210 matches
-
A existat deopotrivă și o mișcare comunistă importantă, dar și o mișcare de dreapta, prin "Finlanda Albă" și "Garda Civilă". În 1939, finlandezii au refuzat să dea curs pretențiilor teritoriale exagerate ale sovieticilor, aceștia dorindu-și controlul total asupra Golfului Finic. Războiul ce a urmat, în iarna 1939-1940, a adus în prim-planul evenimentelor mondiale rezistența miraculoasă a armatei finlandeze, cu o aviație învechită și o flotă practic inexistentă, în fața mașinăriei de război sovietice. Rezistența s-a organizat îndeosebi pe linia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
perioadă se întinde până în secolul al XVI-lea si este dedicată poeziei populare, transmisă prin viu grai. Lirica vremii cuprindea legende și fapte de vitejie, prezentând lupta continuă a omului cu sinele și cu semenii. Creațiile lirice erau în limba finică, iar lirismul avea note triste. Cea de a doua jumătate a secolului al XVII-lea marchează apariția primelor cărți tipărite, literatura care apare în această perioadă fiind una religioasă. A treia perioadă este caracterizată de lupta între limba suedeză și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
comentarii de Grete Tartler, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 45. Haaparanta, Anja, Epopeea națională finlandeză - 150 de ani, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 5. Haneș, Petru V., Epopeea națională finică (finlandeză), în "Preocupări literare", an V, nr. 10, oct. 1940, p. 634. Hăulică, Dan, Argument, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 6. Horvath, Săluc, Restituiri, în "Nord Literar", an VII, nr. 9
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Zile27 în fiecare săptămână! Note 1 Abdul Hamid al II-lea (1842-1915), sultan al Imperiului Otoman (1876-1909). 2 Nicolae al II-lea (1868-1918), țar al Rusiei (1894-1917); Reval era denumirea germană a orașului Tallin, capitala Estoniei, port la Golful Finic. 3 Domnișoară de onoare a soției Kronprinz-ului. 4 Castel construit lângă Potsdam la 1745 pentru regele Frederic al II-lea. 5 Celebru atelier de croitorie de la Paris. 6 Emmanuel von Salm, prieten al Kronprinz-ului. 7 Maximilian Harden, un
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Paște și simbolizează Intrarea Domnului în Ierusalim, iar pentru toți credincioșii, începând cu această dată până la Paște, începe Săptămâna Patimilor.Această sărbătoare poartă numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost întâmpinat în Ierusalim cu flori și cu ramuri de finic și de măslin. Credincioșii duc simbolic la biserică ramuri de salcie și flori pentru a le sfinți, deoarece începând cu acestă zi toate florile și toți pomii încep să înflorească. PAȘTELE reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Boţ Sorin- Petronel, Acatincăi Erika-Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107382]
-
existenței acestei macrofamilii este faptul ca distincția satem-centum, existentă în limbile indo-europene, apare, de fapt, și în limbile uralo-altaice. În grupul satem, răsăritean, al limbilor indo-europene există consoane palatalizate, în timp ce în grupul centum occidental aceste consoane lipsesc. La fel, grupul finic este de tip centum, în timp ce grupul ugric este de tip satem. Distincția se regăsește și în cadrul limbilor altaice. Acest fapt ar dovedi că toate aceste limbi au făcut parte, cîndva, dintr-o unitate lingvistică, ulterior scindata. Marija Gimbutas susține că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ńiŋu mușapte *ŋadi *jeti *nadən nana nid-kup opt *ĵa *sekür *dʐakpun ya < *da yət nouă *kegxegün *yersün kokonozece *tʲub*dʐuan towo Și paradigmă pronumelui personal pare să confirme existența mării familii uralo-altaice: Limbi uralice Limbi altaice balto-finice ugrice turcice mongolice finice estoniana maghiară turcă turkmena tătara mongola eu minä mîna én ben men min bi tu sinä șină te sen sen sîn chi el hän tema ő o ol ul ter ea (nu există, pentru ca aceste limbi nu au categoria gramaticala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sufix și radical (că și limbile uralice), care nu se regăsește însă în coreeană și japoneză actuala. Nu exprimă formal genul natural. Multe limbi au cazuri gramaticale, ca și limbile uralice. Nu au articol definit (că și limbile din grupul finic). Postpozițiile predomina asupra prepozițiilor. Articolul preceda numele. Verbul stă la sfîrșitul propoziției"274. Limbile uralice actuale au următoarele trăsături tipologice comune: "sisteme vocalice simetrice; opoziție de cantitate vocalica distinctiva în unele limbi; corelație de rotunjime; în general nu au vocalism
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dispărute. Clasificarea tradițională le împarte în două subfamilii: fino-ugrică și samoeda. 6.5.1.1. Grupul fino-ugric subgrupul ugric: - maghiară (ungară), vorbită în centrul Europei - limbile ugrice de pe Obi (zona asiatică a Rusiei): xanti (khanty, ostiacă) și mansi (vogulă) subgrupul finic: - finlandeză (Finlanda, Norvegia, Suedia) - estona și voro (Estonia) - ingriană (pe cale de dispariție, Rusia) - kareliană (Rusia, Finlanda) - livonă/liv (Letonia, pe cale de dispariție) - vepsă (Karelia, Rusia) - vodică (Rusia, pe cale de dispariție) subgrupul permian: - udmurtă (votiak), Rusia - komi (komi-ziriană, komi-permiak, komi-iazva), Rusia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
104. estona (estoniana) O Estonia Două dialecte principale în jurul orașelor Tallin și Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din centrul Suediei, trece prin nordul Norvegiei și Finlandei și se oprește în extremitatea peninsulei Kola, din Rusia; nouă dialecte vii, reciproc inteligibile + două dialecte dispărute; majoritatea vorbitorilor bilingvi; tipărituri din 1619; asemănări cu finlandeză familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; aglutinanta, SVO (datorită contactului cu limbi indo-europene) latină, chirilica (Rusia) 214. latină LM; neolatina O Vatican; pătrunderea italicilor în peninsula în două valuri successive (latino-falisco-siculă = "italica occidentală" după 1500 i.C. și osco-umbriană = "italica orientala" către 1000 i.C.); treptat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Letonia; intens vorbită în Livonia medievală; integrarea Letoniei în Imperiul Sovietic după al doilea război mondial duce la o marginalizare a livonei; declarată limba dispărută o dată cu moartea ultimului vorbitor, Kristina Grizelda, la 6 iunie 2013 familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; SVO; adj. - subst. latină; din 1940 limba nescrisa 224. luhya N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
faeroysk) 162, 260, 321, 322 feniciana 153, 169, 170, 239, 255, 260, 266 fijiana 196, 198, 260, 322 filipino (pilipino) 197, 198, 260, 270, 307, 313, 322 filozofie a limbajului 12, 25, 29, 38, 40, 41, 53, 127, 194, 355 finic 120, 177, 178, 179, 259, 274, 279, 281, 313, balto-~ 177 fino-ugric/ugro-finic 50, 89, 94, 138, 139, 179, 225, 259, 260, 261, 274, 277, 279, 281, 283, 284, 290, 312, 313, proto-fino-ugrică 176 finlandeză (suomi) 87, 93, 98, 178
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ani se acoperă cu tinere mlădițe ce nu întârzie să devină arbori” (Haxthausen, 1847, vol. I, 208). Tot el adaugă: „Felul de a doborî și de a arde arborii în vederea obținerii de câmpuri pare a fi fost împrumutat de la triburile finice, care nu folosesc de obicei decât trunchiul, abandonând ramurile și rădăcinile în pădure. Există două aspecte ale defrișării prin foc. Atunci când sunt doborâți arbori cu trunchiul înalt, se formează un strat gros de cenușă deosebit de fertilă. Timp de doi ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Sankt-Petersburg, Moscova, Minsk, Brest, Varșovia, Berlin. Vestul și Estul, două fețe ale aceluiași continent, se reflectă în jurnalul celor doi autori ca într-un joc de oglinzi paralele. O lume a contrastelor politice și culturale, întinsă de la Oceanul Atlantic până la Golful Finic, scrutată c-un ochi critic, „irigată” de imaginația artistică a martorilor-călători. Europa de la fereastra vagonului reprezintă documentul unei experiențe umane și spirituale de neuitat. PAGE PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Europa de la fereastra vagonului.doc PAGE 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și de alte religii. Când ajung la Ierusalim se unesc cu toții În rugăciune, În cântări de Slavă, de Osana lui Dumnezeu. Se spune că-i foarte frumos și impresionant să vezi câți creștini iau parte și toți au crenguțe de finic, flori și ramuri de măslin. Toți cântă și văzduhul saltă de bucurie. O, ce momente minunate, câtă bucurie pentru toți cei de acolo și pentru cei de aici, pentru cei de sus, din Cer, și pentru cei de jos, de pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Melinte Vasile Mihăiță Cristinel Mihăiță Mariana Moișanu Radu Munteanu Mariana Musteața Gabriela Obreja Mariana Patraș Adrian Perca Narcis Maria Petcu Gabriela Ploaie Bianca Romila Cipriana Romila Elisabeta Stoleru Mioara Trofin Daniela Trofin Tiberiu Țîmpu Tatiana Țîrdea Carmen Ursan Adrian Virnă Finica 1985·1986 Arhire Dan Bejan Mihaela Blezneac Valerica Căpitanu Gabriela Cozma Gabriel Crețescu Valentin Donea Monica Frențescu Anca Daniela Garbatiuc Genoveva Gheorghiu Daniel Lucian Giugaru Octav Grigoraș D. Tiberiu Hibovschi Gabriela Iancu Manuela Liteanu Gabriel Lovin Luminița Luca Costel Macarie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și de alte religii. Când ajung la Ierusalim se unesc cu toții în rugăciune, în cântări de Slavă, de Osana lui Dumnezeu. Se spune că-i foarte frumos și impresionant să vezi câți creștini iau parte și toți au crenguțe de finic, flori și ramuri de măslin. Toți cântă și văzduhul salța de bucurie. O, ce momente minunate, câtă bucurie pentru toți cei de acolo și pentru cei de aici, pentru cei de sus, din Cer, si pentru cei de jos, de pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
cele mai prietenești sentimente și rugându-vă să prezentați Doamnei respectuosul meu omagiu. Radu Petrescu ș8ț Leningrad, hotelul Europa 14 decembrie 1975 Ce ține piept grațiozității arhitecturii italiene, cheiurilor Nevei și misterului fascinant al celui mai adânc orizont al golfului Finic? Ai să vezi și Dumneata: Familia lăptăresei, de Louis Le Nain, de la Ermitage. Adânc omagiu Doamnei, o prietenească Îmbrățișare pentru Dumneata, Radu Petrescu ș9ț București 25 august 1976 Mult stimate Domnule Norman Manea, Semnul Dumneavoastră de prietenie mi-a făcut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și Ana, născut la 22 noiembrie 1967 în localitatea Câmpia Turzii, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Austria, 4614 Marchtrenk, Hegelstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oțelu Roșu, str. Avram Iancu nr. 19, județul Caraș-Severin. 38. Istrate Finica, fiica lui Bucerzan Niculae și Lucreția, născută la 29 septembrie 1970 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Austria, 4614 Marchtrenk, Hegelstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, str. Anton Pann nr. 114, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.558 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154943_a_156272]
-
iulie 1942 în localitatea Satu-Mare, județul Satu-Mare, România, cu domiciliul actual în Germania, 72622 Nurtingen, Duttenhofer Str. 2, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Seini, str. Morii nr. 2, jud. Maramureș. 181. NOWAK IOANA-DINA, fiica lui Iușan Iacob și Finica, născută la data de 26 octombrie 1970 în localitatea Sărmașu, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 86517 Wehringen, Sudliche Haupstr. 24, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Bistrița, str. Lalelelor nr. 11, sc. A, ap. 14, jud.
HOTĂRÂRE nr. 1.097 din 22 septembrie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
2003) 69. Enache Stela, fiica lui Ion și Maria, născută la data de 23 noiembrie 1985 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Alba Iulia nr. 202, ap. 64. (12.790/2003) 70. Finica Marina, fiica lui Chetrean Constantin și Elena, născută la data de 28 aprilie 1973 în localitatea Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. 31 August 1989 nr. 29, ap. 5. (8.830/2003) 71. Franț
ORDIN nr. 3.060/C din 9 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217139_a_218468]
-
Elisabeta Liana Popa, Mirela Sanda Ratiu, Olga Riscau, Adel Antoinette Szabo, Maria Turdean, Monica Bia, Călin Pap, Simona Lucia Sumurducan Mesarosiu, Anamaria Augustina Filipaș, Maria Ariton, Ileana Balica, Maria Oltean, Nicolae Pintilie, Olimpia Pirv, Cornelia Turdean, Viorel Turdean, Andrei Adamosy, Finica Bodea, Rodica Bodea, Alexandru Bodocan, Veronica Bodocan, Dănuța Bujor, Laura Copindean, Mariana Costisor, Emilia Dancso, Violeta Olteia Darlaczi, Maria Drăgușin, Ioan Groza, Angela Ignea, Ioan Marcu și Eugenia Miron, în Dosarul nr. 1.888/117/2011 al Curții de Apel
DECIZIE nr. 471 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244016_a_245345]
-
Elisabeta Liana Popa, Mirela Sanda Ratiu, Olga Riscau, Adel Antoinette Szabo, Maria Turdean, Monica Bia, Călin Pap, Simona Lucia Sumurducan Mesarosiu, Anamaria Augustina Filipaș, Maria Ariton, Ileana Balica, Maria Oltean, Nicolae Pintilie, Olimpia Pirv, Cornelia Turdean, Viorel Turdean, Andrei Adamosy, Finica Bodea, Rodica Bodea, Alexandru Bodocan, Veronica Bodocan, Dănuța Bujor, Laura Copindean, Mariana Costisor, Emilia Dancso, Violeta Olteia Darlaczi, Maria Drăgușin, Ioan Groza, Angela Ignea, Ioan Marcu și Eugenia Miron, cu prilejul soluționării recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 3.083
DECIZIE nr. 471 din 8 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244016_a_245345]