1,777 matches
-
22. Andrea Christine Kattesch, medic stomatolog 23. Dorotea Maria Radu, profesor 24. Ana-Maria Podlipny, istoric de artă 25. Claudia Antoneta Albuțiu, manager 26. Luise Helga Anamaria Finta, pensionară 27. Edita Singer, profesor 28. Arthur Georg Funk, profesor 29. Alina Baciu, filolog 30. Elisabeta Schuster, profesor 31. Andreea-Oana Rusu, studentă 32. Brigitte Szokob, învățătoare 33. Gertraud Zauner, pensionară Partidul Acțiunea Populară 1. Laviniu Eduard Bedrosian, inginer 2. Christian Banciu, medic 3. Adrian Daniel Găvruță, economist 4. Romeo Adrian Koncsag, electromecanic 5. Sorin
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
care a decis să meargă la Tito și să-l roage să fie de acord cu redeschiderea școlilor lor românești ( N.B. - școli ce existau în Macedonia, la Târnova, încă din 1864). Tito, care îi primise înconjurat de elita istoricilor și filologilor de la Belgrad, i-a chestionat: Prin urmare, ați venit la mine, tovarășe profesor, ca să deschideți școli în limba voastră. Da, mareșale Tito, asta vrem - a răspuns Polenakovici. Adică cum în limba voastră, în care limbă? , a insistat Tito. În limba
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
o gravă eroare. în editarea scriitorilor din trecut, așa ceva nu se poate admite. O reconstituire în care intră "ficțiunea documentară", cum zice d-sa, proprie unui roman istoric, de exemplu, nu are nimic de-a face cu o ediție "canonică". Filologului asemenea procedeu inadecvat îi provoacă dubii asupra autenticității textului și încă a unuia valoros în atâtea privințe.
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
în societăți (comunități, popoare). Cum s-a observat, „bolile individului sunt și bolile societății”...In extenso. Am dialogat cândva despre aceasta, cu câțiva dintre editorii mei dinainte. Cu Florin Mugur - „șef secție” la editura „Cartea Românească”pseudonimul lui LEGREL MUGUR, filolog mai mult olog, un bizar complexat de handicapul lui grav,un soi de Ion Pri beagu - Ahasveruș-Tzândalî,(alias Isac Lazarovici) clo ne-clovni, ale stalinismului inițial, ca și Anatol E. Ba consky ș.a. (Legrel debutase cu poezii penibil prosovie tice
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
și evaluarea. Mărturisesc că mie Eseuri aproape politice nu mi-au stîrnit entuziasmul (în sensul că nu le-am citit pe nerăsuflate, arzînd de curiozitate să dau pagina), ci mai degrabă m-au obligat să le privesc cu atenție de filolog. Aici intervine a doua remarcă pe care o făceam mai sus, cea referitoare la recomandarea neobișnuită cu care se încheie apelul către prietenii români: întoarcerea la poezie. O asemenea propunere, făcută în grelele timpuri de după război, nu poate veni decît
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
Z. Ornea Spirit de Renaștere, prin enciclopedismul și varietatea preocupărilor, Hașdeu este, după caracterizarea lui Călinescu, "un geniu universal și se poate afirma că a izbutit aproape peste tot". Acest monstru de erudiție, cunoscător a nenumărate limbi, filolog, lingvist, istoric, folclorist, prozator, poet, dramaturg, publicist, care știa totul pînă la detaliu în domeniile științifice în care s-a ilustrat a fost, totuși, un autodidact. Nu și-a terminat, la Chișinău, măcar liceul și nici facultatea juridică a universității
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
te mai neliniști mi se spune/ e moartea care te fotografiază/ nu ai atins încă probabil/ poziția optimă" (Ultima fotografie) Dar să ne întoarcem la modul de a scrie. Nicolae Prelipceanu nu s-a complicat niciodată inutil. Deși este un filolog experimentat (sau poate tocmai de aceea), a mizat pe simplitate. Gheorghe Grigurcu a și comparat poezia sa cu "o strângere de mână scurtă, bărbătească". Trebuie să adăugăm însă că este vorba de o simplitate jucată. Poetul știe foarte multe despre
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
originalitatea poeticii ei și influență asupra unor scriitori cu loc sigur în istoria literaturii contemporane, precum Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Sorin Titel, D. Tepeneag, Emil Brumaru ș.a. (toți aceștia, ca și "gogorița" din care au purces, trezesc mare interes studenților filologi, care și-i aleg cu predilecție pentru lucrări academice, dovadă că onirismul nu li se pare deloc mort și îngropat). Grupajul din "Familia" cuprinde trei tipuri de texte: evocarea omului Dimov, relevarea prin analiza a valorii operei lui poetice și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
și postume), erori de lecțiune, lacune - grave - de paternitate la secțiunile publicistica și traduceri. Dar, nenorocire imensă, dacă s-ar găsi resurse financiare pentru o asemenea colosală întreprindere științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul editor care putea relua, în ediție critică, lirica lui Eminescu. După dispariția să, întristătoare în toate, nimeni, avizat, (deopotrivă filolog și cunoscător al hărții interioare a caietelor-manuscris ale marelui poet) nu-i poate lua
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
colosală întreprindere științifică, nu mai sînt - asta e crudă realitate - editori. Mult regretatul învățat filolog Petru Creția a fost, totuși, ultimul editor care putea relua, în ediție critică, lirica lui Eminescu. După dispariția să, întristătoare în toate, nimeni, avizat, (deopotrivă filolog și cunoscător al hărții interioare a caietelor-manuscris ale marelui poet) nu-i poate lua locul. Și, deocamdată, la orizont nu se întrevede apariția unei alte, dorite, competențe. Însă, o cultură are partea ei de noroc și e de sperat că
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
principal, scriitorul român exilat la Paris, Gabriel Adam fiind un alter-ego. Drept care, Editura Jurnalul literar a publicat recent, în traducerea Corneliei Ștefănescu (o muncă deloc ușoară fiindcă originalul abundă în jocuri de cuvinte, expresii argotice și subtilități lingvistice, vădind pasiunea filologului nu doar pentru limbi moarte, ci și pentru cele foarte vii), Agonie fără moarte, restituind-o autorului ei. Cronicarul a citit românul, cu interes, căci lui N.I. Herescu nimic din ceea ce e omenesc nu-i e străin în ficțiunea pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
Salul, eșarpele Isadorei). Toată această jonglerie lingvistică poetul nu o face numai dintr-un surplus de dexteritate pe care simte nevoia să îl consume jucându-se. El nu este doar un rebusist. Demersul său se bazează pe o intuiție de filolog: cuvintele au poezia lor. Așa cum există o poezie a norilor, a rochiilor sau a fructelor, există o poezie a cuvintelor. Constantin Noica se comportă uneori că un arheolog al cuvintelor, dezgropând din adâncurile lor semantice o filosofie românească de negăsit
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
Andreea Deciu TOȚI filologii pregătiți de universitățile românești în ultimii 30, chiar aproape 40 de ani, au ceva foarte important în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
curentă, aș zice, spre a nu se crede că mă refer la aceea a unui Hașdeu, ține de multe și are consecințe nefaste. În clipa de față, în România e pe cale de dispariție, de exemplu, specia autorilor de ediții critice. Filologii, în sens propriu, au avut demult soarta dinozaurilor. Precaritatea informației istorice transforma multe lucrări - de la prefețe la cărți - în instrumente inutilizabile. Erorile de tot soiul proliferează că ciupercile după ploaie, trecînd de la un studiu la altul, încît li se pierde
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
un secol acest manuscris. Tocmai aceste considerente ne-au determinat să dăm o extindere mai mare decât de obicei prezentării acestei ediții, ce se cuvine să se afle în marile biblioteci publice din toată țara, pe masa cercetătorilor istorici și filologi, a celor care predau istoria și literatura română tinerelor generații de studenți și elevi în clasele superioare de liceu. Este timpul să cunoaștem în formă originală marile culmi ale creației românești, care s-au aflat la nivelul științei europene, ba
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
înțelege din colecția de Opere; Vol.II cuprinde traducerea Descrierii Moldovei, realizată tot de Iosif Hodos (1875), textul latin constituind Vol. I, îngrijit de Al. Papiu-Ilarian (1872). Succinte informații despre cărturarul ardelean pot fi găsite în Dicționar de lingviști și filologi români, semnat de Jana Balacciu și Rodica Chiriacescu (București, 1978, p. 145), si in sinteză Membrii Academiei Române, 1866-1996, realizată de Dorina N. Rusu (Iași, Fundația Academică "Petre Andrei", 1996, p. 162). 7 Imperiul Otoman. Epoca clasică, 1300-1600, ediție și studiu
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Andreea Deciu A-l rezumă pe Emmanuel Levinas, sub forma unei cronici literare restrînsă inevitabil la dimensiuni modeste, e o grea misie, la care, ca filolog și nu filozof, nu ma încumet. Pe de altă parte, părerea mea, care mă și încurajează să purced la acest articol, e ca gîndirea lui Lévinas ar putea impregna, odată ce ar fi bine înțeleasă, într-un mod foarte aparte, felul
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
insuficientă pregătire filologica dobîndită de cursanții unor facultăți teologice. Dacă n-ar fi fost atît de multe și de grave greșelile de limbă din această carte, aș fi fost tentat să le trec sub tăcere (în definitiv, cu bunăvoință unui filolog, ele s-ar fi putut elimina tacit la o eventuală reeditare a iată și o sugestie pentru editori!). Ceea ce m-a determinat să purced la un atare demers critic este în primul rînd tema abordată - opera dostoievskiana, care merită și
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Înainte de orice încercare de a discuta fondul problemei, discuție care abia acum se poate face în condiții normale, pe baza întregului material, trebuie contemplată și apreciată dificultatea acestei uriașe întreprinderi a echipei de la Institutul Călinescu coordonată de istoricul literar și filologul Nicolae Mecu. Nu numai că au fost puse la contribuție toate publicațiile epocii, greu de găsit (una singură n-a mai fost regăsită și textul lui Călinescu trebuie considerat pierdut), și s-au identificat toate republicările ulterioare, nu numai că
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
pe alocuri, să înfrumusețeze ceea ce credea el că, pentru un text de Eminescu, nu era îndeajuns de frumos. Bune, chiar dacă perfect ilicite intenții, dar a fost scris ca Maiorescu, căruia i-au reușit mai toate în viață, să eșueze ca filolog.” 2 Rîndurile de mai jos nu-și propun să forțeze uși deschise. Este vorba doar de a ilustra, cu ajutorul a două exemple, resortul unor intervenții maioresciene, care se dezvăluie cu o claritate fără cusur. Mortua est! Versul 4, strofa 8
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
și într-o colecție intitulată Philologia, căreia îi dorim vita longa, a apărut un volum care pare făcut pentru un atare context editorial: Antichitățile noastre, de Ioana Costa, profesor la Departamentul de Filologie clasică al Universității din București, unul dintre filologii „clasiciști” cei mai valoroși ai școlii românești actuale. I se datorează traduceri din autori importanți, precum Seneca, Pliniu cel Bătrân, Cato, Sf. Augustin, Sfântul Ieronim, câteva cărți despre fonetica latină sau textele antice și circulația lor. Antichitățile noastre (2013) este
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
texte, cele mai multe, recenzii și cronici de carte, apărute inițial în revista ieșeană „Convorbiri literare”, de-a lungul a câțiva ani, intim legate între ele prin tematică: antichitatea. Departe însă de a fi o carte pentru un public restrâns, elitist, de filologi sau, și mai rău, de clasiciști, Ioana Costa, în bună tradiție antică, reușește să facă dintr-o serie de texte destul de diferite un mozaic cu un desen coerent, expresiv, în fond o mică enciclopedie pentru uzul unui public cât mai
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
a calului, ilustrând ultimele teze despre originea civilizației indo-europene, la legile hittite sau construcția teatrelor antice. Antichitățile noastre este o experiență de lectură inedită, care te face să treci prin postura curiosului, apoi a inițiatului, ademenindu-te spre aceea a filologului. Astfel încât, la finele acestei cărți, să poți exclama, convins: antichitățile noastre! Meritul cel mai mare (implicit pedagogic) al cărții provine din decupajul comentariului, din alternanța echilibrată dintre detaliul cultural picant și informația științifică relevantă, dintre punerea în temă și focalizarea
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
drumul” ca simboluri poetice ( faptele, drumul, În partea a doua a cărții „Gânduri (Prezent, p.56). Poetul caută să impună memoria, trecerea, sânge, lacrimi). de la Marginea Lumii”, poetul George vestigi i le istoriei prin ruinele Folosind o expresie a marelui filolog Baciu își concentrează imaginația prezentului. Folosește verbul la timpul estetician T. Vianu, putem spune că și creatoare într-un miraj de perle, de un prezent al indicativului, o formă vie de poetului domnișan „îi place să azvârle o „dumnezeiesc dresaj
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
monografii de genul geografici au menirea, pentru mine, celei realizată de Rosa del Conte, de a sesiza modul de funcționare a Mihai Eminescu o dell’Assoluto spiritului comparatist în arealul culturii (1962)? Cu un titlu insolit - pentru universale, pe care filologul a Eugen Simion - Atingeți un perioada contemporană - Neamul și perceput-o în structurile ei de punct dureros. Cu puține excepții, Babilonia -, am citit o carte de existență din interiorul afirmării sale. traducerile din Eminescu nu sunt polemici moderne, deloc cordiale
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]