234 matches
-
Imperiul otoman fiind considerat ca singura barieră viabilă în calea ambițiilor rusești, iar singura posibilitate luată în calcul, de îmbunătățire a stării popoarelor creștine de pe teritoriul administrat de Constantinopol rămâneau reformele interne. în acest scop, în 1856 a fost emis „Firmanul de redresare”, care încerca să împingă societatea islamică spre laicizare, iar în 1869, sultanul Abdul-Aziz a acordat Legea cetățeniei. Acestea nu reprezentau însă o rezolvare a chestiunii orientale, după cum o va dovedi izbucnirea, cu forță, a chestiunii românești. Inițial Anglia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
deschisă comerțului liber francez. în acest context, după consultări cu marchizul de Wellesley, lordul Elgin a hotărât să creeze o bază de legitimitate consulatului britanic de la București, și a cerut emiterea unui Berat de acreditare pentru Summerers, precum și a unui Firman de recunoaștere a misiunii engleze în Principate. Concomitent, salariul consulului a fost majorat la 4.000 de piaștri, începând cu 1 ianuarie 1802, deci retroactiv, sumă care reprezenta o treime din cheltuielile anuale cifrate la 12000 piaștri pe an. Datoriile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dat curs solicitărilor britanice și a emis Beratul la 23 Ramadan 1217 (17 ianuarie 1803), prin care Francis Summerers este acreditat cu rangul de consul general al Marii Britanii în Țara Românească și Moldova. La sfârșitul lunii ianuarie, era emis și Firmanul prin care domnitorilor Principatelor, Constantin Ipsilanti, respectiv Alexandru Moruzi, le era adusă la cunoștință înființarea misiunii britanice. Printr-o interpretare greșită a datei din calendarul musulman, preluată de W. Wilkinson, N. Iorga a menționat ca dată de emitere a Beratului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Adunarea munteană a refuzat însă să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Comisarul englez este de părere că Adunarea munteană a fost „acaparată” de „revoluționari”, dar „vinovate” sunt prevederile firmanului electoral care, „deodată” a pus capăt puterii „exclusive” a aristocrației și „prin cea mai bizară lege electorală”, s-a constituit „o Adunare ultrademocratică”, cu care „nu se poate compara” nici o alta în Europa. Astfel, în Țara Românească au acționat ca
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
compara” nici o alta în Europa. Astfel, în Țara Românească au acționat ca electori 78 de mari boieri, 366 de boieri de rangul doi și 2099 de rangul trei, alegerile fiind la discreția acestora din urmă. Și Colquhoun aprecia că, prin firmanul electoral, aceste alegeri aveau „aspectul unui vot popular”. Adunarea moldoveană în schimb, a acceptat dezbaterea unor probleme dinlăuntru, dar, după expresia lui Kogălniceanu, deputații se vor limita la „oareșicare principii” care să prezideze la viitoarea organizare. într-un raport din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
atinsese obiectivele dacă avem în vedere faptul că la Congresul de la Paris, reprezentantul Angliei susținuse dreptul românilor de a-și exprima în mod liber voința cu privire la viitorul lor politic motiv pentru care considera necesară îndepărtarea domnitorilor existenți și promulgarea unui firman de convocare a Adunărilor ad-hoc, în deplin acord evident cu reprezentanții marilor puteri la Constantinopol 51. Entuziasm, bună-credință, determinare, toate acestea erau elementele ce caracterizau activitatea lui Dimitrie Brătianu. Pentru o acțiune precum cea în care se angajase el, erau
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această perioadă de guvernul otoman 56. În tot acest timp conservatorii dovedeau, prin modul lor de acțiune, că înțelegeau cât se putea de exact care erau noile comandamente politice, fapt oglindit într-unul din documentele lansate în primăvara
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de finanțe englez 361. Îngrijorat de posibilitatea ca, prin evenimentele de la București, să fie afectată integritatea Imperiului Otoman și drepturile sale, executivul englez pleda în favoarea unei analize atente asupra oportunității menținerii statului român după abdicarea lui Cuza, invocând mai ales firmanul otoman din 1861, prin care se condiționa existența Unirii Principatelor pentru perioada vieții lui Cuza. Anglia își manifesta dorința ca Moldovei să i se ofere posibilitatea de a-și exprima liber opțiunea în privința continuității statului român unit. O informație neconfirmată
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din partea propriului guvern, își rezerva libertatea de a-l recunoaște pe suveranul român în mod direct 442. După vizita pe care Carol I o întreprindea la Constantinopol, în perioada 12-19 octombrie, semnarea de către sultanul Abdul-Aziz, la 23 octombrie 1866, a firmanului ce recunoștea pe Carol "Prinț al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei", ajuta în mod substanțial la trecerea României într-o nouă etapă istorică. Capitolul III Tentația separatismului și primele provocări politice "Suntem amenințați de unirea sub un principe muntean
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
-nfundate. Îi amenință cu degetul și, cu un zâmbet șăgalnic, îi ceartă: Afurisiților! Numai la blăstămății vă stă gândul! Eu... eu mă gândeam la greieri... Boierii izbucnesc în râs și Ștefan le ține isonul. Râdem noi râdem... Când îți asculta firmanul cu porunca "Strălucirii sale", o să vi se pună gălușca. Logofete! Firmanul Înaltei Porți! Cetește! Tăutu desfășoară pergamentul cu peceți: Marele Vizir tună și fulgeră: "Pe dată să fie înturnate comorile hrăpite și tinerii din Caffa cetluiți la Moldova! Că de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ceartă: Afurisiților! Numai la blăstămății vă stă gândul! Eu... eu mă gândeam la greieri... Boierii izbucnesc în râs și Ștefan le ține isonul. Râdem noi râdem... Când îți asculta firmanul cu porunca "Strălucirii sale", o să vi se pună gălușca. Logofete! Firmanul Înaltei Porți! Cetește! Tăutu desfășoară pergamentul cu peceți: Marele Vizir tună și fulgeră: "Pe dată să fie înturnate comorile hrăpite și tinerii din Caffa cetluiți la Moldova! Că de nu, mânia Sublimului Padișah crunt se va abate asupra țării, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a lehamite: Fie... Pace... Să încercăm și noi marea cu degetul. Să vedem ce pohtește Luminăția sa de la noi. Aiasta-i întrebarea!... Boier Stanciule, spune el poruncitor, solemn, ironic, te gătești de drum! Pleci la Stambul în solie! Ești purtătorul firmanului de pace al "Marelui voievod Ștefan Vodă, Domn a toată Țara Moldovei, către Marele, Sublimul Padișah Mahomed El Fatih, Împărat al împăraților, Frate al Soarelui, Trimis al lui Allah pe pământ! Pare-mi-se că drumul Stambulului ți-e prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Hristos, glăsuiește Ștefan cu o voce mică, obosită, pe gânduri. Se așează în jilț, simțind nevoia să se sprijine. Răstoarnă clepsidra ce-și oprise curgerea timpului. Bea din ulcică și boierii se grăbesc să-i urmeze exemplul. Logofete, ia cetește firmanul de pace adus de solul polon, Martin Chora... Chorazics. Cetește! Să auzim ce pohtește "Magnificul El Fatih". Tăutu desfășoară un pergament cu o pecete cât roata carului și grăiește solemn: "Mahomed sultan a toată Împărăția Otomană! Împărat al Împăraților! Prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întărite nevoie mare! Sfinte jurăminte! Pe Crucea Mântuitorului! Pe oasele străbunilor! Pe locul din Rai! și Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici tractate, hrisoave, scrisori, firmane, de la illustrissimi, seremissimi, luminății, regi, șahi, hani, sultani, de la însuși "Trimisul Sfântului Petru pe pământ!" Osanale! Afurisenii! Bule! Danii! Legăminte! Închinări! Vorbe! Vorbe! Vorbe! repetă el furios și desfășoară un pergament pe care își aruncă ochii la întâmplare și citește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Iași. Apoi pe aici treceau chervanele cu mărfuri aduse din porturile Brăilei și Galaților. Pe aici treceau poștalioanele și nu în ultimul rând ctitorii Bârnovei cu suita lor. Se mai știe apoi că domnitorii care veneau de la Înalta Poartă cu firman de domnie se opreau aici, de unde trimiteau iscoade în Iași, să vadă care este atmosfera și să cheme anumiți boieri de taină... Cine mai știe ce nume o fi purtând hanul la începuturile sale, pentru că fantezia ieșeanului e mare. Ia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
somează interlocutorii să respecte Capitulațiile. Demers din care a rezultat și fie spus în treacăt, ai putea să-i fii recunoscător, domnule Baudelaire! statu-quo-ul din 1852, în vigoare încă și acum, fundament al păcii și principal rezultat al acestui război. Firmanul fixează drepturile grecilor ortodocși, respectiv ale armenilor și ale catolicilor latini în diferitele Locuri sfinte și îndeosebi în grota Nașterii Domnului. Iată ce stipulează acest text: "Comunitățile creștine își vor exercita fiecare cultul său, așa cum s-a făcut și până
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
impasibilă pe care Orientul pare că o imprimă oamenilor ca și monumentelor sale. Afară de rari cuvinte schimbate pe șoptite de către oameni din mulțime asupra prezenței acestor trupe, totul se petrecu în regulă, până în momentul când comisarul imperial, după ce a citit firmanul împărătesc, proclamă caimacămia d-lui Cantacuzino. Însă atunci, printr-o mișcare spontană și repede ca și o manevră militară, adunarea se împărți în două câmpuri: unii înșirându-se de partea lui Fuat-efendi și a caimacamului și urmându-i spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o imprimă și oamenilor ca monumentelor sale. Afară de câteva cuvinte schimbate încet între mulțime în prezința trupelor, totul se petrecu liniștit [în versiunea franceză urmează «dans ce champ de Mai de la Roumanie» - p. 21] până în momentul când comisarul imperial, citind firmanul ce aducea, proclamă caimacamia d-lui [Constantin] Cantacuzino. Atunci, printr-o mișcare de sine și iute, ca o manoperă militară, adunarea se despărți în două: unii trecură în partea lui Fuat-efendi și a caimacamului, urmându-le ca un cortegiu oficial
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și la Lemberg, unde a stat între opt și 12 luni266. Apoi, într-un memoriu adresat în anul 1801 împăratului Austriei și ministrului de externe, contele Cobenzl, Mustață va solicita sprijin, în numele său și al tovarășilor săi, pentru obținerea unui firman din partea Porții otomane, care să garanteze viața și bunurile achiziționate cumpărătorilor, iar lui libertatea de a face comerț în Moldova 267. Domnul Moldovei, Constantin Ipsilanti, urmărind să dobândească pentru sine moșiile Fondului bisericesc bucovinean, intervine din nou, punând tot felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
față de stat erau ridicate și insuportabile. Peste 1/3 din recolta obținută de țărani era cedată stăpânilor de pământ și statului. Documentele consemnau „necontenitele jalbe ale lăcuitorilor”. Anual, peste 50.000 de oi (tunse) erau date turcilor, pe bază de firman, pentru „hrana și îndestularea Țarigradului” (de exemplu, în 1775). Primele știri despre existența în Huși a unor întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al XVII-lea, când Melchisedec amintește morile de apă de pe Drăslăvăț. Începând cu secolul al XVIII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților, având și vrâstile ceruti di înaltul firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a ruga pe onorabilul comitet să binevoiască a ni prenumăra și pe noi în listele patentarilor târgoveți, așa precum cunoaștim că avem driturile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fost înscriși în lista alegătorilor orășeni. În prima decadă a lunii septembrie 1857 (5 septembrie), au avut loc, la Huși, alegeri pentru un loc de deputat orășenesc în Adunarea ad-hoc. Repartiția voturilor s-a desfășurat conform următorului tabel, după firman, art. 5, din numărul proprietarilor din Huși: -Polcov. (colonel) Nec < ulai > Iamandi - 110 una sută zece peste tot; -Serd. Grigorie Tulbure - 3 tri; -D. Dimitr< ie > Galian - 1 unul. Și în lunile următoare, octombrie-noiembrie, locuitori ai ținutului Fălciu au făcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
București, în mai 1812. Învins în război, Imperiul Otoman a cedat Rusiei un teritoriu ce nu-i aparținea și nici nu-l administra, teritoriu care făcea parte integrantă din Principatul autonom al Moldovei față de care Poarta își luase obligația - prin firmane împărătești (capitulații) - de a-l apăra cu armele în fața unei agresiuni străine. Răpirea Basarabiei, făcută prin forță, prin amenințare cu forța și ignorarea cu bună știință a tratatelor ce-i confereau Moldovei statutul de stat autonom și nu de provincie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
reprezentat cele două țarate, fără a se avea în vedere că cel de-al doilea țarat era revendicat și de români. Astfel, au fost considerate „bulgărești” Macedonia, Tracia și Dobrogea. Pretențiile lor de cultură străveche au fost alimentate și de firmanul sultanului din februarie 1870, prin care înființa exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš cu împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se întâlnește un naționalism de superioritate. Albanezii sunt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era înrudit cu alte populații
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Proprietatea avea să devină „sacră și inviolabilă” , ceea ce nu afecta Însă proiectul de reformă agrară, legitimat prin considerente de utilitate publică . Proiectul expus În La Roumanie après le traité de Paris era completat și nuanțat În lucrările ulterioare. Broșura Le firman turc pour la convocation des Divans Ad-hoc dans les Principautés du Danube, publicat În 1857, relua În mare temele din lucrarea citată anterior : considerațiile de politică externă, apelul la vechile „adunări extraordinare” ale Principatelor, insistența asupra rolului „stării a treia
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]