247 matches
-
Într-un mod inoportun În gândurile Dumneavoastră, diminuându-i claritatea, voind să-i acopere aspectele, tot vă e o dovadă a capacității sufletelor noastre de a avea despre Dumnezeu o cunoaștere intuitivă. ș...ț Dar mă faceți să depășesc limitele filosofării pe care mi le-am prescris”. Remarca de sfârșit arată că și de ar fi să dea o șansă intuiției, nu În felul acesta Înțelege să demonstreze existența lui Dumnezeu, așa că putem considera această derogare de la principiile sale mai degrabă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
unul; ci o concluzionați dintr-o propoziție pe care o faceți despre el, și pe care o obțineți prin forța argumentării, care adesea e o mașină defectuoasă. Credeți ce veți putea despre mine, căci m-ați făcut să depășesc limitele filosofării pe care mi le-am prescris”. Teama, reluată și aici, de a nu depăși limitele propuse pentru filosofare exprimă intenția carteziană de a menține argumentația În limitele raționalității, ale discursivității și ale unei reale obiectivități. Convingerea că filosofia trebuie să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
prin forța argumentării, care adesea e o mașină defectuoasă. Credeți ce veți putea despre mine, căci m-ați făcut să depășesc limitele filosofării pe care mi le-am prescris”. Teama, reluată și aici, de a nu depăși limitele propuse pentru filosofare exprimă intenția carteziană de a menține argumentația În limitele raționalității, ale discursivității și ale unei reale obiectivități. Convingerea că filosofia trebuie să se folosească doar de mijloacele rațiunii, chiar și atunci când este vorba de argumentarea existenței lui Dumnezeu, este rostită
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de bloc prinde relief și prin nervul și fluența replicii, de reconfortantă alură bărbătească. Ar mai trebui poate adăugat așa cum în Calul verde dialogul, păstrîndu-și aplombul, nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai puțin adevărat că autorului nu-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la alta"5. Chiar dacă consideră că marile sisteme nu sunt, în fond, decat "strălucitoare tautologii", Cioran asculta fascinat cursurile profesorului de metafizica, Nae Ionescu, mai ales cursul despre plictis: spre deosebire de animal, omul are acces la plictis, iar prin acesta, la "filosofare". Cioran este fascinat de "pedagogia negativă" a lui Nae Ionescu, care constă în a prezenta că interzis ceea ce se râvnește, cu scopul de a stimula spiritul de contradicție al elevului. Că și dascălul sau, se arătă interesat de fenomenul Gărzii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
filosofiei, cu toate ca o considera impersonala, ca neexprimând nici autenticitatea filosofului, a gânditorului, nici ritmul ființei umane. Filosofia că neliniște impersonala este soluția tuturor celor care fug și se ascund de exuberanta vieții, viața nu se poate evita prin explicații, prin filosofări; viață trebuie trăită, indurată, iubita sau urâtă, adorata sau temută, într-un amestec alternant de fericire sau oroare dat de însuși ritmul ființei, de toate oscilațiile și disonantele acesteia. Filosoful nu riscă nimic, rostul lui este să exprime gânduri, rod
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ar putea da un sens comun teoriei și practicii, muncii fizice și celei intelectuale. Existența, redusă la esență ei, este aceeași din toate timpurile, iar rezultatele științelor nu ar putea modifica poziția metafizica a omului, profunzimea exprimării trăirilor și a filosofării fiind după Cioran independența de erudiție. Revelațiile vremurilor trecute sunt traduse pe alte planuri de gândire, intuițiile originare sunt exploatate prin mijlocirea ultimelor cuceriri ale gândirii. Urând josnicia lumii existente, Cioran își mărturisește așteptarea pentru un nou univers, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a dreptății distributive în sănătate. Așa cum am observat deja, preocuparea pentru această problemă filosofică este una foarte recentă. Un fapt similar explică și de ce majoritatea covârșitoare a filosofilor și a concepțiilor filosofice discutate în cadrul lucrării provin din spațiul anglo-american al filosofării: cadrele sau coordonatele fundamentale ale problemei care ne preocupă aici, ca și ale dezbaterilor filosofice pe această temă, au fost creionate cu preponderență de filosofii care provin din acest spațiu. 3. Obiectivul fundamental al lucrării Așa cum indică și titlul ei
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nivel practic, ceea ce, în opinia sa, reprezintă principalele teorii actuale ale dreptății sociale: liberalismul, libertarianismul, socialismul și, mai recent, feminismul sau multiculturalismul 45. Sterba a demarat acest proiect în speranța că el va contribui la sporirea relevanței sau a impactului filosofării academice în cadrul deciziilor morale și politice din viața instituțională "de zi cu zi" a societății. Nu în ultimul rând, la baza proiectului său a stat convingerea, pe care o împărtășesc în totalitate, că încercarea de a "face pace" între diversele
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
soluționare "rezonabilă" a măcar unora dintre problemele filosofice 46. În orice caz, cred că adoptarea unei astfel de metode este necesară într-o lucrare preocupată de problema dreptății distributive. De ce cred acest lucru? Pentru că, foarte probabil, aceasta este metoda de filosofare cu cele mai bune șanse de a conduce la descoperirea unor cerințe practice (fie ele și doar minimale) ale dreptății distributive mai puțin discutabile și disputabile (de vreme ce este o metodă care își întemeiază concluziile despre dreptatea distributivă pe premise sau
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
and Practice, 26, 3, 2000, pp. 465-478. În ultima dintre aceste lucrări, Sterba oferă un răspuns detaliat tuturor acelor filosofi în special libertarieni care au contestat pertinența proiectului său. 46 Pentru concepția lui Sterba în privința virtuților acestui stil "împăciuitor" de filosofare și a limitelor sau a păcatelor celui "războinic" și "adversarial", dominant în filosofia politică actuală, fundamental este mai ales primul capitol, " A Peacemaking Way of Doing Philosophy", din lucrarea sa Justice for Here and Now, ed. cit., pp. 1-13. 1
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
celor cincizeci și patru de poeme care vor urma. Tematica lor e prea serioasă pentru a fi consumată în grabă și cu atât mai puțin într-o manieră grobiană: erosul și tentația absolutului (ciclul de rerum amore), abstracțiunea și tentația filosofării (ciclul numele lucrurilor), poezia și necesitatea ludicului (secțiunea poetica, ars ludica). În rama poetică, toate sunt tratate în culori pastelate, în acord total cu o sensibilitate ingenuă: "" Desfigurările " lirice ale Oanei Lazăr sunt proiecții ale imaginarului într-o lume inocentă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aforistice, e mai degrabă rezultatul unei exigențe interioare, aceea a unui tip de luciditate aparte, care cere contradicției verbale să suplinească discontinuitățile și rupturile impuse de succesiunea evenimentelor din realitatea familiară. Constantin Noica considera că poporul nostru nu are vocația filosofării pentru că ignoră problematica devenirii (cuvînt împrumu tat, de altfel, pentru care nu există o formă proprie în limba română). Ca să existe devenire, e nevoie de întîlnirea unor forțe contrare, inegale, astfel încît această confruntare să producă o cutremurare, un dezechilibru
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
da înapoi către acea presupusă zonă de umbră, să nu rămână paralizată față de pierderea reperului luminos, unic și stabil, cartezian"167. Lipsa întemeierii, a fundamentelor, a constrângerilor "tari" ale normativității devin astfel repere ale discursului postmodern care atenționează astfel că filosofarea nu mai poate fi realizată în sensul cartezian, tradițional. În această direcție, mulți critici consideră că postmodernismul în calitate de mișcare filosofică poate fi caracterizat prin scepticism, neîncrederea în autoritate 168, în metanarațiuni, antifundaționalism, valorizarea experienței estetice și retorice în locul adevărului, pluralism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diferit decât înainte: drept "societate de consum" la Baudrillard, "societate a spectacolului" la Debord, "societate tehnologică" la Ellul etc. Dezbaterile poststructuralismului, ale situaționalismului, ale Tel-Quel-ului sau ale postmodernismului francez în formare i-au marcat în continuare opțiunile, precum și stilul de filosofare. Problema scriiturii ca economie și producere axată mai degrabă pe rolul semnificantului, avatarurile barthesiene de surprindere a scriiturii între alte noțiuni ca text, discurs, scriere, sau ale diminuării instituției autorului, incursiunile semiotice ale Juliei Kristeva ce vor contura conceptul de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
definitivată în Le Miroir de la production, va reprezenta, din perspectiva strategiilor discursive, un reviriment, o abandonare a schemelor anterioare și a stilului preponderent analitic, pentru a aborda, într-o modalitate aparte, teme noi. Radicalizarea temelor, dar și a stilului de filosofare și scriitură, precum și "deconstruirea" unui personaj-cheie în conceperea modernității vin să contureze desprinderea de modernism și intrarea într-un stadiu discursiv nou, în care, cel mai adesea, a fost etichetat drept postmodern. Baudrillard critică absolutizarea economicului și a procesului său
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Evitând etichetările "apocaliptice", poziția noastră este în acord cu aceea a lui Rorty, pentru care postmodernismul înseamnă sfârșitul doar al unui anumit mod de a scrie filosofie, sau, chiar și mai puțin decât atât, doar reevaluarea radicală a modalităților de filosofare din modernismul european. Preluând ideea de poetică a postmodernismului de la Linda Hutcheon, discursivitatea postmodernă își întregește prezentarea prin adăugarea unor proceduri noi (citare, parodie, relexicalizare etc.). Discursul este acum considerat un vector de problematizare, în urma căruia situările nu pot fi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibilitate ale unui discurs. Pentru gânditorii care vin din tradiția habermasiană și care cred că filosofia trebuie să se înscrie într-o direcție argumentativă, filosofi precum Derrida sau chiar Heidegger par a ține de o fază pregătitoare, situată înaintea adevăratei filosofări, fiind considerați doar "profetici". O critică dură care a vizat în special conceptul de scriitură a fost realizată de Sylvain Auroux, care aduce informația conform căreia numele de gramatologie a mai fost utilizat înaintea lui Derrida de către Gelb, autor care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ființei unice" atât de dragă lui Parmenide (sfârșitul secolului al VI-lea și începutul secolului al V-lea î.Hr.), putem accepta metafora lui W. Weischedel (1905-1975) de "gemeni spirituali", pentru că "acești doi filosofi de început dezvoltă două posibilități fundamentale ale filosofării metafizice ce vor reveni în întreaga dezvoltare ulterioară a filosofiei, în nesfârșite variațiuni: privirea cufundată și pierdută în absolut și încercarea de a interpreta realitatea enigmatică pornind de la acesta". (11, p. 32) La originile ei "naturale", creației i se rezervă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
alege și face, temă preferată în reflecțiile lui Berlin. Fiind nu numai martori, dar de multe ori și participanți la programe de cercetare combinată, filosofico-științifică, a realităților sociale inter- și postbelice, filosofii mai tineri au lărgit perspectivele și metodele de filosofare în spirit liberal cu datele istoriei, sociologiei, psihologiei și altor discipline sociale. Or, Guénon susținea că trebuie să deosebim înțelepciunea pur umană, rațională, pe care o oferă filosofia, de înțelepciunea tradițională, supra-rațională și "nonumană", din care au mai supraviețuit doar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Implicit și în manifestarea mai curajoasă a preocupărilor filosofilor pentru "perspective", "orizonturi" sau "zări", cum îi plăcea lui Blaga să scrie. De pe la mijlocul deceniului șapte au început să se înmulțească condițiile de formare-folosire mai liberă a limbajului și metodelor de filosofare proprii, față de cele două centre sovietice de pregătire ideologică din acele timpuri, Moscova și Leningrad. Acolo, "aspiranții" noștri obțineau doctoratele și alte titluri academice în formate rusești, stabilite în documentele PCUS și practica sovietică, difuzate pe canalele de comunicări existente
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
gândit. În termenii temei noastre centrale, tradiția nu poate să dispară nici atunci când se practică un "imperialism periculos al modernității". Originalitatea totală o are numai Divinitatea cu al său Fiat lux! Introducându-se și în disciplina noastră nivelul "meta-" de filosofare, au fost tipărite mai multe volume cu această tematică. S-au adăugat multe texte din "neo-empirism". Mai ales variante de "filosofie analitică", sugerată de scrierile lui B. Russell, L. Wittgenstein, dezvoltate și de filosofi ai "Cercului din Viena", precum R.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
reveleaz, fiecare, concluzii ce mereu se intensific și se confirm pe msura închegrii lucrrii, pân la concluzia final, urmrit de gânditor înc de la primele pagini ale lucrrii. Petru Comarnescu, în Kalokagathon, subliniaz, cu admirație, virtuțile lucrrii și ale autorului ei Filosofare pe baz de științ dar totuși filosofare, întreprins prin probleme struitoare și mrețe, prin considerarea dificultților și rezolvarea lor cu ajutorul dialecticii rațiunii suficiente, prin intuiții de subtil analist și fine observații de literat și critic: iat însușirea de temelie a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și se confirm pe msura închegrii lucrrii, pân la concluzia final, urmrit de gânditor înc de la primele pagini ale lucrrii. Petru Comarnescu, în Kalokagathon, subliniaz, cu admirație, virtuțile lucrrii și ale autorului ei Filosofare pe baz de științ dar totuși filosofare, întreprins prin probleme struitoare și mrețe, prin considerarea dificultților și rezolvarea lor cu ajutorul dialecticii rațiunii suficiente, prin intuiții de subtil analist și fine observații de literat și critic: iat însușirea de temelie a expunerii d-lui Mihai Ralea în cea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
deși sunt legate între ele, se separă: "Din considerațiile noastre de până acum este clar că, oricare ar fi acordul dintre Kant și Platon și identitatea scopului care i-a animat, ori concepția despre lume care i-a condus spre filosofare, ideea și lucrul în sine, nu sunt totuși, unul și același lucru: pentru noi însă, dimpotrivă, ideea este numai obiectitatea (Objektität) nemijlocită și astfel adecvată a lucrului în sine, care este însă Voința însăși. Voința, întrucât nu s-a obiectivat
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]