12,214 matches
-
oraș uman liber de pe Terra. El nu rostește decît o singură replică: „Înțelegerea nu e obligatorie pentru cooperare”. Pentru cel de al treilea Matrix, a cărui premieră în SUA e anunțată pentru luna noiembrie, nimeni nu știe încă cine e „filosoful de serviciu”, dar succesul filmelor a dat naștere mai multor antologii: The Matrix and Philosophy, editată de William Irwin (Ed. Open Court), Taking the Red Pill, alcătuită de Glenn Yeffeth (Benbella Books) și Exploring the Matrix de Karen Haber (St
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
Dumnezeu concepția această magică a existenței și a omului, nu a realizat-o nici un roman din secolul XIX. Iată-l așadar, pe Hașdeu, remarcă Ovidiu Pecican, anexat dreptei naționaliste din interbelic, ca portdrapel al unui trecut violent idealizat și că filosof stoic al morții: "Ceea ce spunea uzînd de o expresie metaforica voit șocantă I. Negoitescu despre Eminescu, anume că ar fi fost «proto-legionar», se potrivește de minune și evocării critice a lui Hașdeu de către Mircea Eliade. Să reținem că elementele caracterizării
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
fi plăcut ce ai făcut tu? M.P.: A, cred c-ar fi fost foarte măgulit. El avea pasiunea discuțiilor teoretice, a discuțiilor filosofice, s-au păstrat de la el, în scrisorile lui, tot felul de mărturii de genul: "Adu și un filosof la masă", " Adu și un filosof, puțină filosofie nu strică niciodată". D.P.: Vorbește-mi despre relația lui cu filosofia. M.P.: Sigur că el lua peste picior și filosofia, mai ales cînd era făcută foarte pedant, cînd avea impresia că e
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
M.P.: A, cred c-ar fi fost foarte măgulit. El avea pasiunea discuțiilor teoretice, a discuțiilor filosofice, s-au păstrat de la el, în scrisorile lui, tot felul de mărturii de genul: "Adu și un filosof la masă", " Adu și un filosof, puțină filosofie nu strică niciodată". D.P.: Vorbește-mi despre relația lui cu filosofia. M.P.: Sigur că el lua peste picior și filosofia, mai ales cînd era făcută foarte pedant, cînd avea impresia că e vorba despre "filosofii cu șorț". Dar
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Adu și un filosof, puțină filosofie nu strică niciodată". D.P.: Vorbește-mi despre relația lui cu filosofia. M.P.: Sigur că el lua peste picior și filosofia, mai ales cînd era făcută foarte pedant, cînd avea impresia că e vorba despre "filosofii cu șorț". Dar Caragiale era foarte inteligent, avea, cum zice Dobrogeanu-Gherea, o minte de "supraom", așa că își dădea seama că filosofia este un mod înalt de a pune ordine în lume. În plus, el era mult mai cult decît se
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
în lume. În plus, el era mult mai cult decît se crede. Pe de o parte, citea, pe de altă parte, discuta cu prietenii lui, mulți dintre ei doctori în Litere, în Drept, în Filosofie. Unii dintre ei erau chiar filosofi. Era prieten cu Rădulescu-Motru, care i l-a "predat" pe Nietzsche, cu Gherea, cu Zarifopol, stătea la taifas filosofic cu Cerna și mai ales cu Dimitrie Gusti. Și prindea din zbor idei, informații, un stil filosofic de a pune problemele
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
stil filosofic de a pune problemele. La un moment dat, a început să teoretizeze, să filosofeze pe cont propriu. Există un anume moment, un an anume, cînd în Caragiale se declanșează mecanismul filosofic, cînd el începe să problematizeze ca un filosof. Dacă ești atent și fără prejudecăți, găsești, în textele lui teoretice și în epistole, propria lui filosofie. Mi s-a părut extraordinar, de pildă, să descopăr la el o filosofie a misterului, care anticipează filosofia lui Petrovici și a lui
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
aș ruga să-mi spună unde am greșit - dacă am greșit - și dacă este de acord cu concluziile mele. I-aș spune că am de gînd să mai scriu o carte despre el. Pentru că aici l-am prins doar ca filosof al culturii, al istoriei, în conexiune cu politicul. Așa că mi-a mai rămas de scris o carte despre filosofia lui generală. D.P.: Biata de tine... M.P.: Nu, fericita de mine! E o plăcere, mie îmi place să fac cercetare științifică
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
științele naturii. Neîndoielnic, cel mai important fenomen e apariția fotografiei. E destul de ciudat că, deși carierele artistice ale lui Balzac și Stendhal sînt aproximativ contemporane cu primii pași ai fotografiei, s-a scris puțin despre relația dintre realism și fotografie. Filosoful german Theodor W. Adorno remarcă, în legătură cu obsesia lui Balzac pentru precizie, ca a privi lumea nu e în mod necesar totuna cu a vedea și înțelege lumea. Cu alte cuvinte, un text ce transforma lumea în imagine nu e totuna
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
ochire prin unghi operează și Stelian Tăbăraș, al cărui erou pare, aici, a suferi de hipercultură, în ceea ce emite, în lunga-i căutare a obiectului: "Timp matematic și timp solar... câtă meditație încape în aceste două calificative! Dacă aș fi filosof și aș opera cu concepte de mare suprafață, m-aș așeza ca poetul, lângă «uriașa roată a lumii», acolo unde «seculii se torc»". Pe când, dacă ar fi fost fizician ar fi vorbit, în cazul timpului solar, "despre ionizarea atmosferei prin
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
revizuirile la aspectul etic. Literatura nu servește unor scopuri morale precise. Căile catharsisului în artă sînt la fel de necunoscute (și de ocolite) precum căile Domnului în viață. Chiar dacă aceste lucruri se știu demult (au fost teoretizate ori metaforizate strălucitor de numeroși filosofi ori critici), reamintirea lor devine oportună cînd se încalcă, deliberat sau nu, dar cu mare nonșalanță, granițele dintre intelectual și emoțional în disciplina noastră. Unii cred că e de ajuns o comportare regretabilă a unui mare scriitor spre a-i
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
apărea postum sub titlul Despre cauzele ultime. Se va întoarce la Viena în septembrie, îmbolnăvit de ceea ce va descrie prietenilor ca "un simț prea grav al responsabilității". Oricum, moartea sa li se va părea prietenilor exemplară pentru destinul unui adevărat filosof. Hermann Swoboda îl vedea de altfel, încă din timpul vieții, ca pe "prototipul unui gânditor". O a doua idee dominantă cât privește personalitatea lui Weininger o constituie ceea ce s-a numit ura de sine a evreului, judische Selbsthaß, fenomen deloc
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
și din slăbiciunea eului lor, Weininger conferind astfel sensuri proprii vederilor unuia dintre modelele sale, Houston Stewart Chamberlain. Dar această teorie se leagă principial cu o altă determinantă majoră a gândirii sale este vorba despre misoginismul său exacerbat, pe care filosoful marxist Ernst Bloch îl aprecia drept "cel mai vehement cunoscut vreodată în istorie." Speculată adesea biografic de către exegeții lui Weininger, ideea inferiorității absolute a femeii va fi argumentată sistematic și obsesiv pe parcursul întregii lucrări, dintr-un punct de vedere voit
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
măsură sau deloc un subiect al unei antropologii aberante." Cartea e un studiu de hermeneutică filosofică, textele pe care le supune unei analize atente sînt texte filosofice, de la Hobbes la Kant, trecînd prin nenumărate alte scrieri, inclusiv cele ale unor filosofi minori. Dar nici literatura nu este lăsată la o parte Robinson Crusoe, romanul lui Defoe, e un reper ce apare constant în carte, apoi jurnalele ori relatările de călătorie sau articolele din enciclopediile iluministe. Documentația folosită e impresionantă, ea înseamnă
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
Despina Petecel Theodoru Compozitorul și, aș spune, filosoful , s-a născut la București, la 30 Ianuarie 1935, într-o familie de medici și intelectuali rasați. Grație lor, la vârsta de numai 7 ani, îi este prezentat lui George Enescu, căruia-i arată primele încercări componistice. Încurajat să persevereze
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
bine că, în sfârșit, ați acceptat să dialogăm! În al doilea rând, mărturisesc că mi se pare destul de dificil să structurez un astfel de dialog cu o personalitate, care, deși proeminentă în datele ei esențiale - compozitor, dar și gânditor și filosof al muzicii și al culturii în genere -, nu e îndeajuns de cunoscută în propria-i patrie! Cum aș putea aborda, așadar, o personalitate atât de imprevizibilă - ca formele fractale pe care le utilizați în creațiile dvs.; atât de "sălbatic de
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
lor. În ceea ce privește poziția mea de astăzi, numele meu a fost legat de postmodernism; dar și aici am de făcut o precizare: postmodernismul reprezintă epoca noastră în întregime. Există postmodernism în industrie, în structurile economice, în structurile politice, în construcția Europei... Filosoful francez François Lyotard a analizat tocmai condiția postmodernă sub acest aspect general. - Cred că acest concept este specific fiecărei epoci în parte, întrucât fiecare preia sau revine la anumite modéle anterioare, dintr-un secol precedent, sau chiar din secole foarte
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
este un tip fascinant. În tot ce face. Am avut șansa să văd, tot la festivalul de la Avignon, spectacolul său fascinant, răvășitor cu Strigătul cameleonului, revelația incontestabilă a acelei ediții. Am văzut, mai tîrziu, Comentariile lui Habacuc și, în 2002, Filosofii, după Bruno Schulz, un specatcol în care interdisciplinaritatea este vocea esențială care adună artele. Un efect compus în trei timpi,filosofic, gestual și cu un teribil impact al imaginii. Toate valențele și dimensiunile acestui creator au fost puse în lumină
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
esențială care adună artele. Un efect compus în trei timpi,filosofic, gestual și cu un teribil impact al imaginii. Toate valențele și dimensiunile acestui creator au fost puse în lumină, în circulație la această ediție. Expoziții de desene, studii la Filosofii, expoziție de fotografie, imagini bare îi alcătuiesc universul spiritual, care îl obsedează și îl urmăresc, semnele de la Kanisza, lumile de acolo, atelierul lui Balthus, Japonia, Dublin-ul, apa, căutarea eului și a creației, sensurile ființei și ale artei. Am văzut ultima
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Maximianus Daia etc. - n.n. footnote> din lupta lor împotriva noastră, că au căpătat faima de sălbatici. Purtându-se, din pricina mâniei lor împotriva mucenicilor, cu cruzime față de neamul omenesc, nu și-au mai dat seama că se acoperă de ocări! Iar filosofi și retori vestiți, care se bucurau de multă trecere între oameni, unii din pricina înțelepciunii lor, iar alții din pricina talentului lor oratoric, au ajuns de râs după ce sau pornit la luptă împotriva noastră; s-a văzut că nu se deosebesc întru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lor, iar alții din pricina talentului lor oratoric, au ajuns de râs după ce sau pornit la luptă împotriva noastră; s-a văzut că nu se deosebesc întru nimic de copiii care îndrugă povești și minciuni. Dintre atâtea neamuri și popoare, acești filosofi și retori n-au putut convinge nu pe un înțelept, nu pe un neînțelept, nu pe un bărbat, nu pe o femeie, dar nici pe un copilaș; dar atât de mare este batjocura celor scrise de ei, că demult au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fii ai preotului Eleazar, ce au primit cununa muceniciei - n.n. footnote>”.(Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) ,, Dar, zici tu, și printre dânșii (printre unii filosofi - n.n.) au fost mulți care au disprețuit moartea. Și cine sunt aceia, spune-mi? Poate cel ce a băut otrava (filosoful Socrate - n.n.)? Dar de voiești, eu pot să-Ți arăt mii de aceștia în Biserica lui Hristos. Când prigoana
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) ,, Dar, zici tu, și printre dânșii (printre unii filosofi - n.n.) au fost mulți care au disprețuit moartea. Și cine sunt aceia, spune-mi? Poate cel ce a băut otrava (filosoful Socrate - n.n.)? Dar de voiești, eu pot să-Ți arăt mii de aceștia în Biserica lui Hristos. Când prigoana se ridica asupra lor, dacă ar fi trebuit cu toții să bea otravă și să moară pentru Hristos, cu toții ar fi făcut
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu par a fi fapte de om, ci puterea lui Dumnezeu”. (Epistola către Diognet, cap. VII, în PSB, vol. 1, p. 415) „Ori de câte ori suntem secerați de voi ne facem și mai numeroși; sămânța (martirilor - n.n.) este chiar sângele creștinilor! Mulți filosofi la voi îndeamnă să îndurați durerea și moartea, precum și Cicero în Tusculane, Seneca în Simple întâmplări, apoi Diogene, Pyrrhon, Calinic; și totuși, prin cuvintele lor nu și-au putut face atâția discipoli, câți și-au făcut creștinii, care învață prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nici un grăunte de sinceritate, nici măcar față de el însuși. Mă gîndesc uneori că poate să fie patologic... dar asta să fie oare o scuză? Poate cel mult o explicație". Să fie o premoniție a rolului echivoc pe care l-a jucat filosoful în etapa Păltinișului? în orice caz, următoarele rînduri cu mizantropică alură, așternute în anii nebuloși ai războiului, au un caracter profetic: "în fond, fiecare cu structura lui. Dacă îi place omului să fie redus la rangul de sclav fanatizat și
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]