cunoașteri și autocunoașteri mult mai adânci, interioare, lăunitrice. Câteva concluzii finale și încheierea In literatura filocalică, bazată pe o adevărată ordine spirituală, duhovnicească, smerenia are o semnificație și valoare pozitivă deosebită, fiind calea adevăratei cunoașteri și autocunoașteri. Dinamismul ei constă într-o cunoaștere deplină a insuficiențelor firii noastre căzute, dublată, însă, de o neîncetată dorință de

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
celorlalte, ba chiar și a lui Dumnezeu. Cunoașterea lui Dumnezeu își păstrează permanent caracterul ei paradoxal. Pe măsură ce credinciosul se înalță către o cunoaștere tot mai adâncă a lucrărilor lui Dumnezeu, se înalță și în înțelegerea tainei Lui de neînțeles. Părinții filocalici vorbesc, pe această treaptă de curățire, despre "sfânta cunoștință"sau despre darul cunoștinței, tocmai datorită legăturii ei cu rugăciunea. Cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
se înalță și în înțelegerea tainei Lui de neînțeles. Părinții filocalici vorbesc, pe această treaptă de curățire, despre "sfânta cunoștință"sau despre darul cunoștinței, tocmai datorită legăturii ei cu rugăciunea. Cunoașterea naturală și supranaturală, catafatică și apofatică sau, în limbaj filocalic, experimental și existențial: cunoașterea trupească, sufletească și duhovnicească își ating scopul lor - unirea contemplativului cu Dumnezeu - doar în cadrul rugăciunii curate și neîmprăștiate, a rugăciunii neîncetate. Cunoașterea duhovnicească este, potrivit Sfântului Grigorie Palama, "simțire intelectuală și dumnezeiască", unire și nu cunoștință

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
după înlăturarea tuturor impresiilor de jos sau după încetarea activității minții". Trăirea apofatică a lui Dumnezeu "echivalează cu un sentiment al misterului, care nu poate exclude rațiunea și sentimentul, dar este mai adânc decât ele". Rugăciunea este considerată de scriitorii filocalici lucrarea firească, proprie a minții restaurate în starea de har. Tot astfel, darurile cu care Dumnezeu binecuvintează viața noastră, sunt efecte ale rugăciunii și sunt împărtășite, în general, în stare de rugăciune, în ambianța spirituală, duhovnicească, pe care o creează

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
cunoștințe pozitive cu privire la ființa dumnezeiască, cât mai degrabă o experiență a ceea ce este mai presus de orice înțelegere"și întrucat "calea cunoașterii lui Dumnezeu este neaparat aceea a îndumnezeirii". Așadar, chiar și această scurtă privire a problemei cunoașterii, în spiritualitatea filocalică, conduce spre câteva concluzii generale: 1. Cunoașterea lui Dumnezeu constituie pentru spiritualitatea răsăriteană scopul și ținta supremă a vieții creștine îmbunătățite. Manifestată mai întâi sub forma cunoașterii lui Dumnezeu, din creația Sa și din înțelesurile duhovnicești ale Sfintei Scripturi, ea

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
duhovnicești ale Sfintei Scripturi, ea devine, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, o simțire în stare de rugăciune curată a prezenței și lucrării lui Dumnezeu în lume și în sufletele noastre. 2. Pe lângă împărțirile clasice ale teognosiei, spiritualitatea filocalică preferă pe cea care delimitează o cunoaștere trupească sau în trup a lui Dumnezeu, o cunoaștere simțuală și una duhovnicească, cu mult superioară celorlalte două. 3. Cunoașterea naturală, analogică, simbolică, tipologică, realizată prin sesizarea raționalității creației și a înțelesurilor adânci

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
pentru a-L cunoaște și iubi pe El. Urmează doar să-i înțelegem sensul și să o cultivăm spre și pentru desăvârșirea noastră căci ea este semnul omenității, a mântuirii și izbăvirii noastre!... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre cunoasterea filocalica... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209

încercarea de a le evita, eschivarea sau aparentul lor refuz, le înmulțesc, împovărându-ne înaintarea” - mărturisește Părintele Ioan Cristinel Teșu în lucrarea sa: „Virtuțile creștine, cărări spre fericirea veșnică” apărută la Editura „Trinitas” - Iași, 2001. În justificarea acestei concepții, spiritualitatea filocalică dezvoltă o învățătură duhovnicească de o deosebită profunzime - pe care, pe câteva, vom încerca să le scoatem în evidență în rândurile următoare. O primă idee ar fi aceea a necesității lor. Aceste încercări, ne spune Sfântul Isaac Sirul, sunt „neapărat

DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
încercărilor ne apropie de Dumnezeu. „La început cel încercat se roagă lui Dumnezeu ca un străin, dar, pe măsura răbdării lor se apropie de Dumnezeu, devenindu-i fiu adevărat”7. Calea apropierii de Dumnezeu nu poate fi alta, pentru Părinții filocalici, decât cea a încercărilor, a luptei, a lepădării și biruirii vrășmașului. Referindu-ne la cauzele încercărilor trebuie să menționăm faptul că există o pedagogie divină, în baza căreia încercările sunt necesare tuturor, pentru exercițiul duhovnicesc. „Încercarea - spune Sfântul Isaac Sirul

DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
noastră au scopul de a ne proba, de a ne încerca tăria credinței și puterii noastre duhovnicești, dar, în același timp, ele dau firii umane tărie, răbdare, înțelepciune și nădejde. Referindu-ne la limitele încercărilor, o învățătură constantă a Părinților filocalici este că încercările vin asupra noastră, în limitele rezistenței noastre duhovnicești, a puterii noastre de a le suporta și proporțional cu păcatele sau virtuțile personale. Ava Dorotei ne spune că Dumnezeu nu îngăduie să vină asupra noastră vreun lucru peste

DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
smeritei cugetări 79. Orice încercare, care vine asupra noastră trebuie să fie un prilej de adâncă meditație la regresul nostru duhovnicesc, căruia i se datorează și la progresul nostru spiritual pe care îl poate aduce. Tocmai pentru acest motiv, Părinții filocalici, precum Sfântul Isaac Sirul, vorbesc alături de Sfânta Taină a Spovedaniei de o pocăință permanentă, de fiecare clipă și de o meditare neîncetată la judecată, dublate, însă, de o cugetare continuă, prin rugăciune, la ajutorul și mila lui Dumnezeu. De teologia

DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Învățătura filocalică despre lume, cu frumusețea ei, și abordarea acesteia din punct de vedere duhovnicesc... În introducerea acestui material vom susține cu toată convingerea și

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Învățătura filocalică despre lume, cu frumusețea ei, și abordarea acesteia din punct de vedere duhovnicesc... În introducerea acestui material vom susține cu toată convingerea și cu toată tăria că, atunci când ne dăm silința să pătrundem în tainele creației trebuie s-o facem

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
Dumnezeu, ajungând ca mintea să se odihnească în Dumnezeu, putem participa efectiv la liturghia dumnezeiască a Bisericii și mai departe să conștientizăm întreaga creație ca o jertfă ce se cere transfigurată prin înduhovnicirea noastră. În acest context sunt multe texte filocalice care ne mărturisesc despre această legatură, însă mă voi opri la două texte reprezentative. Primul aparține Sfântului Efrem Sirul: "Sunt hirotoniți preoți pentru ei înșiși. Și-și oferă asceza... Postul este jertfa lor, privegherea le este rugăciunea. Penitența și credința-altarul

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
rațiunea cognitivă umană a rațiunii constitutive a naturii proprii și implicit a rațiunilor lucrurilor va actualiza legătura sa cu lucrurile, după asemănarea legăturii Logosului cu rațiunile Sale". De fapt, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae prezintă în teologia lui o adevărată viziune filocalică asupra lumii. Întreaga teologie a Părintelui Dumitru Stăniloae este marcată de duhul filocalic, înscriindu-se în același duh al Părinților filocalici pe care i-a tradus și în limba română. O teologie a îndumnezeirii ce pune în centrul ei relația

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
lucrurilor va actualiza legătura sa cu lucrurile, după asemănarea legăturii Logosului cu rațiunile Sale". De fapt, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae prezintă în teologia lui o adevărată viziune filocalică asupra lumii. Întreaga teologie a Părintelui Dumitru Stăniloae este marcată de duhul filocalic, înscriindu-se în același duh al Părinților filocalici pe care i-a tradus și în limba română. O teologie a îndumnezeirii ce pune în centrul ei relația nemijlocită dintre Dumnezeu și creație, posibilitatea transfigurarii cosmosului, bineînțeles că va exprima o

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
asemănarea legăturii Logosului cu rațiunile Sale". De fapt, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae prezintă în teologia lui o adevărată viziune filocalică asupra lumii. Întreaga teologie a Părintelui Dumitru Stăniloae este marcată de duhul filocalic, înscriindu-se în același duh al Părinților filocalici pe care i-a tradus și în limba română. O teologie a îndumnezeirii ce pune în centrul ei relația nemijlocită dintre Dumnezeu și creație, posibilitatea transfigurarii cosmosului, bineînțeles că va exprima o viziune filocalică asupra lumii. Viziunea filocalică a teologiei

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-se în același duh al Părinților filocalici pe care i-a tradus și în limba română. O teologie a îndumnezeirii ce pune în centrul ei relația nemijlocită dintre Dumnezeu și creație, posibilitatea transfigurarii cosmosului, bineînțeles că va exprima o viziune filocalică asupra lumii. Viziunea filocalică a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae este exprimată și prin frumusețea și plasticitatea limbajului sau, teologia lui fiind o poezie, o doxologie a experienței apofatice a Dumnezeului Celui viu, aflat în dialog cu crația Sa. Viziunea filocalică

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
al Părinților filocalici pe care i-a tradus și în limba română. O teologie a îndumnezeirii ce pune în centrul ei relația nemijlocită dintre Dumnezeu și creație, posibilitatea transfigurarii cosmosului, bineînțeles că va exprima o viziune filocalică asupra lumii. Viziunea filocalică a teologiei Părintelui Dumitru Stăniloae este exprimată și prin frumusețea și plasticitatea limbajului sau, teologia lui fiind o poezie, o doxologie a experienței apofatice a Dumnezeului Celui viu, aflat în dialog cu crația Sa. Viziunea filocalică despre lume, dincolo de cunoașterea

DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]