279 matches
-
Astfel, cetățeanul obișnuit își poate satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare. 6. Trebuințele superioare apar mai târziu pe scara filogenetică și ontogenetică, singura trebuință neîmpărtășită cu alte specii (primate) fiind cea de autorealizare. Caracterul imperativ al unei nevoi scade odată cu avansarea în ierarhie. 7. Nevoia de autorealizare este singura care prin gratificare nu "dispare", dimpotrivă stimulează dezvoltarea ființei umane. Motivele
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
o conduită heterosexuală adultă plecînd de la o sexualitate difuză, mai mult ambivalentă (tentația homosexuală). Neocortexul, mai ales la om, influențează profund fiziologia și patologia comportamentului sexual (deviant). Efectele leziunilor corticale sunt cu atât mai grave, cu cât urcăm pe scara filogenetică. La mamifere o decorticare de 20% determină tulburări severe, pe când la celelalte vertebrate, chiar o decorticare aproape completă, abia dacă modifică ușor comportamentul sexual). La mamifere numai masculii au absolută nevoie de cortexul cerebral (de ariile motorii mai ales) pentru
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
propriile mâini consumând o bucată de hârtie. Precum am văzut, pentru a o construi nu trecem prin a fi un instrument umil al Putinței Supreme și Inteligente care să ghideze mâinile noastre. Aici, ceea ce vreau să tratez este despre originea filogenetică, de la originea speciei. Pentru că noi am învățat să le facem pentru că nu am văzut cum se fac, dar cine le-a născocit primul? Le-a născocit cineva? Au apărut din nimic, din hazard sau din Inteligența creatoare și ordonatoare? Gravă
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
și dacă devine mai femelă, cu cea mai mare păsărică, ajunge a fi un monstru sau un hermafrodit. Și este de notat aici, dacă nu din întâmplare acest măr al lui Adam și păsărica Evei s-ar datora cumva procesului filogenetic la care i-a îndemnat menționatul fruct paradisiac. În masculul perfect, cum se vede în fig. 4, mărul lui Adam formează o protuberanță triunghiulară al cărei punct se află la trei sferturi spre înainte a liniei care merge de la punctul
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
fost cel mai răspândit și cel mai luat în seamă, în anul 1942 apare lucrarea lui Anderson și Cutler, care critică principiile de clasificare elaborate de Sturtevant, arătând că sistemul elaborat de el suferă în esență de o insuficientă oglindire filogenetică. Ei consideră că principiile de clasificare elaborate de Sturtevant sunt depășite, întrucât astăzi ne stau la dispoziție noi date și informații, necunoscute pe vremea lui Sturtevant. Astfel, cercetarea arheologică a făcut progrese mari, încât devine un ajutor prețios în lucrările
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cunoaște că modificarea de la porumbul sticlos la cel făinos este controlată de o singură genă, în timp ce modificarea de la porumbul sticlos la cel dentat constituie rezultatul mai multor gene. În clasificarea lui Sturtevant, există posibilitatea ca unele forme de porumb, diferite filogenetic, să fie incluse în aceeași grupă, sau forme asemănătoare filogenetic să fie încadrate în grupe diferite. Cunoștințele dobândite în genetica și citologia porumbului și a plantelor înrudite cu porumbul, au determinat o nouă viziune, dovedind artificialitatea sistemului propus de Sturtevant
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
controlată de o singură genă, în timp ce modificarea de la porumbul sticlos la cel dentat constituie rezultatul mai multor gene. În clasificarea lui Sturtevant, există posibilitatea ca unele forme de porumb, diferite filogenetic, să fie incluse în aceeași grupă, sau forme asemănătoare filogenetic să fie încadrate în grupe diferite. Cunoștințele dobândite în genetica și citologia porumbului și a plantelor înrudite cu porumbul, au determinat o nouă viziune, dovedind artificialitatea sistemului propus de Sturtevant. Anderson și Cutler arată că principiile clasificării naturale susținute de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
genetic Tot un mecanism al evoluției prin modificarea frecvenței alelelor îl reprezintă fluxul genetic (transferul de gene) de la o populație la alta, de obicei în interiorul aceleiași specii, dar, în unele cazuri, poate să aibă loc și între specii diferite, apropiate filogenetic. Conceptul a fost introdus prima dată de Ernst Mayr (1970), care considera că una dintre funcțiile de bază ale fluxului genetic este de a omogeniza distribuția alelelor între populații. De obicei, fluxul genetic interpopulațional apare atunci când are loc migrația (Mayr
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este orientată mai ales asupra identificării structurilor cognitive expert, neavând încă teorii foarte bine articulate pentru a corobora acțiunea acestora în situații complexe de viață. IV. Psihologia evoluționistă tinde să favorizeze evoluția convergentă (structuri similare în medii similare) în dauna filogeneticii (structuri similare în medii similare pentru specii derivate dintr-un strămoș comun). Așadar, fiind focalizată pe designul structurii cognitive, ea poate relaționa, fără discriminare, acest design cu cele existente la păsări sau maimuțe, dacă EEA a fost similar. Cercetarea modului
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și șoldul. Se poate obține relaxarea spasticității dacă sunt utilizate și puncte-cheie distale, cum ar fi: pumnul, glezna și degetele mâinilor și picioarelor. Bobath a propus o scară ce se referă la diferite posturi, care se dobândesc treptat în evoluția filogenetică (Baciu et al., 1981). Scara trebuie judecată în funcție de vârsta bolnavului. Amplitudinea și calitatea mișcării se notează în cadrul fiecărei posturi ce apare în cursul dezvoltării motoare normale a copilului: 0 - postura nu poate fi obținută nici pasiv, nici activ, spasticitatea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nervoși inferiori de reglare și control al mișcării. Prin tehnicile pozitive, se încearcă punerea în joc și recondiționarea reacțiilor automate și a celor de integrare aflate la nivelul etajelor superioare ale sistemului nervos central. Reeducarea trebuie făcută în secvența dezvoltării filogenetice senzo-motoare. Treapta I - mobilitatea - este reprezentată de primele trei modele: a) modelul flexiei dorsale (modelul posturii de supt), prin stabilirea căreia se integrează sub control central reflexele tonice cervicale, permițând eliberarea mișcărilor bilaterale ale extremităților; b) rostogolirea; c) extensia totală
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
inefabilul, profilul feminin variația, sonde, Dărmănești regimul navei de habitat depresionare, cu rîul Dofteana tîrg și parcarea peste linii pustii, soarele palid, case pe pămînt, doar ne-am invadat propria viață și propria locuire, stadiu clasic și definitoriu al dezechilibrului filogenetic! împrejurarea că încăpem în ele pune capac la toate, oală a lui Papin, halta Valea Uzului trup nou al bisericii, netezimea de pereți etanși cu biserica nepecetluită bine de om, umplută de aluviunile lui, țepi de sonde pe buza văilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alta, ea Însăși fiind o specializare a unei câtimi a tulpinii... Și așa, arborele nostru devine un fel de crăciunică, care se Înalță nu spre cer, spațial deci, ci temporal, spre anii care vin, Înălțimea devenind timp. Și, acest arbore filogenetic, pe care curiosul Îl poate admira În orice carte de zoologie ori de biologie generală, mai rar În cele de botanică - deși arbore se cheamă - apare cu “frunze” moarte demult, cu „frunze“ moarte demult, cu „frunze“ care se prelungesc printr
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deși putem, nu trebuie să plusăm. Și totuși, chiar și așa, nu putem fi veșnici. O dovedesc toate etapele pe care viața le-a parcurs pentru a se naște. Vom fi și noi Înlocuiți de altcineva; și, ca În trecutul filogenetic, de cineva născut dintre noi, chiar cu prețul unui salt calitativ. Ca, de exemplu, de ceea ce adăpostim fiecare dintre noi, sufletul care dă brânci trupului... Notă de cabină Poate ne vom găsi scăparea În clonare. Dar aceea se referă strict
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Eminescu; Academia Română București - J.B. Lamarck - părintele evoluționismului; 1998 - Universitatea „Ovidius” Constanța Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Universitatea de Stat Chișinău, Facultatea de Biologie și Pedologie: Logica viului în gândirea lui Eminescu; Simbolistica animalelor; Elemente noi în aplicarea evoluției filogenetice a regnului animal; Evoluția ideilor omului despre om; Academia Română filiala Iași: 1997 Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Simbolistica apei; 1999 - Simbolistica animalelor; 2000 - Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural; 2005 - Ce este viața? 1998 - Universitatea Banatului Timișoara
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
1997 - Academia Română București - J.B. Lamarck - părintele evoluționismului; 1998 - Universitatea „Ovidius” Constanța - Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Universitatea de Stat Chișinău, Facultatea de Biologie și Pedologie: Logica viului în gândirea lui Eminescu; Simbolistica animalelor; Elemente noi în aplicarea evoluției filogenetice a regnului animal; Evoluția ideilor omului despre om; Academia Română filiala Iași: 1997 Logica viului în gândirea lui Eminescu; 1998 - Simbolistica apei; 1999 Simbolistica animalelor; 2000 - Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural; 1998 - Universitatea Banatului Timișoara: Logica viului în gândirea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
numește societatea indivizilor specia. Societatea are nevoie de un mod de trăi comun, trebuie să funcționeze principiul identității. A identității proprii și a identității celorlalți membri. Identitatea este recunoașterea propriei persoane (individualitate). Se formează în ontogeneză și are și dimensiuni filogenetice. Identitatea are o încărcătură semiotică. Este vorba de recunoașterea propriilor semne și semnale lansate către mediu și diferențierea lor de a semenilor. Recunoașterea în oglindă reprezintă un test de inteligență care a fost trecut de puține ființe (până acum de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sinapsă direct cu motoneuronii spinali. Există și unii neuroni ai neocortexului motor ai căror axoni fac sinapsă în bulb cu motoneuronii nervilor cranieni (fasciculul cortico-bulbar), ce coordonează motricitatea mușchilor feței, faringelui, vălului palatin. Calea piramidală (corticospinală) este mai nou apărută filogenetic. Neuronii de origine ai tractului piramidal sunt localizați nu numai în ariile motorii, ci și, în proporție de 40%, din ariile somatosenzitive, temporale și chiar occipitale. Tractul piramidal este organizat somatotopic - în sens anteroposterior ordinea fibrelor nervoase corespunde regiunilor inervate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și netezi Mușchii sunt organe ce au proprietatea de a transforma energia chimică în energie mecanică. Țesutul muscular prezintă proprietăți comune cu celelalte țesuturi (excitabilitatea), precum și proprietăți specifice (contractilitatea, extensibilitatea, elasticitatea, tonicitatea). Pornind de la mușchiul primitiv multifuncțional s-au diferențiat filogenetic trei tipuri de mușchi: neted, striat și cardiac. 6.2.1. Mușchiul striat Mușchii striați, numiți și mușchi scheletici, au rol în deplasarea corpului, realizarea unor activități motorii voluntare și reflexe, vorbire, respirație, digestie, excreție (prin sfinctere), realizarea mimicii faciale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri. Între corpii denși atașați membranei celulare se află punți proteice intercelulare, cu rol în transmiterea forței de contracție. Mușchiul neted, cel mai vechi din punct de vedere filogenetic, este de două tipuri: mușchiul neted visceral și mușchiul neted multiunitar. Mușchiul neted visceral este alcătuit din fibre musculare grupate în fascicule și prezentând joncțiuni membranare ce permit fluxuri ionice intercelulare și propagarea potențialelor de acțiune de la o fibră la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
întindere, se explică prin rearanjarea reversibilă a filamentelor de actină și de miozină în funcție de gradul de tensionare. 6.2.3. Aspecte privind evoluția filo-ontogenetică a funcției contractile musculare De-a lungul timpului au fost emise mai multe ipoteze privind evoluția filogenetică a tipurilor funcționale ale mușchiului striat. Cea mai veche ipoteză, elaborată de Freund și Ruchert în 1930, citați de Wittenberger în 1971, susține că mușchiul tetanic este pe un nivel evolutiv mai ridicat decât cel tonic. Autorii se referă la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tipurilor funcționale ale mușchiului striat. Cea mai veche ipoteză, elaborată de Freund și Ruchert în 1930, citați de Wittenberger în 1971, susține că mușchiul tetanic este pe un nivel evolutiv mai ridicat decât cel tonic. Autorii se referă la vârsta filogenetică a mușchiului: cu cât acesta este mai vechi în seria vertebratelor cu atât este mai perfecționat (adică are caracter tetanic). Vertebratele superioare moștenesc mușchi deja perfrecționați iar pe cei creați recent (cum sunt diafragma și mușchii urechii medii) îi conduc
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
bazează pe mecanisme mai costisitoare, ca impulsul propagat și pompa de calciu dezvoltată, care asigură o abilitate mare a producerii de energie și o mare velocitate funcțională, precum și pe o subordonare nervoasă dezvoltată. Aceste caractere definesc tipul tetanic, din ce în ce mai pronunțat filogenetic. Pentru evoluția funcției musculare studiile ontogenetice verifică unele supoziții ale studiilor filogenetice. Astfel, au fost puse în evidență numeroase modificări ale compoziției și metabolismului fibrei musculare produse începând din perioada embrionară până la atingerea maturității funcționale a țesutului muscular. Atât pentru
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
dezvoltată, care asigură o abilitate mare a producerii de energie și o mare velocitate funcțională, precum și pe o subordonare nervoasă dezvoltată. Aceste caractere definesc tipul tetanic, din ce în ce mai pronunțat filogenetic. Pentru evoluția funcției musculare studiile ontogenetice verifică unele supoziții ale studiilor filogenetice. Astfel, au fost puse în evidență numeroase modificări ale compoziției și metabolismului fibrei musculare produse începând din perioada embrionară până la atingerea maturității funcționale a țesutului muscular. Atât pentru mușchiul striat cât și pentru miocard cresc cantitatea globală de proteine miofibrilare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care asigură funcțiile de nutriție sunt organizate tocmai în acest scop, de intermediere a schimburilor dintre celule și mediul extern. Organismele sunt și ele organizate în nivele superioare, pe plan ecologic (populație, biocenoză și ecosistem, biosferă) și teoretic (sistematic și filogenetic: populație, specie, gen, familie, clasă, încrengătură, regn). sisteme funcționale compoziția mediului intern funcții celulare integrare. Proprietățile fundamentale ale materiei vii Metabolismul cuprinde fenomene catabolice (litice) și anabolice (sintetice). Catabolism înseamnă scindarea substanțelor complexe, cu eliberare de energie chimică de legătură
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]