5,981 matches
-
autoarei punerea în lumină a uneia dintre calitățile distincte ale acestuia: ,,îi erau nesuferite lauda de sine, grandoarea (n.n. grandomania), înălțarea proprie-i persoane pe piedestalul gloriei efemere”. În circumstanțele suitei de manifestări evocatoare, Gheorghe Jernovei, șef al Catedrei de Filologie Română și Clasică, a făcut un excurs în istoria filologiei române la Universitatea din Cernăuți, de la înființarea căreia - la 4 octombrie 2011 - s-au împlinit 136 de ani. El a susținut, cu argumente irefutabile, că filologia română a fost înălțată
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
acestuia: ,,îi erau nesuferite lauda de sine, grandoarea (n.n. grandomania), înălțarea proprie-i persoane pe piedestalul gloriei efemere”. În circumstanțele suitei de manifestări evocatoare, Gheorghe Jernovei, șef al Catedrei de Filologie Română și Clasică, a făcut un excurs în istoria filologiei române la Universitatea din Cernăuți, de la înființarea căreia - la 4 octombrie 2011 - s-au împlinit 136 de ani. El a susținut, cu argumente irefutabile, că filologia română a fost înălțată, la Cernăuți, la rangul de ,,Materie eternă”. Catedra de profil
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
șef al Catedrei de Filologie Română și Clasică, a făcut un excurs în istoria filologiei române la Universitatea din Cernăuți, de la înființarea căreia - la 4 octombrie 2011 - s-au împlinit 136 de ani. El a susținut, cu argumente irefutabile, că filologia română a fost înălțată, la Cernăuți, la rangul de ,,Materie eternă”. Catedra de profil s-a afirmat, în toate epocile, ca o adevărată, de necontestat instituție românească, grație impulsurilor viguroase date de titularii acesteia: de la Ion Sbiera (1875-1906), Sextil Pușcariu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Sextil Pușcariu (1906-1919), Leca Morariu (1936-1938), până la Vitalie Sorbală (1974-1979). Detalii bogate a readus în memorie Gheorghe Jernovei mai ales despre ceea ce el a numit ,,noua epocă Grigore Bostan” - încununată de revenirea la grafia latină și la denumirea firească de Filologie Română. În perioada de referință, ,,au fost puse bazele științifice ale studiilor comparative de folclor, a început valorificarea creației literare din nordul Bucovinei, eforturi materializate de Grigore Bostan și Lora Bostan în impunătoarea antologie Pagini de literatură română - Bucovina, regiunea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
mintea și ambițiile omenești călăuzite și alimentate de aburii succesului efemer și deșert, cuvântul fiindu-i întotdeauna în consonanță cu fapta, adică da ce este da și nu ce este nu. La rândul ei, Doamna Profesoară Luminița Cornea, doctor în filologie, născută și crescută în climatul de adâncă evlavie al unei familii preoțești - tatăl însuși fiind un foarte pasionat și talentat condeier - stăpânește cu ușurință și folosește cu abilitate terminologia religioasă și chiar teologică, înlesnind substanțial elaborarea cărții. Parcurgând cuprinsul acestei
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
o altă discuție! Pentru elucidarea acestui tip de probleme e nevoie de un examen filologic serios, implicînd metoda comparativă, examen care nu a fost făcut pînă acum. Cînd m-am apucat eu de lucru, credeam că mă aflu în domeniul filologiei clasice, în care m-am format, și unde aceste chestiuni sînt de bază, nu știam că istoria literaturii române are asemenea goluri... Aici trebuie o echipă, adică baremi atît: să piardă mai mulți cîte puțin din vederea ochiului; altfel, riști
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
de ani de la reînființare, vorbește cu mândrie despre Uniunea Ziariștilor Profesioniști, dar și despre drumul parcurs până aici. - Cu ce am putea completa, domnule Mihai Miron, această succintă carte de vizită? - M-am născut la 20 aprilie 1942. Am studiat filologia la Iași și la București și am încheiat un doctorat, în 1976, la Universitatea din București, care abordează transmiterea culturii prin mijloace electronice - în special televiziune. Am lucrat 34 de ani în televiziunea publică și radiodifuziune, de la funcția de redactor
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române. 12 aprilie - academicianul Gabriel Tepelea Filologul, istoricul literar, scriitorul și omul politic Gabriel Tepelea, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 ani. După o specializare în filologie în Franța, în 1947 și-a luat doctoratul cu magna cum laudae. Gabriel Tepelea a fost ales membru al Uniunii Scriitorilor și al mai multor asociații și a fost distins cu mai multe ordine și medalii, printre care se numără
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
ani de la nașterea lui Timotei Cipariu, una dintre cele mai impunătoare figuri culturale din veacul trecut. Integrându-se organic în pașoptismul ardelean, numit sugestiv de Șt. Pascu "a doua generație a Școlii Ardelene", Cipariu continuă mai ales în lingvistică și filologie opera înaintașilor. Prin scrierile lui Cipariu, ideea latinității capătă prestigiul erudiției: originea latină a limbii române ("limbă a coloniștilor romani stabiliți în Moesia și Dacia"), studierea sistematică, pentru prima dată, a vechilor cărți și manuscrise, de unde culege argumente lingvistice incontestabile
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
stabiliți în Moesia și Dacia"), studierea sistematică, pentru prima dată, a vechilor cărți și manuscrise, de unde culege argumente lingvistice incontestabile, editarea primului periodic românesc cu litere latine, Organul luminării, a unei foarte bune reviste de specialitate, "Arhiva pentru istorie" și filologie, a unei Gramatici, ale cărei merite au fost puse în evidență cu obiectivitate abia în anii din urmă, constituie aspectele principale ale activității sale lingvistice. Este ușor a vedea azi exagerările lui Cipariu, dar ținând seama de împrejurările în care
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
octombrie la Universitatea din Padova, pe 19 octombrie la Universitatea din Bari și pe 20 octombrie la librăria Bibli din Roma. Cele trei lansări s-au constituit în evenimente de înaltă ținută intelectuală, cu participarea unor reprezentanți de marcă ai filologiei romanice și ai românisticii din Italia: Corrado Bologna, Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Alexandru Niculescu, Lorenzo Renzi, Roberto Scagno, Adriana Senatore, Luisa Valmarin. Iubitorii și traducătorii italieni ai poeziei Anei Blandiana sunt Biancamaria Frabotta și Bruno Mazzoni, doi profesori universitari și
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
Ștefan Cazimir (fragment de jurnal 1951-1955) Mama i-a păstrat toate scrisorile. Fiul plecase la București, să urmeze cursurile facultății de filologie. Din textul epistolar se conturează un personaj ușor cinic, cu un dezvoltat simț al persiflării, uneori la limita ereziei față de dogmele sacrosancte ale epocii. Ne aflăm în anii 1951-1955. Fragmentele de mai jos redau ceva din atmosfera acelui timp. 28
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
pe asistenta de la latină), că într-o bună zi m-am pomenit invitat la cancelaria susnumitului academician (șeful catedrei de limba română). Prezentîndu-mă în ziua și la ora fixată, academicianul m-a supus unui interogatoriu savuros (de ce am venit la filologie, ce impresie am asupra facultății, de unde sunt, cîți ani am, ce limbi cunosc, dacă sunt sănătos, dacă sunt bursier, dacă locuiesc în condiții bune etc. etc.). După aceea mi-a spus - semi-interogativ, semi-afirmativ și parcă în chip de scuză - că
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
îmi îngăduie - o oră siestei în brațele lui Morfeu. Apoi, sunt zile cînd avem cîte 11 (exact: unsprezece...) ore de curs, așa încît, întors seara la 9 de la cantină, nu mai sunt deloc capabil să mă consacru studiilor aride de filologie clasică sau paleoslavonă. Nu trece mult și adorm somnul fără grijă al celui care nu și-a învățat lecțiile (și totuși mai are ceva habar...) 24 martie 1952. Programul meu a rămas același. În săptămîna care s-a scurs a
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
rochie de mireasă fără zestrea de aur. Fără mine. Mă grăbesc senină și amară de-a latul patriei. Parcă ar fi fost mâine. (Din volumul Zestrea de aur, 2002) Născută la 10 februarie, 1956, în București absolventă a Facultății de Filologie a Universității București (secția română-engleză), promoția 1980. Cărți publicate: Un război de o sută de ani, Editura Albatros, 1981; Cinci (antologie colectivă, împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu), Editura Litera, 1982
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
fusese numit în prima și ultima lui slujbă oficială, aceea de redactor-șef al Revistei Fundațiilor Regale. Absolvent al Facultății de Litere din Iași (1898), își desăvîrșește studiile postuniversitare în Germania, unde trece fără nici o dificultate, la Halle, doctoratul în filologie. În același scurt interval de timp se căsătorește cu Ștefania, fiica lui C. Dobrogeanu-Gherea, care studia pianul la Conservatorul din München. După nici doi ani, în 1904, se naște fata lor, Sonia. Tot atunci și acolo îl cunoaște pe Caragiale
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
modalități de apropiere față de texte. Ne dăm seama că descifrarea sensului originar și autentic al scrierilor rămîne o condiție necesară (nu și suficientă) a accesului la numeroasele medieri ce apar în spațiul de confruntare dintre orizonturile temporale angajate în dialog. Filologia se întîlnește fertil cu critica, în centrul demonstrației plasîndu-se binomul indignatio/ironia (după o sugestie împrumutată dintr-un studiu al lui A.C. Romano (Irony in Juvenal, Hildesheim, New York,1979), preluată însă cu discernămînt și spirit critic: "Prin calitățile, ca și
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Ei l-au informat pe doctorandul de la București, care avea o bursă de numai doi ani, că pentru un doctorat de stat e necesar un timp mediu de 6 ani. Mulți renunțau, ca de exemplu, românistul Mario Roques, "maestru al filologiei romanice și al studiilor medievale". Refuzase să-și treacă doctoratul tocmai din această cauză a unui prea lung stagiu de pregătire. Domina o concepție perfecționistă, care l-a făcut și pe alt apreciat comparatist român, Basil Munteanu, să nu-și
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
Ana-Stanca Tabarasi Kristoffer Nyrop, fondatorul studiilor de filologie romanică în Danemarca, viitorul autor al unor cărți cu faimă internațională, avea în aprilie 1884, când descindea la București spre a-și îmbunătăți cunoștințele de limba română, doar 26 de ani. Născut în 1858, făcuse excelente studii de filologie la
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
de filologie romanică în Danemarca, viitorul autor al unor cărți cu faimă internațională, avea în aprilie 1884, când descindea la București spre a-și îmbunătăți cunoștințele de limba română, doar 26 de ani. Născut în 1858, făcuse excelente studii de filologie la Paris, iar interesul față de limba română și-l manifestase publicând, în 1879, o recenzie la Zur rumänischen Lautgeschichte de Moses Gaster. Sosit în România, Nyrop avea să pătrundă, foarte repede, în chiar miezul vieții culturale române. La data de
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
întrerupere bruscă și nemiloasă, care tot nu venea. Ipotezele erau și acum limitate: darea afară din sală, izbucnirea de enervare, mustrarea iritată. Între descrierea migăloasă a transformărilor lui a în poziție neaccentuată și acel grațios comentariu despre natura și destinul filologiei nu părea să fie vreo punte de înțelegere. N-am să uit niciodată stupoarea unei săli în care, în momentul în care Bogdan a încheiat, probabil cu vreo ultimă întrebare fără răspuns, profesorul Onu a zîmbit încîntat și i-a
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
a izbit de la început. Îmi pare foarte rău că le repovestesc într-un asemenea moment, cînd profesorul Onu s-a stins din viață. A lăsat în urmă cărți importante, unele scrise în colaborare - Istoria limbii române literare (1971), Introducere în filologia română (1972), Critica textuală și editarea literaturii române vechi (1973) - și ediții, mai ales din cronicari (Ureche, Costin, cronicarii munteni), a publicat multe articole valoroase de istorie a limbii literare. Pe lîngă ele, a lăsat printre foștii săi studenți amintirea
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
el, mulți alții (inclusiv semnatarul acestor rânduri). Ulterior, Al. Rosetti s-a corectat propunând etimologia sintunt. în ce mă privește, am mers și mai departe, considerând că etimonul cel mai plauzibil este suntunt (al XXI-lea Congres de Lingvistică și Filologie Romanica, Palermo, 1995). Nu doresc să intru în detalii de specialitate, dar fac observația că sînt latinesc nu putea da în nici un caz sînt în limba română: a) în latină vulgara târzie, consoanele finale cad pe aproape întreg teritoriul României
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
explică însă esențialul. Cei ce o cunoșteau vedeau imediat că este o doamnă și voiau cu toții să-i fie apropiați: de aici formula cam ciudată, dar elocvent de persistentă - "Doamna Zoe". Așa a rămas pînă la sfîrșit. La Facultatea de Filologie (adică Facultatea de Litere din timpul comunismului), pentru studenții ceva mai evoluați de la începutul anilor '60, care trăiau doar din presimțirea și apoi din nostalgia culturii veritabile, profesorii se împărțeau, tacit și definitiv, în două grupuri inconfundabile: "ai noștri" și
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
mereu la un pas de a-și pune capăt vieții, ceea ce a și încercat în clipa înmormântării soțului ei Paul Georgescu. Realitatea este că fosta premiantă de onoare a liceului Notre-Dame de Sion, una din strălucitele absolvente ale Facultății de Filologie și eminentă traducătoare din câteva limbi, n-a reușit - în ciuda strădaniilor - să deprindă meseria de a trăi. Și totuși ocaziile n-au lipsit. Nici când a fost dată afară de la Editura Tineretului. Nici când, în anii '80, după ce a vândut
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]