410 matches
-
de la Molde până acasă la destinația noastră temporară era de vreo 70 km, așa că, ne-am îmbarcat în Audi 4 de culoare neagră al copiilor și am luat-o pe malul fiordului spre destinație. Pe o parte a șoselei era fiordul și pe cealaltă se derulau satele norvegiene cu o arhitectură deosebită, case din lemn sau din bolțari din beton, frumos colorate, cu unul sau două etaje, din care ultimul era în general mansardat. La un moment dat înainte de a intra
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
sau două etaje, din care ultimul era în general mansardat. La un moment dat înainte de a intra în orașul de destinație al primei etape al călătoriei noastre, ne-a întâmpinat un tunel lung de 5,5 km construit pe sub alt fiord aflat de acum în stânga noastră pe direcția de mers, iar la ieșirea din tunel se afla stația de taxare, ca la autostrăzile românești, numai că aici nu era vorba de echivalentul a 10-11 lei, ci a 150 lei, deoarece taxau
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
aprilie, iar munții erau în general complet acoperiți cu zăpadă. Deși munții din zonă încă își mai purtau căciulile și dulmana din omăt pe ei, clima nu era aspră ca la noi în Dobrogea în asemenea cazuri, în ciuda temperaturilor scăzute. Fiordurile îmi făceau cu ochiul și parcă îmi spuneau amabile un “Bine ai venit pescarule”. Nu știam că tocmai de aici îmi va sosi dezamăgirea cea mai mare. Și casa copiilor era primitoare, un apartament mare cu trei camere, cu niște
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
Bogdan, cam vechi dar funcțional, s-a înscris în traficul orașului, nu așa de aglomerat ca cel de la noi, dar cu mult mai disciplinat. Ne îndreptăm spre centrul orașului unde era și portul. Facem la dreapta, urcăm o pantă, traversăm fiordul pe un pod înalt pe sub care treceau navele spre ocean, îndreptându-ne spre o altă insulă numită Islandet și în zece minute eram pe malul altui braț al fiordului, având în fața noastră pe celălalt mal, cea de a treia insulă
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
unde era și portul. Facem la dreapta, urcăm o pantă, traversăm fiordul pe un pod înalt pe sub care treceau navele spre ocean, îndreptându-ne spre o altă insulă numită Islandet și în zece minute eram pe malul altui braț al fiordului, având în fața noastră pe celălalt mal, cea de a treia insulă din patru. Am „vânturat” în dril apa vreo două ore, însă nu am prins nimic în afară de Bogdan, nici eu și nici Ion, un moldovean din Bârlad ce locuia la
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
doua zi să întâmpinăm învierea Domnului Iisus Hristos, ei trecuseră de acest eveniment cu o săptămână mai devreme. La capătul salbei celor patru lacuri se ridica un baraj peste care se putea trece cu piciorul. Diferența de nivel de la apa fiordului și cea a ultimului lac era de vreo șase metri. Pe malul celălalt al lacurilor se întindea o colină cu o perdea de conifere, iar o cărare șerpuia în pantă ascendentă printre molizi. M-am aventurat singur spre necunoscut. Nu
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
urcușului și al vârstei (să nu uităm că aveam 68 ani), deasupra unui promontoriu de unde se întindea o panoramă de domeniul fantasticului. În zare se vedea poarta spre Oceanul Atlantic, apoi spre Polul Nord. Pe malul celălalt munți înzăpeziți, iar în laterale fiordul cu malurile sale înalte, din stâncă dură, pe care creșteau pini rămuroși, sau se ridicau casele orașului. Sub mine, în fața mea, la câțiva zeci de metri, pe stâncile de la mal, doi tineri mulinau de zor, încercând să prindă pește. Referință
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
în jocul instabil al negației și afirmației,dar și în luxurianta proliferare de antinomii. Autorul volumului“Clipe astrale ale omenirii” explica evoluția gândirii lui Nietzsche de la contestarea zeilor la nostalgia lor. Evoluția gândirii acestuia a fost sinuasă, bogată în neașteptate fiorduri, cu drumul secmentat de mai multe etape. Trăsătura etapelor lui Nietzsche a stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade:1-perioada încrederii în cultură și genii(până la 1876
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
mult a plecat halta. Și stânci de sâni le simt și azi în palme, Dulci amintiri în jocuri de-a sudul și de-a nordul, Greu ați cedat în clipele acelea calme, Dar știu că și azi sunteți pentru mine...fiordul. Abia acum înțeleg că și voi m-aveți amintire Un fel de albastru al cerului unei alte lumi, Imagine rămasă în noi ca o răstignire A vieții înstrăinate ca sâmbăta de luni. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Înstrăinatele iubite / Al
ÎNSTRĂINATELE IUBITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357386_a_358715]
-
în jocul instabil al negației și afirmației, dar și în luxurianta proliferare de antinomii. Autorul volumului „Clipe astrale ale omenirii” explică evoluția gândirii lui Nietzsche de la contestarea zeilor la nostalgia lor. Evoluția gândirii acestuia a fost sinuoasa, bogată în neașteptate fiorduri, cu drumul segmentat de mai multe etape. Trăsătură etapelor lui Nietzsche a stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: •� perioadă încrederii în cultură și genii (până la 1876
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
de tutun Arde-n mine inima ca jarul, O văd frumoasă și-o iubesc nebun! Când atacă ea o vocaliză O apuci subit spre polul nord Și faci revelionul pe-o banchiză De n-oi muri de foame-ntr-un fiord Orice-ar fi, eu nu îi văd defectul O iubesc ca-n săptămâna oarbă Când se scaldă, vine și prefectul Că se isc' vârtejuri, să n-o soarbă Vin jandarmii cu echipamentul Legați la ochi să nu-i tragă păcatul
DRAGA MEA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358973_a_360302]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > MAMA, FIORD AL APELOR LINIȘTITE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1163 din 08 martie 2014 Toate Articolele Autorului Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360271_a_361600]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > MAMA, FIORD AL APELOR LINIȘTITE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1163 din 08 martie 2014 Toate Articolele Autorului Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume se încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360271_a_361600]
-
ucisă Tristă intră mama în simbol. Vulnerabile stări de lună și de soare, Sub care alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Mama, fiord al apelor liniștite / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1163, Anul IV, 08 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360271_a_361600]
-
cum arde pământul Când pasul meu calcă în toamne grăbit... Te-aștept între atrii, pulsând clorofilă Din mugurii sudului prins între nori; Se teme zăpada, ce-așteaptă umilă S-o strângi în buchete de noi și fiori... Îmi suflă-n fiorduri golfstromul și tace Când scuturi o coamă din vântul pribeag; Citește-mi în sânge cum strig: vino-ncoace! Și cum înfloresc de dorință și drag... Mi-e sete, ți-e foame și vreau, precum orbii Prin mine s-alergi la-ntomnatul
PLOUĂ-N ALTARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341267_a_342596]
-
ce a fost sau s-ar putea să se-ntâmple venea dintr-un timp și pleca în alt timp în spirale.. Mirosea a lumină și cântec susurând monocord vechi tangou lumea pulsa-ntr-un acord de descântec, lotcă plutind în fiord începutului nou. Și sorbind din esența-i prea pură, amețit pescăruș am rămas devenisem arcuș, tu vioara și-mi șopteai melopei fără glas. Mai știi oare parfumul iubirii și-al trăirii de vieți într-un ceas? Leonid IACOB Poezia face
MAI ŞTII? de LEONID IACOB în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341423_a_342752]
-
încă ud, tu Polul Nord, eu Polul Sud, magnetice contrarii ale firii. Deși în taină sufletul nerod plătește bir iubirilor - suspine rămânem semisferele străine: Eu - Polul Sud, tu - Polul Nord. Ne-atragem uneori dar ne respingem purtați de valuri printr-un vechi fiord și prin cuvinte dorurile plângem Din Polul Sud, la Polul Nord. Leonid Iacob Referință Bibliografică: totuși / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1044, Anul III, 09 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TOTUŞI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342052_a_343381]
-
că va fi și rouă... poporul în cernire se închină: miroase-a flăcări și a schituri nouă! toți sfinții și martirii-și târăsc Crucea printre nămeți - țintind mereu spre Nord: nu va fi viitor precum atuncea - se spintecă-Nviere, nu fiord! fumegă vinul în potir de-altare: o constelație-n cuminecare! din umilințe, răni și neputință se-nalță Hrist - Coroana de Priință! ...va fi, române, altă primăvară: întâi în tine,-abia apoi afară! *** PENTRU IUBIRE nu știu nici ceasul lunii ce-
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
mică adâncime este uneori marcată de distribuția asociațiilor vegetale din Zosteretea și Potametea. În această categorie pot fi incluse mai multe tipuri fiziografice, cu condiția ca apa să fie puțin adâncă în cea mai mare parte a zonei: golfuri, băi, fiorduri, rias și voes. Pentru o bună monitorizare a habitatului 1160, vom trata singurul sector în care se acceptă unanim prezența tipului de habitat, anume lacul Mangalia. Tabelul 1.11 Rezumat al atributelor ce pot defini condiții favorabile ale brațelor de mare
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului Poezii dedicate mamei de Al.Florin ȚENE Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un
POEZII DEDICATE MAMEI, DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377584_a_378913]
-
peștele în apă, luna de pe cer se confruntă-acuma cu un alt mister. Au aflat, firește, despre orișicare se înalță-n ceruri sau înoată-n mare, despre cine îngheață, sus, la polul nord sau se spală zilnic într-un alt fiord. Știu despre țestoase, chiar și despre pui, care merge singur, fără mama lui, știu de foci sau vidre, știu de urși polari, cam tot ce se-ntâmplă zilnic pe ghețari. Dar misterul mare despre care zic e că domnii aceștia
DOAR GEMÂNDĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379102_a_380431]
-
în sus, Se risipește peste ceea ce eu încă nu ți-am spus. Bat păsări din aripi strânse, prinse-n colivii Din clipa-n care am înțeles că tu nu ai să vii, S-a rătăcit corabia vieții mele într-un fiord Fără busola, căutând al vieții sale nord. Și vântul solitar parcă a înnebunit, Îmi răvășește sufletul și pletele la infinit, Atât pustiu de ape și stins nemărginit Cât niciodată n-am crezut sau am gândit. Cu brațele în cruce am
POVESTE DE DRAGOSTE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381930_a_383259]
-
Revedeam din nou traseul pe care l-am făcut la sosirea în nord. La ieșirea din Lødingen, pe partea dreaptă la câțiva kilometri am văzut primii reni în original. Pășteau la marginea unui pâlc de arbuști crescuți între șosea și fiord. Erau vreo opt. De la distanța la care se aflau, circa cincizeci - șaizeci de metri și la viteza mașinii, nu am văzut o mare deosebire între un ren și o capră. Erau alb-cenușiu și nu prea mari. Oricum nu ca cei
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
naționale, însă predomină restricțiile de viteză care în oraș pe străzile interioare este doar de 30 km la ora. Am trecut de intrarea spre aeroport și ne-am îndreptat spre orașul Evenes înșiruit ca mai toate localitățile norvegiene, pe malul fiordului și sub munții care străjuiau întinderea de apă de o parte și de alta. Ca peste tot, case joase, cu maximum două etaje, viu colorate, majoritatea cu scândură pe exterior. Temeliile erau în general bucăți mari de granit puse una
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]
-
a merge pe drumul bun. Se vedea că urcăm deoarece zăpada era din ce în ce mai mare pe munți. Am trecut și prin tuneluri dar nu așa lungi ca în sud, doar de cinci sute de metri și erau prin munte nu pe sub fiord. Când ne-am apropiat de graniță, peisajul era deja glaciar, lacurile dintre munți erau înghețate, pescarii își încercau norocul la copcă, iar amatorii de sporturi de iarnă se plimbau pe lacul înghețat bocnă cu schiurile sau cu sky bordurile. Pe
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382040_a_383369]