KorAP: Find »[drukola/base=fitopatogen & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...9 >

202 matches

Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058

fi distruse prin îngropare sau prin foc. Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată o deosebită atenție condiționării semințelor înainte de depozitare. 3.4.3. Măsuri și mijloace fizico-mecanice Prin metode și mijloace fizico-mecanice (căldură, lumină solară, iradiere, electricitate) și prin simple acțiuni mecanice, se poate contribui la combaterea unor boli grave ale

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
ale plantelor. De exemplu, păstrarea fructelor și legumelor la temperaturi de 1-3oC împiedică dezvoltarea agenților care produc putregaiul acestora. Păstrarea produselor agricole în depozite cu atmosferă controlată. În vederea reducerii intensității proceselor metabolice și, în același timp, a frânării dezvoltării microorganismelor fitopatogene, cu scopul reducerii pierderilor și prelungirii perioadei de păstrare, se recurge la micșorarea proporției de oxigen de la 21 % la 2 10 %, crescând în același timp procentul de azot și CO2. Folosirea luminii solare (helioterapia). Expunerea la soare a semințelor și

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
de culoare, prin compararea electronică a luminozității reflectate de boabe, care este sesizată de celulele fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
Sclerotinia sclerotiorum, vor fi adunate și ingropate la o adâncime care să permită mineralizarea acestora, eliminând astfel pericolul infecțiilor. 3.4.6. Prognoza apariției patogenilor și avertizarea tratamentelor Prin prognoză se realizează estimativ apariția în masă a speciilor de agenți fitopatogeni și de dăunători, în anumite perioade de timp și pe anumite teritorii, precum și stabilirea gravității atacurilor pe care le vor produce. În funcție de termenele de apariție prevăzute, prognoza poate fi de lungă durată sau de scurtă durată. prognoza de lungă durată

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
timp înainte (câteva luni sau ani); prognoza de scurtă durată reprezintă estimarea reală, care se elaborează pe baza prognozei de lungă durată și prevede apariția populațiilor unor specii dăunătoare, cu numai câteva săptămâni sau câteva zile înainte. În cazul agenților fitopatogeni prognoza de scurtă durată, se stabilește în funcție de condițiile climatice într-o perioadă scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
săptămâni sau câteva zile înainte. În cazul agenților fitopatogeni prognoza de scurtă durată, se stabilește în funcție de condițiile climatice într-o perioadă scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea, programarea și organizarea măsurilor și acțiunilor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor. Sistemul oferă posibilitatea de a se stabili din timp și a se aplica în termen optim, cele

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea, programarea și organizarea măsurilor și acțiunilor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor. Sistemul oferă posibilitatea de a se stabili din timp și a se aplica în termen optim, cele mai eficiente componente ale combaterii integrate. Prin avertizare se înțelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire și combatere

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
Sistemul oferă posibilitatea de a se stabili din timp și a se aplica în termen optim, cele mai eficiente componente ale combaterii integrate. Prin avertizare se înțelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor în funcție de biologia acestora, corelată cu fenologia plantei gazdă și cu condițiile climatice locale. Odată stabilită necesitatea unui tratament, alegerea produsului farmaceutic prezintă o importanță deosebită și se ține cont de însușirile pe care acesta le posedă, eficacitatea, gradul

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
volum sau de masă a unei soluții și se poate exprima în kg, litri sau în %. Doza este cantitatea de substanță (sau preparat) aplicată pe unitate de suprafață (ha) sau volum (tonă). În funcție de acțiunea produselor chimice asupra grupelor de agenți fitopatogeni, acestea se împart în: virusocide, bactericide și fungicide. Această clasificare biologică nu are un caracter absolut. Unele produse pot fi cuprinse în două sau chiar mai multe grupe. În aplicarea tratamentelor chimice împotriva bolilor plantelor, se folosesc și unele produse

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
de staniu 500 g/l sau pentru boli la cartof, sfeclă și împotriva algelor din orezării - Brestan 60 WP (trifenil acetat de staniu 54 % + maneb 18 %). 4.4.3. Fungicide organice de sinteză Aceste produse manifestă eficacitate ridicată pentru agenții fitopatogeni și toxicitate redusă pentru om, aminale, păsări și insecte, ceea ce a permis extinderea lor în protecția chimică a culturilor. Unele baze toxice manifestă o acțiune stimulatoare asupra plantelor tratate (zinebul), altele favorizează apariția de rase rezistente (carbendazimul, benomilul), însă toate

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
udare; respectarea timpului de pauză și efectuarea unei lucrări de aerisire a solului; testarea fitotoxicității solului prin plantarea răsadurilor de salată, castraveți sau semănatul semințelor de creson (Lepidium sativum). 4.5.3. Tratarea semințelor Tratarea semințelor pentru prevenirea atacurilor agenților fitopatogeni și dăunătorilor se realizează pe cale termică sau chimică. Dezinfectarea pe cale termică se realizează prin intermediul apei calde sau a aerului cald. Tratamentul termic este însă o operațiune mai delicată, întrucât temperatura de inactivare a agenților patogeni este foarte adesea, aproape de cea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
Tratarea chimică se face prin următoarele metode: tratarea uscată se realizează prin acoperirea semințelor cu un strat de particule, care are rolul de a distruge sporii existenți la suprafață și de a proteja tinerele plantule o anumită perioadă de agenții fitopatogeni existenți în sol; tratarea semiumedă este recomandată la speciile cu semințe netede, lucioase ceea ce asigură o repartiție și acoperire bună a acestora, cu produsul de tratat. Pentru aceasta, semințele sunt umectate cu o cantitate redusă de apă după care, sunt

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895

sau de neconcordanța factorilor climatici cu cerințele plantei; când se perturbă sinteza proteinelor are loc o acumulare a zaharurilor solubile, a compușilor cu nitrogen și a aminoacizilor liberi în țesuturile plantelor; aceste substanțe sunt un nutrient foarte favorabil pentru agenții fitopatogeni; aceste condiții de nutriție fiind asigurate, patogenii sunt capabili să se reproducă foarte rapid și să se extindă, chiar sub influența antagoniștilor și hiperparaziților sau a aplicării unor măsuri tehnologice. Pentru a ilustra aceste argumente, el a examinat efectul unor

Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil (2003) [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

produse cuprice ca: Zeama bordoleză 0,5 %,Oxiclorură de cupru 0,5 %, Captan-0,2 % sau Mancozeb-0,3 %. Aceste tratamente trebuie repetate la intervale de 10-15 zile în funcție de condițiile climatice. Produsele amintite au efect și împotriva reinfectării cu diferite alte ciuperci fitopatogene. Boli produse de ciuperci 9.3.3. Hurlupii Taphrina pruni Boala este cunoscută de foarte multă vreme și este răspândită în țările europene și unele țări asiatice pe soiurile de prun, mălin și porumbar. Simptome. Boala se manifestă la începutul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vară. Bacterioze 9.4.4. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat că este vorba de o bacterie. E.F.Smith, părintele bacteriologiei fitopatogene, a introdus termenul de cancer la plante, considerând că aspectele produse de bacterie sunt asemănătoare cu cancerul de la animale. În prezent prin cancer la plante se înțelege boala produsă de o bacterie, caracterizată prin tumori cu creștere continuă și autonomie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-website/Law/127161_a_128490

noi perioade de cîte un an, putînd fi denunțata cu 3 luni înainte de expirarea fiecăreia dintre aceste perioade. Încheiată la Cairo la 6 aprilie 1972, în două exemplare în limba engleză, fiind egal autentice. Anexă 1 LISTA de dăunători, agenți fitopatogeni și buruieni ale plantelor și ale materialului vegetal supuse măsurilor de carantină fitosanitara în Republică Socialistă România Dăunători 1. Anarsia Lineatella Zell. 2. Anastrepha ludens Sw. 3. Aphelenchoides fragarie (Ritzema Bos) Christie 4. Bruchidius incarnatus Boh. 5. Callosobruchus spp. 6

EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/127161_a_128490]
Heterodera schachtii Schmidt 15. Hypantria cunea Drury 16. Meloidogyne spp. 17. Popillia japonica Newm. 18. Prodenia (Spodoptera) litura F. 19. Quadraspidiotus perniciosus Comst. 20. Rhagoletis pomonella Walsh. 21. Tragoderma granarium Everts. 22. Zabrotes subfasciatus Boh. 23. Xylosandrus germanus Bland. Agenți fitopatogeni 1. Agrobacterium rhizogenes (Riker et al.) Conn. 2. Agrobacterium tumefaciens (Smith et Towns.) Conn. 3. Annulus pruni Christoff 4. Chalara quercina Henry 5. Corynebacterium michiganense (Erw. Smith) Jensen 6. Corynebacterium spedonicum (Spiekermann et Kotthoff) Skapatason et Brukholder 7. Cronartium ribicola

EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/127161_a_128490]
Acroptilon picris (Pall.) Fisch. Mey 2. Ambrosia artemisiaefolia L. 3. Ambrosia psilostachia DC. 4. Ambrosia trifida L. 5. Cenchrus tribuloides L. 6. Cuscuta spp. 7. Helianthus spp. 8. Orobanche spp. 9. Solanum rostratum Dunn. Anexă 2 LISTA de dăunători, agenți fitopatogeni și buruieni ale plantelor și ale materialului vegetal supuse măsurilor de carantină fitosanitara în Republică Arabă Egipt Dăunători care nu există și a caror intrare este interzisă I. Insecte Lepismă saccharina L. Aspidiotus bromeliae (Newn.) Aspidiotus destructor Sign. Lepidosaphes pistaceae

EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/127161_a_128490]
Corola-website/Law/151420_a_152749

juridic referitor la măsurile de protecție a pădurilor împotriva dăunătorilor. Articolul 2 Termenii folosiți în prezentele norme tehnice se definesc astfel: a) dăunător - orice agent de natură biotică sau abiotică capabil să producă vătămări pădurii; ... b) daunători biotici - insecte, agenți fitopatogeni și mamifere; ... c) daunători abiotici - vânt, zăpadă, secetă, îngheț, brumă, ploi torențiale, grindină, inundații, avalanșe, alunecări de teren, noxe industriale, ploi acide, scurgeri de țiței, apă sărată, incendii etc.; ... d) dăunător primar - orice agent de vătămare care acționează asupra unui

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151420_a_152749]
de la prevederile alin. (3) lit. a) situațiile de calamități naturale, când posibilitățile de exploatare și valorificare a lemnului doborât sunt depășite. ... (5) Combaterea insectelor de scoarță prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2. AGENȚI FITOPATOGENI 2.1. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151420_a_152749]
calamități naturale, când posibilitățile de exploatare și valorificare a lemnului doborât sunt depășite. ... (5) Combaterea insectelor de scoarță prevăzute la alin. (1) se realizează prin metode silviculturale, biologice și chimice. ... 2. AGENȚI FITOPATOGENI 2.1. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151420_a_152749]