233 matches
-
fi desemnat, iar acesta, la rândul său, aranjându-le după cum e nevoie, să fie obligat să predea capuchehaielor lor rezumatul pregătit al socotelilor” (art. 14) și, mai ales, că, “Oricare ar fi havalelele privitoare la voievozii Țării Românești și ai Moldovei, firmanele trebuincioase să fie predate capuchehaielor de aici și să nu mai fie trimise prin comisari aparte, iar capuchehaiele lor să răspundă de îndeplinirea acelei chestiuni” (art. 15). Prin poziția și statutul lor, țările române prezentau o importanță particulară pentru diplomația
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1821, Convenția încearcă să restabilească legalitatea precizând că “Tot ce a fost uzurpat pe teritoriul Valahiei înspre partea Brăilei, Giurgiului și Culei (Turnului) și dincolo de Olt va fi restituit proprietarilor și se va fixa pentru numita restituire un termen în firmanele referitoare la aceasta, care vor fi adresate cui se cade. Aceia dintre boierii moldoveni care numai în urma ultimelor tulburări s-au văzut siliți să-și părăsească patria vor putea să se întoarcă nestingheriți, fără a fi hărțuiți de vreo persoană
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Dunării. în consecință, s-a hotărât în mod invariabil ca pe tot acest mal, în marea și mica Valahie, ca și în Moldova, nici un mahomedan să nu poată să-și aibă domiciliul și ca să fie admiși numai negustorii întăriți cu firmane...”. De altfel, Rusia s-a și grăbit să desființeze fortificațiile turcești din stânga Dunării. 4. Retrocedarea raialelor: “Orașele turcești așezate pe malul stâng al Dunării, ca și teritoriile lor vor fi înapoiate Valahiei, pentru a se uni de acum înainte cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
comportat ca adevărate adunări reprezentative deliberative și nu doar cu un rol consultativ, așa cum fuseseră concepute de Congresul de la Paris. Acestea au cerut autonomia, Unirea, prinț străin și guvern constituțional și au respins dreptul Turciei de a guverna Principatele prin firmane, care „e cu totul nou în istoria Principatelor”. Adunarea munteană a refuzat chiar să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Românii nu puteau accepta dreptul dat Porții și Puterilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
guvernul lui Ludovic Filip a pus această problemă la 28 mai 1850, pe tărâmul drepturilor formale, cerând Porții să recunoască faptul că cele 12 biserici și Locuri Sfinte deținute de catolici prin capitulații nu pot fi luate prin angajamente și firmane ulterioare. O comisie înființată în acest scop a respins valoarea juridică a Tratatului din 636, ceea ce a atras protestele vehemente ale ortodocșilor, care dețineau proprietatea exclusivă asupra a patru din cele nouă Locuri Sfinte, celelalte fiind administrate în comun cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1852, sultanul a încercat să rezolve criza prin emiterea a două documente, în realitate contradictorii. Prin „Nota franceză” erau cedate latinilor două chei de la Biserica „Nașterii Domnului” din Bethleem și una de la peștera unde se afla ieslea Mântuitorului, în timp ce în „Firmanul grecesc” se arăta ca „nu este permisă alterarea stării de lucruri existente... cea mai mică pretenție în această privință nu va fi permisă și nici încurajată”. Câteva luni mai târziu, Constantinopolul dădea asigurări secrete Petersburgului că „latinii nu vor trece
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trimisă misiunea rusească, de pretexte. Noul ambasador francez, La Cour, a arătat că guvernul său consimte să lase patriarhului ortodox supravegherea reparațiilor la Sfântul Mormânt și renunță la orice pretenții asupra Bisericii Nașterii Mântuitorului din Bethleem. La 4 mai, două firmane reafirmau promisiunile făcute ortodocșilor un an mai devreme. în ziua următoare, Menșikov și-a exprimat satisfacția pentru emiterea acestor documente, dar a arătat că ele trebuie însoțite de un sened care să garanteze „religiei ortodoxe și clerului ei posesiunile, privilegiile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
diplomația otomană dând curs sfatului lui Stratford Canning, potrivit căruia, pentru a atrage maximum de sprijin pentru Poartă, rezistența acesteia trebuia să fie doar „morală”. Turcia se limita să afirme că pretențiile rusești sunt fără obiect, ele fiind satisfăcute prin firmanele care garantau Biserici Ortodoxe din Imperiul Otoman toate drepturile revendicate, subliniind în același timp ca, deși nu considera agresiunea rusească drept un casus belli, își rezerva dreptul de a face apel la puterile semnatare ale Convenției din 1841, care fusese
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Imperiul otoman fiind considerat ca singura barieră viabilă în calea ambițiilor rusești, iar singura posibilitate luată în calcul, de îmbunătățire a stării popoarelor creștine de pe teritoriul administrat de Constantinopol rămâneau reformele interne. în acest scop, în 1856 a fost emis „Firmanul de redresare”, care încerca să împingă societatea islamică spre laicizare, iar în 1869, sultanul Abdul-Aziz a acordat Legea cetățeniei. Acestea nu reprezentau însă o rezolvare a chestiunii orientale, după cum o va dovedi izbucnirea, cu forță, a chestiunii românești. Inițial Anglia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
deschisă comerțului liber francez. în acest context, după consultări cu marchizul de Wellesley, lordul Elgin a hotărât să creeze o bază de legitimitate consulatului britanic de la București, și a cerut emiterea unui Berat de acreditare pentru Summerers, precum și a unui Firman de recunoaștere a misiunii engleze în Principate. Concomitent, salariul consulului a fost majorat la 4.000 de piaștri, începând cu 1 ianuarie 1802, deci retroactiv, sumă care reprezenta o treime din cheltuielile anuale cifrate la 12000 piaștri pe an. Datoriile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dat curs solicitărilor britanice și a emis Beratul la 23 Ramadan 1217 (17 ianuarie 1803), prin care Francis Summerers este acreditat cu rangul de consul general al Marii Britanii în Țara Românească și Moldova. La sfârșitul lunii ianuarie, era emis și Firmanul prin care domnitorilor Principatelor, Constantin Ipsilanti, respectiv Alexandru Moruzi, le era adusă la cunoștință înființarea misiunii britanice. Printr-o interpretare greșită a datei din calendarul musulman, preluată de W. Wilkinson, N. Iorga a menționat ca dată de emitere a Beratului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Adunarea munteană a refuzat însă să propună deliberării Puterilor garante reforme interne, acesta fiind dreptul său suveran de deliberare, în conformitate cu principiul suveranității naționale. Comisarul englez este de părere că Adunarea munteană a fost „acaparată” de „revoluționari”, dar „vinovate” sunt prevederile firmanului electoral care, „deodată” a pus capăt puterii „exclusive” a aristocrației și „prin cea mai bizară lege electorală”, s-a constituit „o Adunare ultrademocratică”, cu care „nu se poate compara” nici o alta în Europa. Astfel, în Țara Românească au acționat ca
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
compara” nici o alta în Europa. Astfel, în Țara Românească au acționat ca electori 78 de mari boieri, 366 de boieri de rangul doi și 2099 de rangul trei, alegerile fiind la discreția acestora din urmă. Și Colquhoun aprecia că, prin firmanul electoral, aceste alegeri aveau „aspectul unui vot popular”. Adunarea moldoveană în schimb, a acceptat dezbaterea unor probleme dinlăuntru, dar, după expresia lui Kogălniceanu, deputații se vor limita la „oareșicare principii” care să prezideze la viitoarea organizare. într-un raport din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
impasibilă pe care Orientul pare că o imprimă oamenilor ca și monumentelor sale. Afară de rari cuvinte schimbate pe șoptite de către oameni din mulțime asupra prezenței acestor trupe, totul se petrecu în regulă, până în momentul când comisarul imperial, după ce a citit firmanul împărătesc, proclamă caimacămia d-lui Cantacuzino. Însă atunci, printr-o mișcare spontană și repede ca și o manevră militară, adunarea se împărți în două câmpuri: unii înșirându-se de partea lui Fuat-efendi și a caimacamului și urmându-i spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o imprimă și oamenilor ca monumentelor sale. Afară de câteva cuvinte schimbate încet între mulțime în prezința trupelor, totul se petrecu liniștit [în versiunea franceză urmează «dans ce champ de Mai de la Roumanie» - p. 21] până în momentul când comisarul imperial, citind firmanul ce aducea, proclamă caimacamia d-lui [Constantin] Cantacuzino. Atunci, printr-o mișcare de sine și iute, ca o manoperă militară, adunarea se despărți în două: unii trecură în partea lui Fuat-efendi și a caimacamului, urmându-le ca un cortegiu oficial
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
somează interlocutorii să respecte Capitulațiile. Demers din care a rezultat și fie spus în treacăt, ai putea să-i fii recunoscător, domnule Baudelaire! statu-quo-ul din 1852, în vigoare încă și acum, fundament al păcii și principal rezultat al acestui război. Firmanul fixează drepturile grecilor ortodocși, respectiv ale armenilor și ale catolicilor latini în diferitele Locuri sfinte și îndeosebi în grota Nașterii Domnului. Iată ce stipulează acest text: "Comunitățile creștine își vor exercita fiecare cultul său, așa cum s-a făcut și până
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Chilia și să se prezinte el însuși cu haraciul, drept semn al credinței și al sentimentelor sale față de Poartă. „Necredinciosul acela, scrie cronicarul turc Kemal- Pașa-Zade, era un afurisit plin de trufie. Din revolta sa prea mare, neluând în seamă firmanul care cere ascultare, el și-a arătat răzvrătirea față de sultanul lumii. De aceea s-a aprins flacăra mâniei de răzbunare a padișahului. Aceasta a fost pricina trimiterii numaidecât a oștii asupra acelui răzvrătit.” Nesupunerea voievodului, dar mai cu seamă încercarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sterile, de a cuceri câte o cetate așezată pe piscurile Albaniei. Loviturile mari se puteau da de la Belgrad, în sus, pe Dunăre, unde câmpia lăsa spațiu suficient călăreților să se desfășoare sau prin cucerirea Moldovei. De aceea, Suleiman pașa primise firmanul împărătesc să părăsească munții Albaniei și să se îndrepte cu întreaga lui putere asupra Moldovei. Hadâmbul a trimis mai întâi un pâlc de câteva mii de călăreți, ca să-1 repună în scaunul Țării Românești pe Laiotă. Acesta urma să organizeze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
București, în mai 1812. Învins în război, Imperiul Otoman a cedat Rusiei un teritoriu ce nu-i aparținea și nici nu-l administra, teritoriu care făcea parte integrantă din Principatul autonom al Moldovei față de care Poarta își luase obligația - prin firmane împărătești (capitulații) - de a-l apăra cu armele în fața unei agresiuni străine. Răpirea Basarabiei, făcută prin forță, prin amenințare cu forța și ignorarea cu bună știință a tratatelor ce-i confereau Moldovei statutul de stat autonom și nu de provincie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
față de stat erau ridicate și insuportabile. Peste 1/3 din recolta obținută de țărani era cedată stăpânilor de pământ și statului. Documentele consemnau „necontenitele jalbe ale lăcuitorilor”. Anual, peste 50.000 de oi (tunse) erau date turcilor, pe bază de firman, pentru „hrana și îndestularea Țarigradului” (de exemplu, în 1775). Primele știri despre existența în Huși a unor întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al XVII-lea, când Melchisedec amintește morile de apă de pe Drăslăvăț. Începând cu secolul al XVIII-lea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
petiție, Comitetului de cercetare a reclamațiilor electorale din districtul Fălciu. Ei solicitau să fie trecuți în lista alegătorilor orășeni: "Noi găsîndu-ne cu proprie<tă>țile în acest târg, plătind și patente la briasla precupeților, având și vrâstile ceruti di înaltul firman, apoi acum nu ne videm și noi trecuți în listile electorale; de aceia, prin aceasta, viu [sic] a ruga pe onorabilul comitet să binevoiască a ni prenumăra și pe noi în listele patentarilor târgoveți, așa precum cunoaștim că avem driturile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au fost înscriși în lista alegătorilor orășeni. În prima decadă a lunii septembrie 1857 (5 septembrie), au avut loc, la Huși, alegeri pentru un loc de deputat orășenesc în Adunarea ad-hoc. Repartiția voturilor s-a desfășurat conform următorului tabel, după firman, art. 5, din numărul proprietarilor din Huși: -Polcov. (colonel) Nec < ulai > Iamandi - 110 una sută zece peste tot; -Serd. Grigorie Tulbure - 3 tri; -D. Dimitr< ie > Galian - 1 unul. Și în lunile următoare, octombrie-noiembrie, locuitori ai ținutului Fălciu au făcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cuprinde toate detaliile evoluției vieții politice a statului, sultanul putea formula legi, kanuns, care erau învestite cu autoritatea lui. De fapt, acestea erau elaborate de sfetnicii lui și apoi aprobate de el, după care erau emise ca decret imperial, numit firman. Fiecare sultan trebuia la urcarea pe tron să reconfirme acțiunile predecesorului său. Primind puterea absolută de la Dumnezeu, sultanul domnea prin intermediul clasei cîrmuitoare, căreia îi transmitea autoritatea lui. În punctul culminant al puterii otomane, administrația și principalele sectoare ale armatei erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pe tron a fiecărui nou domnitor, dar unele taxe erau desființate. Se stabilea de asemenea ca Poarta să plătească proviziile provenite din Principate la prețul pieței. Oficialii și negustorii turci urmau să intre în țară numai cu permisiune specială și firmane oficiale. Musulmanilor le era interzis să cumpere pămînt sau să fie rezidenți permanenți. Între 1783 și 1802, Poarta a mai făcut unele concesii. A fost stabilit exact nivelul plăților și a fost specificată natura livrărilor de provizii. Domnitorul nu putea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
învins de armatele străine, dar domnia lui era tot timpul contestată pe plan intern de ayanii și ienicerii rebeli. Bineînțeles că era în interesul lui să-i împace pe supușii săi creștini, așa că a emis în 1791, 1792 și 1794 firmane prin care satisfăcea multe dintre revendicările sîrbilor; relațiile dintre Poartă și populația sîrbă erau mai clar definite și erau garantate o serie de drepturi de autonomie. Sîrbii urmau să-și strîngă propriile impozite, să aibă dreptul de a purta arme
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]