198 matches
-
v] 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [v] [v] [v] [v] [v] 6520 - Fânețe montane [v] În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă Tip habitat Tipul de fitocenoză Aspectul surprins Perioada optimă HABITATE de PAJIȘTI de stepă și silvostepă Vernal III-IV Estival V-VIII Autumnal IX-XI de dealuri și coline Vernal III-IV Estival V-VIII Autumnal IX-XI de muncei și munți Vernal IV-V Estival VI-VII Autumnal IX-X subalpine și
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
mare sau mai mică, compoziția floristică a acestora. În România este prezentă o mare varietate de tipuri de pajiști (de exemplu: pajiști de stepă, pajiști alpine, pajiști montane, pajiști azonale/extrazonale) care diferă în funcție de compoziția și structura specifică a fitocenozelor, poziția geografică, de tipul solului (pH, nutrienți etc.), microclimat și macroclimat, echilibrul apei (pajiști mezo-xerice/xerice) și utilizarea terenurilor (naturale, pășuni, fânețe). Măsuri de conservare Măsuri de conservare Lista măsurilor de conservare se regăsește pe portalul de raportare al CE și
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de travertin - Cratoneurion V V 7230 Mlaștini alcaline V V 7240* Formațiuni pioniere alpine cu Caricion bicoloris- atrofuscae V În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă Tip habitat Tipul de fitocenoză Aspectul surprins Perioada optimă HABITATE DE MLAȘTINI ȘI TURBĂRII alpine continentale Vernal III-IV Estival V-VIII Autumnal IX-XI Utilizarea hărților Obiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie măsurate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
pe roci silicioase V V 8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii pe stâncării silicioase V V În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul habitatelor țintă Tip habitat Tipul de fitocenoză Aspectul surprins Perioada optimă HABITATE DE GROHOTIȘURI ȘI STÂNCĂRII alpine continentale Vernal IV-V Estival VI-VIII Autumnal IX-X Utilizarea hărților Obiectivele specifice propuse în cadrul programului de monitorizare nu pot fi atinse fără o alegere riguroasă a atributelor care trebuie
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
unde se dezvoltă uneori numai licheni și briofite. Stâncăriile sunt larg răspândite mai ales în etajul subalpin și alpin al Carpaților, coborând pe văi pe alocuri până în etajul montan și chiar submontan. Deși stâncăriile ca atare sunt larg răspândite, fitocenozele caracteristice pentru stâncării cuprinse în habitatele de stâncării ale rețelei Natura 2000,nu sunt răspândite pe suprafețe foarte întinse și mai ales nu sunt răspândite sub formă de benzi continue, uniforme ca alte tipuri de habitate de munte cum sunt cele
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
adecvate. Activitatea de culegere a datelor de teren se va efectua în perioada sezonului de vegetație, preferabil în perioada iunie - octombrie, după topirea completă a stratului de zăpadă în etajul montan, în momentul de maximă afirmare a aspectului estival al fitocenozelor caracteristice tipului de habitat. Monitorizarea habitatelor forestiere de importanță comunitară cu o periodicitate de 5 ani este justificată și de faptul că suprafețele de probă din rețeaua de monitorizare a vegetației forestiere sunt revizitate pe teren la fiecare 5 ani
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
speciilor invazive de plante față de habitatele ce pot fi afectate. - Calitatea apei - menționarea tuturor potențialelor surse de poluare a apei (a râurilor, pârâurilor, lacuri naturale, zone umede ce reprezintă habitate favorabile pentru specii de faună de interes comunitar sau fitocenoze caracteristice habitatelor de interes comunitar) din cadrul proiectului. - În cazul propunerii unui element de fragmentare a cursului de apă, trebuie ținut cont și de efectele la distanță (ex: crearea unui prag pe râu poate afecta speciile de pești dintr-un
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
indicarea performanței la care să ajungă comportamentul 4. descrierea condițiilor în care trebuie să se împlinească comportamentul la nivelul performanței admise 5. stabilirea criteriilor de relevanță. Dacă luăm un exemplu din tehnica producerii de furaje, o lecție cu subiectul “ Analiza fitocenozei pajiștilor naturale!”, unul dintre obiectivele operaționale (în ordinea determinată mai sus) ar putea căpăta următoarea formulare: 1. Elevii din cl. a XII-a (deci, subiectul); 2. să identifice speciile leguminoase dintr-o pajiște naturală(deci, un comportament activ și relevant
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
28,51%) specii și subspecii aparțin la 3 sau 4 categorii economice. CAP. III VEGETAȚIA PĂDURII VORONA III.1. Metode de studiere a vegetației Principiile metodologice pentru studiul modern al vegetației, ca urmare a tendinței actuale de încadrare a cercetării fitocenozelor și populațiilor de plante în cercetarea de ansamblu a ecosistemului, sunt: conceperea și cercetarea fitopopulațiilor, fitocenozelor și învelișului vegetal ce părți integrante din ecosistem sau landșaft; corelarea strânsă în spațiu și timp a cercetărilor asupra vegetației și asupra celorlalte părți
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
VORONA III.1. Metode de studiere a vegetației Principiile metodologice pentru studiul modern al vegetației, ca urmare a tendinței actuale de încadrare a cercetării fitocenozelor și populațiilor de plante în cercetarea de ansamblu a ecosistemului, sunt: conceperea și cercetarea fitopopulațiilor, fitocenozelor și învelișului vegetal ce părți integrante din ecosistem sau landșaft; corelarea strânsă în spațiu și timp a cercetărilor asupra vegetației și asupra celorlalte părți ale sistemelor în care aceasta este integrată; trecerea ponderii pe cercetarea cantitativă a vegetației și folosirea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
procedeelor matematice statistice pentru a clarifica raportutile vegetației cu celelalte părți ale sistemelor din care face parte; repetabilitatea în spațiu a determinărilor, pentru a se obține caracteristica lor structurală medie care decurge din caracterul de colectivitate statistică a fitopopulației și fitocenozei; repetabilitatea în timp, pe același obiect al determinărilor pentru a surprinde dinamica fitopopulațiilor și fitocenozelor; studiul amănunțit al fitopopulațiilor și fitocenozei impus de actualul stadiu de dezvoltare al ecologiei vegetale Etapele cercetării fitocenologice În vederea studierii vegetației din pădurea Vorona am
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
face parte; repetabilitatea în spațiu a determinărilor, pentru a se obține caracteristica lor structurală medie care decurge din caracterul de colectivitate statistică a fitopopulației și fitocenozei; repetabilitatea în timp, pe același obiect al determinărilor pentru a surprinde dinamica fitopopulațiilor și fitocenozelor; studiul amănunțit al fitopopulațiilor și fitocenozei impus de actualul stadiu de dezvoltare al ecologiei vegetale Etapele cercetării fitocenologice În vederea studierii vegetației din pădurea Vorona am utilizat metoda școlii fitocenologice de la Zürich - Montpellier. Conform acestei metode, perfectate de către J. Braun-Blanquet, de la
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
determinărilor, pentru a se obține caracteristica lor structurală medie care decurge din caracterul de colectivitate statistică a fitopopulației și fitocenozei; repetabilitatea în timp, pe același obiect al determinărilor pentru a surprinde dinamica fitopopulațiilor și fitocenozelor; studiul amănunțit al fitopopulațiilor și fitocenozei impus de actualul stadiu de dezvoltare al ecologiei vegetale Etapele cercetării fitocenologice În vederea studierii vegetației din pădurea Vorona am utilizat metoda școlii fitocenologice de la Zürich - Montpellier. Conform acestei metode, perfectate de către J. Braun-Blanquet, de la Zürich și J. Pavillard, de la Montpellier
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
regiune, la caracterele morfologice distinctive ale speciilor mai dificil de recunoscut; pregătirea și verificarea materialelor necesare investigațiilor practice. 2. Etapa analitică Reprezintă etapa de teren, în care se efectuează releveele fitocenologice și se stabilește structura spațială (orizontală și verticală) a fitocenozelor. Studiul preliminar al fitocenozelor dintr-o regiune mai mare începe printr o recunoaștere suficient de amănunțită a întregului teritoriu, sau cel puțin al unor porțiuni reprezentative ale acestuia. Prin recunoaștere se obține o primă informație, sumară, asupra variabilității covorului vegetal
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
distinctive ale speciilor mai dificil de recunoscut; pregătirea și verificarea materialelor necesare investigațiilor practice. 2. Etapa analitică Reprezintă etapa de teren, în care se efectuează releveele fitocenologice și se stabilește structura spațială (orizontală și verticală) a fitocenozelor. Studiul preliminar al fitocenozelor dintr-o regiune mai mare începe printr o recunoaștere suficient de amănunțită a întregului teritoriu, sau cel puțin al unor porțiuni reprezentative ale acestuia. Prin recunoaștere se obține o primă informație, sumară, asupra variabilității covorului vegetal, a repetabilității în spațiu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
se stabilesc anumite suprafețe de probă pentru urmărirea dinamicii vegetației în timp. Releveul fitocenologic și indicii fitocenologici analitici Pentru studiul practic al realităților din teren este necesară utilizarea metodei releveelor fitocenologice, indiferent de concepția pe care o au specialiștii cu privire la fitocenoză sau asociație vegetală. Această metodă a fost concepută și perfecționată de școala floristică fitocenologică central europeană. Releveul fitocenologic (sau ridicarea fitocenologică) a fost definit de J. Braun-Blanquet și J. Pavillard (1928) ca “un inventar floristic (o listă de specii), însoțit
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
etajul) de vegetație în care se fac studiile, de gradul de complexitate al cercetării, de tipul investigației (de itinerar sau în staționar). Este foarte bine ca releveul să fie efectuat în momentul de maximă afirmare a aspectului fiecărui tip de fitocenoză. În general se surprind mai ales aspectele vernal și estival în cercetările pe itinerar, dar în staționar se fac releveuri cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cel puțin o dată pe lună, începând de primăvara devreme și până toamna târziu (uneori, la comunitățile acvatice, se fac relevee chiar și iarna) (Tab. nr. 6). Mărimea suprafeței de probă diferă în funcție de tipul vegetației studiate și de întinderea spațială a fitocenozei. Prin studiul relației dintre numărul de specii și mărimea suprafeței, s-a observat că, o dată cu mărirea suprafețelor, numărul speciilor este într o continuă creștere. S-a ajuns la stabilirea arealului minim (ariei minime de cercetare pentru un releveu), prin realizarea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul în care curba începe să se aplatizeze, moment în care a fost deja identificată majoritatea speciilor din structura fitocenozei analizate. Nu vor fi niciodată delimitate suprafețe mai mari decât posibilitatea cuprinderii în câmpul vizual, cu “rezoluție” optimă. Mărimea suprafețelor de probă, după tipul de vegetație, este redată în Tabelul nr. 7 Pot fi investigate si suprafețe mai mici, atunci când
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
delimitate suprafețe mai mari decât posibilitatea cuprinderii în câmpul vizual, cu “rezoluție” optimă. Mărimea suprafețelor de probă, după tipul de vegetație, este redată în Tabelul nr. 7 Pot fi investigate si suprafețe mai mici, atunci când pe teren întâlnim fragmente de fitocenoză, însă întotdeauna este absolut necesară notarea mărimii suprafeței pe care s-a efectuat releveul. Numărul de relevee efectuate se stabilește în corelație cu complexitatea structurală a fitocenozei, cu suprafața pe care o ocupă fitocenoza în zona respectivă și în funcție de gradul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Pot fi investigate si suprafețe mai mici, atunci când pe teren întâlnim fragmente de fitocenoză, însă întotdeauna este absolut necesară notarea mărimii suprafeței pe care s-a efectuat releveul. Numărul de relevee efectuate se stabilește în corelație cu complexitatea structurală a fitocenozei, cu suprafața pe care o ocupă fitocenoza în zona respectivă și în funcție de gradul de aprofundare a cercetării. Este foarte bine să existe cât mai multe relevee, în acest mod crescând valoarea informațională a prelucrărilor statistice. Atunci când se publică un cenotaxon
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
atunci când pe teren întâlnim fragmente de fitocenoză, însă întotdeauna este absolut necesară notarea mărimii suprafeței pe care s-a efectuat releveul. Numărul de relevee efectuate se stabilește în corelație cu complexitatea structurală a fitocenozei, cu suprafața pe care o ocupă fitocenoza în zona respectivă și în funcție de gradul de aprofundare a cercetării. Este foarte bine să existe cât mai multe relevee, în acest mod crescând valoarea informațională a prelucrărilor statistice. Atunci când se publică un cenotaxon nou pentru știință, sunt necesare minimum zece
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
s-a efectuat releveul respectiv. Aceste condiții sunt cerute de către Codul internațional de nomenclatură fitosociologică. Locul în care se delimitează suprafețele de probă trebuie să prezinte un grad ridicat de omogenitate, să reunească caracteristicile generale și particulare ale tipului de fitocenoză analizat, să fie o suprafață care să redea condițiile oferite de factorii ecologici generali și locali. Sunt necesare două etape pentru efectuarea releveelor: o etapă pregătitoare (premergătoare), când se alege terenul, utilizând material cartografic la scară mare (1:5000 1
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mai ales la speciile greu de recunoscut. Se pregătesc materialele și aparatura necesare investigațiilor practice. etapa efectuării propriu-zise a releveelor, care presupune deplasarea pe teren, pe itinerarii care să cuprindă toate formațiunile vegetale și toate tipurile de stațiuni. În fiecare fitocenoză se vor alege și delimita suprafețele de probă, după care se vor completa fișele cu datele privind localizarea, data calendaristică, relief, sol, modul de utilizare a terenului, intensitatea presiunii antropo-zoogene etc. Se fac aprecieri biometrice asupra caracteristicilor fitocenozei și ale
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
În fiecare fitocenoză se vor alege și delimita suprafețele de probă, după care se vor completa fișele cu datele privind localizarea, data calendaristică, relief, sol, modul de utilizare a terenului, intensitatea presiunii antropo-zoogene etc. Se fac aprecieri biometrice asupra caracteristicilor fitocenozei și ale componenților ei, înregistrându-se înălțimea și diametrul fitoindivizilor, stratificarea existentă în fitocenoză, acoperirea generală și acoperirea fiecărui strat în parte, grosimea litierei etc. Se trece apoi la consemnarea tuturor speciilor prezente în suprafața de probă, acordând câte o
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]