247 matches
-
deși s-a făcut încă foarte puțin în această direcție. Spre exemplu, rarele lucrări care au pornit de la premisa existenței unei filosofii în tradiția bizantină, cum este cazul textului lui Basile Tatakis , nu au reușit să justifice îndeajuns existența unei filosofări cu proprie identitate, în Răsărit. Precizări mai recente au venit să clarifice înțelesul folosinței termenului de filosofie în spațiul bizantin, reușindu-se într-o bună măsură să se iasă din fundătura interpretativă la care ajunsese exegeza clasică bizantină. În primul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Dionisie Areopagitul: a fost un creștin platonizant sau un neoplatonic sub haină creștină. Dacă însă se delimitează cu multă acuratețe intenția sub care stau scrierile areopagitice, discuția își pierde substanța. Dincolo de această apreciere de ansamblu a căii bizantine de filosofare, trebuie afirmată existența unei autentice evoluții a filosofiei în Bizanț, conturarea unor epoci și curente în felul de a face filosofie. Chiar dacă anumiți termeni, motive și termeni pot fi găsiți oriunde în textele bizantine de-a lungul veacurilor, folosințele și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cu seamă de mereu reluata evaluare a experienței creștine, a scopurilor și mijloacelor acesteia. Acest fapt a stat la originea multor confuzii interpretative ce vizau spiritualitatea bizantină. Putem, la modul schematic, să identificăm în ce constau diferențele în maniera de filosofare pe parcursul îndelungatei existențe a Imperiului Bizantin. Pentru a accentua schimbările survenite, vom face referință la un moment de început și la unul ce ține de culmile culturii bizantine, Renașterea ce se conturează începând cu secolul IX. O operă esențială în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a inefabilului Realității de dincolo de ființă, a dus însă la părăsirea abordării conceptuale și adoptarea unei căi în care afirmațiile au ca scop indicarea unei realități mai presus de ele. Orice abdicare de la această cale de înțelegere a modalității de filosofare în Bizanț are drept consecință eșecul înțelegerii intenției care o animă. O foarte bună expresie a acestei căi de discurs este chiar înțelesul termenului de taină în Răsărit. În multe cazuri, interpreții moderni nu au știut cum să încadreze această
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a fost în mod repetat criticat ca fiind neoriginal în gândire sau chiar plagiator. Însă forța expresiei sale filosofice stă dincolo de criteriul originalității în speculație, căci așa cum însuși filosoful român afirma, nu se mai poate astăzi face filozofie, ci doar filosofare. Asumarea filosofării ca experiență personală este trădată și de stilul pe care majoritatea intelectualilor bizantini îl folosesc în expresia textuală, mai cu seamă odată cu Renașterea secolelor IX-X. Lectorul modern al unor lucrări de factura celor din vremea apogeului cultural al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în mod repetat criticat ca fiind neoriginal în gândire sau chiar plagiator. Însă forța expresiei sale filosofice stă dincolo de criteriul originalității în speculație, căci așa cum însuși filosoful român afirma, nu se mai poate astăzi face filozofie, ci doar filosofare. Asumarea filosofării ca experiență personală este trădată și de stilul pe care majoritatea intelectualilor bizantini îl folosesc în expresia textuală, mai cu seamă odată cu Renașterea secolelor IX-X. Lectorul modern al unor lucrări de factura celor din vremea apogeului cultural al Bizanțului din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
avertizare și reprecizare a fost mai cu seamă un gest al timpului de criză, dar în fapt a fost tot timpul prezentă în măsura în care fiecare individ lua în serios idealul sub care se ordona viața creștină, îndumnezeirea, unirea omului cu Dumnezeu. Filosofarea a fost în majoritatea timpurilor istoriei spiritualității bizantine un act de viață, de întipărire, de împropriere a reperelor lăsate de cei ce au ajuns mai înainte la desăvârșire pe calea aceasta existențială a iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Filosofarea a fost în majoritatea timpurilor istoriei spiritualității bizantine un act de viață, de întipărire, de împropriere a reperelor lăsate de cei ce au ajuns mai înainte la desăvârșire pe calea aceasta existențială a iubirii de înțelepciune. De cele mai multe ori, filosofarea a fost un act tăcut, cunoscut doar prin ceea ce se putea surprinde din felul de viață al celui ce căuta tăcerea și fuga de lume. Această continuă aprofundare și nuanțare a căilor de exersare a filosofiei în tăcere s-a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a întâmplat în istoria spirituală și culturală a Occidentului unde se poate vorbi de un apofatism al naturii, Bizanțul (și moștenirea sa asupra lumii răsăritene) are ca reper absolut apofatismul persoanei. Se indică astfel direcția pe care se va manifesta filosofarea în Bizanț și limitele peste care aceasta nu va trece. În Răsărit nu vom găsi o metafizică de felul celei occidentale, și nici o filosofie a naturii. Pentru acest spațiu, natura sau esența în sine sunt inaccesibile. Ceea ce în ochii unui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
discursului a antinomiei Triunității, ca înțelegere creștină a divinității a implicat din plin nu doar limbajul filosofiei, ci și conturarea unor maniere noi, originale, de exprimare a paradoxalității exprimării discursive a inefabilului ce au influențat pe ansamblu modalitatea bizantină de filosofare. Dacă capado-cienii au reușit să găsească o formulare ce a depășit insuficiența expresiilor anterioare modalității creștine de rezolvare a felului în care Unul și Trei pot fi înțelese ca fiind la fel de proprii Realității ultime, nuanțările aduse de afirmațiile lor nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
personal, fiecare creatură rațională este mereu alta, mereu îmbogățită, într-o dinamică ce o face ca niciodată să „stea”. Ceea ce contează pentru studiul de față este că această modalitate de înțelegere își pune în mod decisiv amprenta asupra modului de filosofare bizantin. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în istoria culturală a Apusului, unde Dionisie a fost citit sub o grilă interpretativă ce a exploatat apofatismul naturii, în Bizanț ierarhia a fost o cale interpretativă privilegiată pentru a se articula actul esențial
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
fost citit sub o grilă interpretativă ce a exploatat apofatismul naturii, în Bizanț ierarhia a fost o cale interpretativă privilegiată pentru a se articula actul esențial al persoanei: comuniunea, ex-stasisul. Pentru bizantin, dimensiunea participativ ierarhică este esențială ca atitudine în filosofare, consecința fiind că acest spațiu nu a fost cercetat de ispita autonomiei rațiunii. Încrederea exclusivă în puterile raționale proprii, atunci când trebuie să dai o explicație a supra unui aspect al realității, este lipsită nu doar de sens, dar pentru bizantin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
afirmațiile lui Pitagora din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este aici un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu care omul se acoperă pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca theorie, contemplația supraculturală, sau mai exact, meta-culturală. Este aici un „program” cultural paradoxal, deși perfect întemeiat pentru raționalitatea bizantină: cultura, ca o „îngroșare” a trupului, ca o haină cu care omul se acoperă pentru a-și acoperi goliciunea și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
susținere oficială provoacă o mare tulburare în imperiu, ce va lua sfârșit cu victoria iconodu¬lilor, în martie 843. Controversele iconoclaste au o semnificație aparte pentru profilul filosofiei bizantine pentru că dovedesc felul în care s-a înțeles rolul și măsura filosofării în ansamblul spiritualității bizantine. Atât o tabără, cât și cealaltă, au trebuit să-și justifice atitudinea în privința reprezentării Chipului lui Hristos, ceea ce a făcut necesar apelul nu doar la textele scripturale, ci și la o cale de demonstrație întemeiată pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ceea ce se considera a fi semn al unei irepetabile experiențe. 13. Praxis și theoria În cele din urmă, să evaluăm rolul care i-a fost acordat filosofiei în raport cu ansamblul modelului cultural bizantin, al înțelesurilor sub care a fost valorizat actul filosofării în mentalul bizantin. Desigur, au existat evoluții și schimbări în felul de a percepe valențele filosofiei, însă dincolo de acestea, se poate identifica ceea ce a fost mereu prezent ca premisă, o atitudine constantă în a acorda o anume poziție exercițiului filosofic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este de fapt o perspectivă asupra filosofiei. Se dovedește că filosofia câștigă un dublu caracter, căci ea nu este înțeleasă numai ca 0s«Qia, dar și ca npa^ig. Sau, poate mai bine este a vorbi de două moduri de filosofare, care deși se între¬pătrund într-o anume măsură, au un caracter profund diferit. Filosofia ca înseamnă în același timp antrenamentul și pregătirea minții pentru a se face aptă de primirea celor mai presus de ea, dar nu mai puțin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și o neîndeajuns de bună înțelegere a rosturilor și sensurilor cu care aceștia au utilizat terminologia filosofică. Este însă o șansă privi¬legiată pentru noi, trăitori în răsăritul european, de a avea un acces mai autentic la o modalitate de filosofare care a traversat un întreg model spiritual, ale cărui semne, deși ocultate, continuă să fie active în grund-ul cultural a ceea ce Iorga a numit „Bizanțul după Bizanț.
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ci și din oameni adevărați, având relații de familie, sociale, politice. Opera lui Platon este importantă pentru istoria Atenei, pentru înțelegerea specificității fenomenului socratic. Apropiații lui Socrate, făceau parte din medii variate ale Atenei clasice, nobili, filosofi, săraci. Demersul la filosofare, inițiat de Socrate este ilustrat în "Dialogurile" lui Platon. Spiritul de finețe caracteristic vechilor atenieni a rămas eternizat în formula atât de plastică de "sare atică". Prin ea se înțelege tot ce dă lucrurilor, spiritului un umor rafinat și subtil
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
dureros, pe atât de necesar și benefic, al răscumpărării greșelilor unei existențe marcate de păcatul originar al falsității și al orbirii morale, fiind astfel concentratul sau imaginea simbolic-abstractă a dramei morții și învierii spirituale - abordarea memorialistei, situată la antipodul oricărei filosofări sau tendințe moralizatoare, descrie pur și simplu sfârșitul, marcat de o intensă luminozitate a împăcării cu suferința și semenii, a unui individ anume, pe care calitatea de vlăstar al marelui scriitor și căutător al adevărului îl transformă într-o prezență
Moartea lui Ilia Lvovici by Alexandra Lvovna Tolstaia () [Corola-journal/Journalistic/4080_a_5405]
-
Lycio matutinum). Egipteanul Ammonius Saccas, maestrul lui Plotin, a completat legenda cu observarea că învățăturile exoterice ale stagiritului erau pentru toți cei „ce înțeleg mai superficial lucrurile”, în vreme ce cele acroatice se adresau „celui plin de râvnă și autentic îndrăgostit de filosofare”7. Exemplul cel mai elocvent este chiar Alexandru cel Mare, cu care s-a exemplificat multă vreme realizările acestei filosofii, care promitea faimă, bogății și o cunoaștere de profundis a tuturor arcanelor lumii, elevul lui Aristotel ajungând să discute de la
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
certificat. Un aspect esențial al romanului îl reprezintă exorcizarea "lumii pe dos" care era societatea comunistă, inconsistentă, grotescă, mască a neantului pe care ironia sistematică o înlătură. Apare însă și o viziune "pozitivă", a "adevărurilor ultime", "o mare libertate a filosofării, un luxuriant peisaj simbolic și o anume exultanță în fața miracolului Creației", după cum observă exegetul, ce indică o "deschidere spre lume". După o confesiune a lui I. D. Sîrbu, romanul are ca adresă o vreme "în care exista încă speranță (anul de
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
masă și "solvea"". Evident, nu s-ar cuveni a merge prea departe pe linia considerării unui Caragiale ,filosof", fie și in nuce. Nu știm dacă el poseda, așa cum afirmă dl Vartic, chiar ,o uimitoare înzestrare nativă, necultivată, bineînțeles, sistematic, pentru filosofare", și în ce grad ar putea fi luată în serios confesiunea indirectă a scriitorului, prin intermediul acelui ,simpatic "cap filosofic" care este Mitică din }al!": ,Eu, nene Iancule, n-am avut noroc să dispun de părinți care să-nțeleagă de ce fel
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
Kampits renunță să se implice într-o motivare mai complexă a interesului său? Chiar din punct de vedere grafic, cartea sa se prezintă ca o sumă de medalioane prin care se manifestă câte o predispoziție - creatoare sau de destin - pentru filosofare. Deloc întâmplătoare această concepție: căci ce poate fi mai adecvat în spațiul austriac decât mijlocirea biografică a unor varii probleme teoretice - care pot fi calificate (dintr-un început, sau numai dacă vrem) ca filosofice? Este aceasta modalitatea prin care ne
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
capul cu abuzul de oralitate și cu jocurile forțate de cuvinte din proza lui Paul Goma, cu complicatele și inexpresivele întretăieri de planuri narative din textele lui Gheorghe Crăciun, sau cu stilul chinuit, de inginer care a dat de gustul filosofării, folosit de Norman Manea în romanele lui? Ion Simuț nu-și pune asemenea probleme prozaice. El judecă totul cu o eleganță care îl face vulnerabil. Când primește o bancnotă falsă, nu o cercetează, ci o bagă încrezător în buzunar. Ar
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]